Probabil ca v-ati pus problema de mai multe ori, pana acum, de la cine ati putea primi sange in caz de accident, operatie sau de tratament special. Deoarece am fost intrebati si noi, de cateva ori, am considerat potrivit sa adunam aici informatie relevanta, in acest sens.
Cunoașterea grupei sanguine și a Rh-ului sunt esentiale pentru intampinarea incompatibilitatii, in cazul transfuziilor sau pentru donarea sangelui. Există doua sisteme OAB și Rh, cele mai cunoscute, care prin combinație pot determina 8 grupe sanguine:
A Rh pozitiv (A+)
A Rh negativ (A-)
B Rh pozitiv (B+)
B Rh negativ (B-)
AB Rh pozitiv (AB+)
AB Rh negativ (AB-)
0 Rh pozitiv (0+)
0 Rh negativ (0-)
Sistemul OAB cuprinde 4 grupe de sange, diferentiate pe baza prezenței aglutinogenelor și aglutininelor: grup O (grup zero) sau I, grup A sau II, grup B sau III și grup AB sau IV. Pot fi intâlnite denumirile OI, AII, BIII, ABIV. Un studiu facut in 2012 ne arata procentul grupelor la nivel de populatie:
Sistemul Rh cuprinde doua grupe de sange diferentiate prin prezenaa sau absenta antigenului D, care determină Rh-ul pozitiv, iar absenta sa determină, Rh-ul negativ. Un individ este considerat Rh pozitiv daca eritrocitele sale exprima antigenul D, iar termenul Rh negativ se referă la absenta antigenului D.
Stiati ca85% din populație prezintă Rh pozitiv, iar 15% prezintă Rh negativ?
In functie de ce grupa sanguina ai poti sa primesti de la: (Compatibilitatea grupelor de sânge ținând cont de sistemul OAB și de sistemul Rh)
Cum ar fi daca am inceta sa mai credem ca, in situatia unei incercari adevarate, ne putem salva pe cont propriu? Cum ar fi daca am dona din timp, vazand donarea de sange ca parte a unui model de viata sanatos? Cum ar fi daca ne-am incuraja semenii, prietenii si familia sa doneze? Cum ar fi daca ne-am educa si copiii, in acest sens?
Doneaza din timp, pentru atunci cand nu vei avea timp s-o faci, ca sa salvezi pe cineva drag! Este foarte sanatos pentru trup si pentru suflet!
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Pot să spun că am fost expus din fragedă tinerețe mesajelor care subliniază importanța donării de sânge. Cu toate astea, nu am făcut-o mult timp.
În urmă cu 10 ani am alergat primul maraton. Ca medic, am știut dintotdeauna cât de important este sportul pentru sănătate; și am făcut sport de când mă știu. Am cochetat toată tinerețea mea cu ideea de a alerga un maraton. Cu toate astea, nu am alergat unul până la 38 de ani.
Ce au în comun povestirile de mai sus? Mai multe lucruri. În primul rând, am alergat primul maraton după ce am găsit, întâmplător, o persoană care m-a inspirat și m-a ajutat să fac acest lucru. Am donat sânge prima dată atunci când un coleg aflat în suferință a avut nevoie de sânge.
Apoi, cu ocazia maratoanelor ce susțin diferite cauze; aproape de fiecare dată am alergat un maraton pentru a susține un anumit proiect. La un moment dat, alergarea și donarea de sânge s-au intersectat.
Am donat sânge a doua oară după “Colectiv”; apoi de ziua unei prietene, apoi de ziua mea. Am donat tot ce am primit odată cu donarea de sânge către alte persoane care au nevoie: tichetele de masă, bilete la teatru, etc.
Nu am cum să descriu de ce o fac, pentru că sentimentele și emoțiile sunt personale. Dar pot să garantez că mulțumirea este dincolo de orice imaginație. Și mai pot să spun că pentru a dona sânge chiar este nevoie de acel ceva care merge dincolo de propria persoană, de avantajele pentru tine sau de tichetele de masă. Cel puțin, în cazul meu, așa este.
La fel ca în multe alte demersuri mărețe, ai nevoie de cineva care să te inspire; sau de ceva; un om, o poveste. Îți doresc să-ți găsești povestea sau omul.
Doru Mircea are 48 de ani, este medic de profesie și a ales să susțină cauza „N-avem SÂNGE?!” la Wizz Air Cluj-Napoca Virtual Marathon 2020.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Etapa a 3-a de vaccinare dedicata populatiei generale, aduce odata cu ea si cateva intrebari specifice pentru donatorii sanguini. In acest sens, am adresat cateva intrebari specialistilor din sistemul de transfuzie:
La cat timp dupa vaccinare, pot sa donez sange?
Persoanele vaccinate cu Pfizer sau Moderna, dupa minim 7 zile de la administarera oricarei doze de vaccin, in situatia in care potentialul donator se simte bine si nu a prezentat in aceasta perioada niciun semn / simptom, sau dupa cel putin 7 zile de la remiterea oricarui semn / simptom aparut in urma vaccinarii (conform adresei nr. 40/19.01.2021 transmisa catre INHT, de Ministerul Sanatatii)
Persoanele vaccinate cu AstraZeneca sau Johnson&Johnson dupa cel putin 4 saptamani (28 zile) de la administrarea oricarei doze de vaccin, in situatia in care potentialul donator se simte bine si nu a prezentat in acceasta perioada niciun semn / simptom, sau minim 4 saptamani de la remiterea oricarui semn / simptom aparut in urma vaccinarii
Ce intelegem prin semn / simptom post vaccinare?
Prin semne / simptome intelegem reactii minore cum ar fi durere locala in locul injectarii, eritem local, usoare eruptii cutanate, frison, febra, artralgii, dureri musculare etc..
Cum pot sa aflu care este tipul de vaccin care mi-a fost administrat?
In situatia in care nu vi s-a comunicat tipul de vaccin administrat, puteti sa faceti diferentierea in functie de perioada dintre administrarea celor 2 doze de vaccin:
Pfizer – 21 zile
Moderna – 28 zile
AstraZeneca – 56 zile
Am trecut prin infectia cu SARS-CoV-2, dar m-am si vaccinat. Cum procedez?
Pentru potentialii donatori care au trecut prin infectia cu SARS-CoV-2 si s-au vaccinat, se aplica si alte criterii in procedura de selectie in vederea donarii de sange, informatii pe care le puteti afla sunand la centrul de transfuzie la care urmeaza sa faceti donarea. Lista centrelor o gasiti aici, cu mentiunea ca in Bucuresti, in aceasta perioada se recolteaza sange si plasma doar la Centrul de Transfuzie din Str. Ctin Caracas, nr. 2-8 si Centrul de Transfuzie al MApN din Str. Mircea Vulcanescu, Nr. 88.
Bine de stiut! Puteti obtine Adeverinta de vaccinare emisa de Ministerul Sanatatii accesand site-ul Registrului National de Vaccinari: https://adulti.renv.ro/users/login Introduceti CNP-ul si numarul de telefon cu care s-au facut programarile, veti primi un cod prin SMS, il introduceti și primiți certificatul, în format .pdf
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
V-am ajutat pentru ca am putut. Asa a-nceput Elvira Munteanu, cofondatorul Universal Solution, explicatia sa, vis-à-vis de implicarea in Programul National “N-avem SANGE?!”.
Are vreo semnificatie treaba asta cu sangele, pentru tine?
Clar ca are! Povestea a inceput in 2019, atunci cand m-ai invitat la acea dezbatere, transmisa de altfel LIVE, cu tema “De ce nu doneaza romanii?”. Acela a fost declick-ul. Stii ca pana atunci mai facusem ceva campanii pentru voi, dar atunci cand am vazut atatia oameni, medici, donatori, reprezentanti de asociatii, sefi de centre de transfuzie, oameni care, umar langa umar, au facut ditamai campania, m-am gandit ca si eu pot sa ajut mai mult, decat sa va dau niste panouri gratis.
Pe asta s-a bazat si demersul meu, atunci cand am donat impreuna cu colegii mei, de ziua mea. I-am invitat pe toti cei care vor sa-mi faca un cadou sa vina sa doneze.
Nu au fost doar colegi de-ai tai, au fost si clienti…
Da, au fost si clienti. Dupa aceea lucrurile astea s-au rostogolit. Am vazut cu ochii mei ca exista o lipsa acuta de sange, ca foarte multi oameni, din sistemul de transfuzie, facandu-si jobul, se confrunta zi de zi cu aceasta realitate. Am inteles cat de important este ca sangele, pe care esti dispus sa-l oferi, sa mearga catre alti oameni si sa-i tina in viata. Cu o singura donare poti trimite viata catre alti trei oameni! Ce poate fi mai frumos de-atat?
Asta, daca esti donator recurent.
Cumva asta e sanatos si pentru trupul tau dar si pentru suflet, cand intelegi ca in goana asta nebuna, numita viata cotidiana, ai mai avut totusi timp si pentru un astfel de gest.
E o situatie absolut paradoxala. Donarea recurenta de sange este una dintre cele mai sanatoase deprinderi, chiar si pentru cei care au un statut si o situatie deosebita. Chiar si pentru oamenii de succes, a avea zile in plus de la Dumnezeu, a trai mai sanatos, mai mult si mai bine, toate astea nu sunt la indemana. Chiar si asa, mai putini de 2% dintre romani doneaza sange.
Asta in mod clar vine si din lipsa de educatie. M-au impresionat tinerii, la acea dezbatere, transmisa LIVE. Unul dintre ei, Benyamin Saeednia, spunea acolo ca ar conta mult daca ar fi campanii in scoli, in care sa li se explice copiilor care sunt beneficiile, deoarece tinerii sunt mult mai deschisi la a schimba lumea. Eu sunt convinsa ca ar fi o dinamica mult mai buna, in a atrage tinerii spre donare.
Atat cat am inteles eu, din ce statistici am vazut, exista acest grup al donatorilor recurenti si altii relativ putini, care vin sa doneze din cand in cand, majoritatea pentru cineva apropiat, aflat in nevoie.
Mi-e clar ca una din mize ar putea fi sa-i determini, pe cei care vin o singura data, sa devina recurenti. O alta ar putea fi sa ai si mai multi donatori noi.
Merita sa atragi oameni care sa inteleaga, cu toata teama care exista vis-à-vis de sistemul romanesc de sanatate, ca a dona sange nu le pune sanatatea in pericol
Tu ai simtit ca a fost riscant pentru tine, sa donezi sange?
Nu! Absolut deloc! Mie nici nu mi-e frica absolut deloc de ace, insa am un coleg care a renuntat in ultima clipa sa vina cu noi la donare, deoarece nu a putut sa-si invinga frica de ace. A zis ca lesina, pur si simplu, si nu a vrut sa se faca de ras, in cadrul companiei. Pot fi si chestii din astea, pot fi situatii in care apare o frica organica.
Care tine de copilaria mica
In alta ordine de idei, mi-a placut mult ca majoritatea donatorilor, intalniti de mine, practica sportul de placere si au un stil de viata sanatos. Cred, prin urmare, ca ar trebui atrase cat mai multe asociatii sportive, in sustinerea demersului vostru.
Apoi, am vazut cumva ca si politistii si jandarmii, desigur si pompierii, vin adesea sa doneze in grupuri mari. Asta e un lucru extraordinar.
Intr-adevar, dar vin din alte considerente, nu ca au ei o viata sportiva, in mod special. Acestea sunt categorii profesionale suspuse riscului. Orice politist, pompier, jandarm, stie ca pleaca la munca. Nu stie daca se-ntoarce zdravan acasa, nu stie daca o sa iasa sanatos la pensie. Acesti oameni asa traiesc si implicit au un nivel de solidaritate mult mai mare.
Imi inchipui ca la anunturi umanitare, pentru astfel de oameni, ca ecourile sunt fantastice. Intotdeuna poti face lucruri bune de unul singur, insa in clipa in care te aliezi cu o comunitate, cu o organizatie care lupta pentru o anumita cauza, poti sa ai un succes mult mai mare, decat ai avea de unul singur.
Faptul ca pot sa ajut, atat cu campanii, cat si cu sangele meu, ba chiar si al apropiatilor si prietenilor mei, este extrem de motivant pentru mine. Stiu ca undeva se tine socoteala pentru astfel de lucruri!
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Uneori credem că oamenii buni și cu suflet mare au dispărut din jurul nostru. Si se-ntamplă ca exact atunci cand credem mai tare asa ceva să avem parte de o surpriză placută, care să ne probeze exact contrariul. Intr-un astfel de moment am ajuns să stau de vorbă cu Mădălina Dicu-Sava.
Mădălina are 38 de ani și este pasionată de proiecte de DIY și motociclete. Are doi copii fabuloși și energici și lucreaza în domeniul resurselor umane, “cu oameni și pentru oameni”, cum îi place ei să spună.
Am început sa donez sânge la începutul lui 2019. Cineva din cercul de prieteni avea nevoie sânge pentru o interventie chirurgicală. Îmi aduc aminte că am avut emoții, pentru ca nu știam cum mă voi simți după, dar totul a decurs foarte bine. Am fost plăcut impresionată de atenția și grija acordată de catre personalul medical de la Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, atitudine pe care o au fața de toti cei care trec pragul CTSMB.
În timpul primei proceduri, am realizat că doar o oră din timpul meu poate ajuta enorm de mult pentru că sângele donat înseamnă sanșa la VIAȚĂ.
Cum ai aflat ca ai vene bune, pentru afereză?
În mai 2020, în timpul evaluării medicale, care se face de fiecare data înainte de donare, doctorul a constatat că am “vene bune” și m-a întrebat dacă cunosc mai multe informații despre afereză. Recunosc că la momentul respectiv nu știam mai nimic. Așa am cunoscut-o pe doamna doctor Negoiță. Aceasta mi-a explicat în detaliu în ce constă procedura, către cine merge plasma și faptul ca organismul meu se reface mai repede, decât la o donare obișnuită.
A fost momentul în care am ales să devin donator de afereză pentru că pot dona mai des, chiar și la un interval de 4 săptămâni. Asta înseamnă ca pot ajuta mai mult. Anul trecut am reușit sa donez plasma de 7 ori.
Ce-ai invătat pana acum despre donarea prin afereză?
Donarea de sânge prin afereză (citafereză) se realizează cu ajutorul unui separator celular, care selectează elementele necesare (trombocite) și restituie donatorului celelalte elemente sanguine sau altfel spus sângele este centrifugat, separându-se astfel elementele, iar concentratul unitar trombocitar este colectat în punguță. Celelalte elemente care nu sunt folosite se reîntorc în organism. Procedura în sine are mai multe secvențe de recoltare, separare și apoi retur, de aceea durează între 40-50 de minute.
În momentul de fața, la CSTB majoritatea celor care aleg să ajute prin afereză sunt bărbați. Sunt dovada vie, și nu singura 😊, că și femeile pot face afereză. Este important ca, pe lângă starea de sănătate bună, donatorul să mai fi donat înainte, să aibă o stare post donare bună și musai “vene”.
De ce iti place mai mult afereza?
De multe ori am fost întrebată unde ajunge “plasma” aceasta și de ce prefer să fac aceasta procedură și nu o donare obișnuită. Acest concentrat unitar trombocitar ajunge la bolnavii din secțiile de oncologie, cei care au nevoie de transplanturi, la secțiile de hematologie sau la cei care au nivel scăzut de trombocite, din cauza unor boli, precum cele autoimune. Mai sunt și alte categorii de bolnavi, care pot beneficia, dar aceștia au nevoia cea mai mare.
La ce te gandești, in timpul unei donări?
Timpul acesta trece extrem de repede! Cred că este momentul cel mai puternic, în care conștientizez că undeva într-un spital, viața cuiva depinde de punguțele acelea, în care se colectează concentratul unitar trombocitar.
Îți aduci aminte de un caz, care te-a impresionat?
E tare greu sa spun ca o situație sau un caz m-a impresionat mai mult sau mai puțin. Toate solicitările acestea au o poveste în spate, care sensibilizează.
La finele anului trecut mi-am dorit să ajut o colega tare dragă mie. Din păcate, nu am reușit, fiind între intervalele de donare, iar când am devenit eligibilă a fost prea târziu pentru ea. De aceea, m-aș bucura tare mult ca aceia care ajung să doneze pentru prima data, pentru că cineva drag lor are nevoie, sa revina la CTS și să doneze, către acele nenumărate cazuri de care nu au auzit.
Mereu este nevoie de sânge. Chiar n-avem sânge! Donatorilor regulați le recomand ca la următoarea donare să viziteze și cabinetul de AFEREZĂ și să solicite mai multe informații.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Andreea este un om bun, este dintre acei oameni buni care nu se lasa. Si-a dorit foarte mult sa doneze si pana la urma a reusit. As putea spune ca informatia de care avea nevoie a gasit-o cumva. Gandindu-ma doar la povesti similare cu a Andreei, stau si ma-ntreb cati oameni cu Hepatita A isi doresc sa doneze, in tara asta, si nu reusesc sa o faca, datorita unei proaste si sau incomplete informari.
Sunt Andreea și lucrez de 12 ani în cercetare clinică – acel domeniu de la care lumea întreagă a așteptat, până de curând, soluția pentru ieșirea din pandemie, adică vaccin și tratament pentru Sars-cov2.
Fac voluntariat de peste 15 ani, în mai multe domenii – educație, sănătate, civic, social. Cineva m-a întrebat odată de ce fac asta, ce-i așa de extraordinar să lucrezi pro bono pentru copii defavorizați, sau pentru bolnavi de cancer. Nu mă gândisem la asta până atunci, și i-am răspuns, râzând, că așa îmi cere metabolismul.
Dorința de a ajuta și de a te implica apare pe un fond de nemulțumire. Vezi oameni afectați de boală, de nedreptate, de sărăcie, de excluziune socială, și nu te poți preface că ei nu există. Sigur că un gest mărunt n-o să rezolve niște probleme structurale ale societății. Dar el poate face diferența pentru un om aflat într-o situație de vulnerabilitate. Îi poate aduce o speranță, îi poate oferi o șansă, sau îi poate salva viața. Și atunci, acel gest contează și nu mai este unul mărunt.
Care este legatura ta cu donarea de sange?
Donarea de sânge mi se pare cel mai ușor și mai rapid mod de a salva viața cuiva. Mai ușor decât o vizită într-un salon de oncologie pediatrică sau într-un ghetou bucureștean. Și mi-am dorit enorm să pot dona sânge, încă de prin 2009. Doar că, în cazul meu…: “Ne pare rău. Ați avut hepatită A la vârsta de 17 ani, de aceea nu puteți dona sânge.” Am auzit asta de nenumărate ori, inclusiv din surse oficiale.
Ce ai simtit cand ai realizat ca de fapt esti eligibila pentru donare?
Frustrările mele au început când am început să compar sistemul de la noi cu sistemele din alte țări, realizând că, de fapt, sunt eligibilă pentru donare. Mi-am dat seama că, la noi, criteriile de eligiblitate pentru donatorii de sânge sunt neclare, expeditive și nerevizuite de nu știu câți ani. Că nu există o abordare unitară în centrele de transfuzii din țară. De pildă, greutatea minimă admisă pentru un donator oscilează între 50, 55 și 58 kg, în funcție de centru.
”Hepatita de orice tip” (deci și de tip A) e criteriu excluzionar permanent în unele locuri (inclusiv în București, pe site-ul CTSB), iar în altele se specifică „hepatită B și C”. Asta scrie pe site-urile centrelor de transfuzii. Cam câți potențiali donatori au fost pierduți, de-a lungul anilor, din cauza câtorva kilograme, sau din cauza afurisitei de hepatite A (care se vindecă fără sechele după 6 luni)? Sau câți potențiali donatori au renunțat, fiindcă ghidul donatorului e de fapt o scurtă listă cu criterii foarte generale, iar dacă ai întrebări ești trimis să consulți „legislația în vigoare”? Credeți că oamenii stau să citească texte de legi?
Cum ai reusit totusi sa donezi?
Eu am donat sânge, pentru prima oară, în luna mai a anului trecut, printr-o întâmplare. Am doi oameni mișto în lista de facebook – Delia Modrea și Andi Cârlan – care distribuiseră un apel la donare de sânge. Eram într-o pasă proastă în ziua aia, și mi-am vărsat tot oful pe ei, că uite, vreau să donez și nu pot. Mi-au cerut detalii, au promis că se interesează și revin. Spre mirarea mea, chiar au revenit, în aceeași zi, să-mi spună că ba da, poți dona sînge chiar dacă ai avut hepatită A. După ce mi-am instalat aplicația Donorium – de care am aflat tot atunci – m-am programat la prima donare pentru luni dimineață (eram într-o sâmbătă).
Unde crezi ca e problema cu lipsa donatorilor?
Cunoscând bine neajunsurile sistemului, eram (și sunt) exasperată de campaniile de „conștientizare”. Mi se par, mai degrabă, campanii de culpabilizare. „Românii nu vor să doneze sânge, din cauza asta mor oameni în spitale, n-avem sânge…” Știm!! Știm că n-aveți sânge! Și da, sunt mulți care ajung să doneze sânge doar când cineva drag are nevoie. Sau într-un moment de tragedie națională, cum a fost la Colectiv.
Dar problema cu rata mică a donatorilor nu ține doar de donatori, după cum am explicat mai sus. Comparativ cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, recompensăm cel mai bine donatorii, și îi primim într-o rată deprimant de mică.
#recompense
(Paranteză. Am mai auzit voci care cereau ca donatorii să fie recompensați mai mult. Mie, sincer, beneficiile actuale mi se par suficiente. Dacă decidenții ajung la concluzia că ar fi utile mai multe beneficii pentru donatori, am un singur amendament – fără bani cash. Mai multe tichete de masă, bilete la evenimente, vouchere, reduceri de transport, zile libere, poate chiar scutire de plata CAS pe luna respectivă – orice, dar nu bani. Nu suntem vânzători de sânge.)
Până la beneficii, însă, ar trebui atrași și încurajați donatorii, printr-un sistem mai prietenos (un ghid detaliat, de pildă, cum e cel din UK) și printr-o abordare mai coerentă, la nivelul țării. Există progrese – față de acum 10 ani, să zicem – dar mai e mult de îmbunătățit. Donatorii trebuie să găsească sprijin și răspunsuri la întrebări rapid, direct la sursă, și nu pe facebook, întâmplător, prin intermediari și după nu știu câți ani. Am putea învăța asta de la țări care au mai puține restricții și mai multe explicații. Și care au, desigur, și mai mulți donatori.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
2020 a fost anul in care ne-am speriat cel mai tare, ca toate eforturile noastre de a convinge oamenii sanatosi sa doneze – pentru ca este benefic pentru trupul dar mai ales pentru sufletul lor – nu vor avea ecou. Cu toate acestea a fost anul in care colecta, la nivel national, a scazut cu mai putin de 20% fata de 2019 – nu stim inca cifrele oficiale – in conditiile in care nu s-au mai putut desfasura campanii de colecta mobila.
Nu in ultimul rand, 2020 a fost anul in care Programul National “N-avem SANGE?!” s-a bucurat de cea mai larga sustinere media (TV, OOH, Radio, Digital), beneficiind de o campanie continua, in valoare de aproximativ 255.000EUR (fara TVA), oferita aproape in totalitate in mod gratuit, de catre partenerii programului.
Cum a fost posibil asa ceva, cand la un moment dat totul parea fara speranta?!
Nu stim sa va spunem exact. Oameni empatici si buni au venit sa ne ajute, unul dupa altul, si credem ca merita sa va lasati inspirati de gandurile de final de an, ale catorva dintre colegii si partenerii nostri, daca vreti sa va implicati si voi. Noi, Asociatia HEM, vom avea o tot mai mare nevoie de sustinere finaciara, de suport media si nu in ultimul rand de #bloodfluenceri inimosi.
Ne dorim ca in 2021 sa lansam un eveniment sportiv propriu, ca de altfel si o aplicatie, care sa adreseze segmentat donatorii, in functie de grupa de sange, frecventa donarii si nu in ultimul rand in functie de nevoia care exista pe aceste caracteristici, intr-o anumita zona din tara. Apropiati-va, intrebati-ne si veti intelege si mai bine cum am ajuns sa asociem in mod natural curajul cu donarea de sange.
Andreea Timofte, #bloodfluencer co-fondator @ Programul National “N-avem SANGE?!”:
“Pe langa nesiguranta, temeri diverse si tot pachetul de emotii aduse de pandemia pe care o traversam, ni s-a oferit ocazia unei evaluari proprii, pentru care altfel, probabil, nu ne-am fi oferit timp sa o facem. Pentru Programul „N-avem SANGE?!” introspectia e de fapt ocazia re-evaluarii relevantei demersului, astfel ca ne-am raspuns inca o data la intrebarea legata de utilitatea lui. Nevoia de sange si a compusilor derivati din sange a ramas cel putin la fel de stringenta si mai mult de-atat, tot sangele (prin plasma colectata de la cei trecuti deja prin boala), e un element de sprijin suplimentar si-n aceasta pandemie.
Dar fara demonstratia de empatie a celor care in ciuda contextului si-au invins frica si au donat sange – dintre care unii chiar pentru prima data, altii de la zeci de km distanta de cel mai apropiat centru de transfuzie, iar altii convingand si organizand in comunitatile lor actiuni de stimulare a donarii de sange – concluzia utilitatii demersului ar fi strans doar durerea si tristetea adusa de numeroasele apeluri privind nevoia de sange. In schimb, empatia demonstrata de atatia oameni minunati, ne-a oferit bucurie si speranta. Si sigur, sansa la viata pentru cei aflati in suferinta.
Toate acestea au fost incununate de sprijinul nesperat, cu care oameni si companii au ales sa ni se alature in promovarea si incurajarea donarii de sange. Iar contextele delicate sunt cele care scot la suprafata valorile de baza, care cimenteaza oamenii si companiile, astfel ca valorile pe care le-am vazut noi in 2020 sunt cele pe care le cautam atunci cand vrem sa ne raspundem la intrebarea: chiar N-avem SANGE?!.
Asadar, anul 2020 e anul care ne-a demonstrat ca indiferent cat ne-ar fi de greu, e important sa continuam ceea ce am inceput, sa credem si sa ne sprijinim unii pe altii.”
Elena Hogaş, #bloodfluencer, Manager de Proiecte si Programe Asociatia HEM:
“Ar trebui să trag linie şi să extrag o concluzie după un 2020 pentru care nu pot găsi încă cuvintele potrivite pentru a descrie tot ce am simţit. “Linia” pe care o pot trage uneşte, de fapt, donatorii de sânge cu persoanele care s-au aflat la capătul celălalt. Iar sub această linie pentru mine nu se află nici cifre, nici statistici (extrem de importante, totuşi). Ci un mesaj extrem de simplu adresat direct fiecărui (viitor) donator de sânge în parte – atât de final, cât şi de început:
Nu știu ce îți place să faci în timpul liber. Nu știu care sunt temerile tale. Nu știu de cine îți pasă. Nu știu cât de sigur(ă) ești pe tine. Nu știu dacă îți place să te repeți. Nu știu dacă îți place să aștepți. Nu știu ce cadou ți-ai dori.
DAR îți mulțumesc că
Ți-ai făcut timp. Nu ți-a fost teamă. Ți-a păsat. Ai înțeles că este sigur. Ai fost din nou. Nu ai așteptat „altă zi”. Ai dăruit viață mergând să donezi sânge! Şi îţi mulţumesc că vei face toate aceste lucruri şi în 2021.”
Paul Varga, #bloodfluencer, Director Executiv Asociatia HEM:
„2020 a fost un an diferit, din toate punctele de vedere, a fost anul in care am invatat sa nu ne mai facem planuri, anul in care am invatat sa ne adaptam din mers, la orice situatie, si m-am bucurat ca majoritatea celor din jurul meu au inteles asta.
In 2020 am donat de 6 ori, de 3 ori trombocite, prin Citafereza, iar de 3 ori sange total. De fiecare data am reusit sa conving si alte persoane, ca se poate dona in siguranta si in Pandemie. Chiar daca “N-avem SANGE?!” este un program amplu, conteaza pentru fiecare dintre noi ce exemplu personal oferim, in cadrul micro comunitatii din care facem parte. Din mai multe astfel de gesturi mici se aduna astfel, in cascada, un efect de mare importanta.
Cea mai mare provocare a anului trecut a fost mentinerea activa a comunitatii de #bloodfluenceri, in lipsa interactiunii directe, pe care o realizam in multiple feluri. Ne-au lipsit evenimentele sportive, ne-au lipsit activarile si intalnirile cu donatorii, de la Centrele de Transfuzie. Chiar si evenimentul anului, dedicat Zilei Mondiale a Donatorului de Sange, l-am facut cu masca pe figura, si in conditii de restrictie maxima, avand in vedere Pandemia.
Poate ca in 2021 vom reusi sa recuperam din interactiuni, deoarece avem in plan sa organizam #bloodfluencer Marathon, in jurul datei de 14 Iunie 2021, un eveniment sportiv dedicat in exclusivitate donatorilor de sange.
Multumesc celor cu care interactionez in mod curent, si care ma suporta cand vorbesc atat de des, despre donarea de sange! Suntem, insa, in fata acestui continuu paradox, deoarece donarea de sange este o deprindere deosebit de sanatoasa si un gest de inalta umanitate, cu toate acestea este inca foarte putin practicata de noi, romanii.”
Delia Modrea, #bloodfluencer, Membru Asociatia HEM:
“Ma motiveaza sa sustin Programul “N-avem SANGE?!” faptul ca am vazut cat este de important orice ajutor, atunci cand esti la o rascruce in viata. Am vazut cat de neputinciosi suntem noi sau sistemul, cand nu este ACEA picatura salvatoare. Sangele nu se poate cumpara si trebuie sa intelegem ca a darui “o parte” din noi este cel mai inaltator gest.
In Aprilie 2019 am participat la Family Run, cu Tudor, fiul meu, si fiind donator de ceva timp, am selectat cauza ”N-avem SANGE?!”. Cand am mers sa ridic kit-ul, am intalnit-o pe Andreea Timofte, un om extraordinar, care mi-a vorbit cu atat de multa daruire despre program incat mi-am zis ca trebuie sa fac si eu asta!
In 2020, anul izolarii, anul suferintei, nevoia de sange si apoi nevoia de plasma covalescenta era acerba… Teama si izolarea, colectele mobile anulate, evenimentele sportive, unde ne faceam auziti, anulate. Toate acestea m-au facut sa prind curaj si sa cer ajutorul firmei, unde lucrez de 9 ani de zile. Am trimis un e-mail cerand o mica sponsorizare, pentru a sustine centrele cu de transfuzii, cu consumabile. Asa s-a nascut ideea unei colaborari mai ample, care s-a concretizat intr-o campanie minunata!”
Florentina Crușitu, #bloodfluencer, Media Relations & CSR Coordinator Digi Romania:
“În anul 2020, lipsa de sânge s-a acutizat și, în contextul sanitar dificil, am decis să ducem mai departe misiunea de sensibilizare a propriilor angajați, începută în 2019, odată cu „Digi donează viață”.
După starea de urgență, alături de Asociația HEM, ne-am implicat în campania „N-avem SANGE?!”, vrând să facem auzită nevoia de sânge din spitale. Colegii noștri au fost receptivi, au transmis mesaje de încurajare pentru cei care încă nu ajunseseră la centrele de transfuzie. Strădaniile colegilor noștri au fost recunoscute și apreciate, astfel că, la finalul anului 2020, printr-un studiu online despre responsabilitatea socială corporativă am aflat că 78% dintre respondenți au considerat Digi o companie implicată în lupta anti-COVID, iar 81% au evaluat Digi drept o companie „categoric responsabilă” și „mai degrabă responsabilă”, campaniile de donare de sânge fiind a treia cea mai cunoscută inițiativă a companiei.”
Diana Petrescu, #bloodfluencer, Membru Asociatia HEM:
”Desi anul 2020 a fost provocator, pentru mine a fost momentul in care am avut mai mult timp sa ma implic in Programul “N-avem SANGE?!”, si mi-a placut acest lucru. Am avut ocazia sa fac lucruri diferite si sa invat foarte multe, de la scriere de proiecte la promovarea programului si pana la un maraton international virtual. Am reusit sa conving actuali donatori de sange, dar si persoane care nu donasera sange pana atunci, dar care au rezonat cu cauza noastra si au vrut sa se implice. Chiar daca a fost un an greu, am reusit sa ne adaptam, sa gasim solutii si sa ne pastram motivatia.”
Dr. Doina Gosa Director @ Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti:
“Anul 2020 a fost pentru noi un an neobișnuit, cu care nu ne-am mai confruntat pana acum, iar provocarea cea mai mare, pe lângă efortul de a ne menține sănătoși la nivelul întregii echipe, a fost cea de a asigura spitalele cu sânge și componente sanguine. Aceasta în condiții de stare de urgenta sau alerta, fără colecta mobila și fără sprijinul punctelor de recoltare din spitale!
Am avut, însă, alaturi comunitatea “N-avem SANGE?!” și pe # bloodfluencerii din aceasta comunitate, care ne-au ajutat cu diverse campanii de promovare, au donat sange și prin puterea exemplului lor au adus mai mulți donatori la centru!
Astfel, am reușit in 2020 sa adunam peste 45.500 de pungi de sânge, la nivelul Bucureștiului, din care am preparat peste 100 000 de componente sanguine și în jur 1400 de unități de plasma convalescenta, pentru pacienții din spitale. Le mulțumim și speram ca, împreună să avem un an mai bun, fără virus și restricții, pentru a duce la bun sfârșit proiectele frumoase!”
#unmilion
Un pacient poate sa primească doua componente sau mai multe. Este deci foarte posibil ca in acest an sa fi salvat in jur de 45.000 de pacienți, din Bucuresti. Statisticile din tara le vom avea abia peste vreo 10 zile, dar merita reamintit ca in Romania sunt peste 40 de Centre de transfuzie. Sigur ca nu sunt la fel de mari precum cel din Bucuresti, insa va lasam pe voi sa faceti socoteala. Oare vom fi reusit ca in 2020 sa contam pentru vietile a 1.000.000 de romani?!
E foarte posibil si ar fi de-a dreptul minunat, pentru ca noi stim ca avem curaj, avem SANGE!
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
„Am 44 de ani și sunt mamă a doi băieți, aproape adolescenți. De-a lungul celor 22 de ani de când sunt profesor, am învățat de la elevii mei să mă implic și să îi implic în diferite acțiuni, să fac voluntariat, să fiu creativă, să rămân deschisă la noi posibilități, să zâmbesc, să râd cu poftă, să mă bucur de experiențele prin care trec. Cred că în timp ce ajutam la modelarea elevilor mei, ei mă formau pe mine, ca într-o simbioză.”
Așa și-a început d-na Gina Petreuș, Profesoară la Colegiul National Vasile Lucaciu, din Baia Mare, dialogul cu noi. Am rugat-o pe d-na Petreuș să ne spună care este povestea sa, legată de donarea de sânge, și cum a ajuns să reprezinte un exemplu atât de frumos, pentru elevii săi, iar astăzi chiar pentru întreaga comunitate de donatori. Printre aceștia din urmă știm sigur că sunt și profesori, despre care speram să considere povestea de mai jos inspiratională și să urmeze exemplul.
„Poveștile copilăriei încep cu ”a fost odată ca niciodată”, dar povestea mea începe cu 30 octombrie 2015, o noapte fatidică, dureroasă, noaptea tragediei de la Clubul Colectiv, care m-a marcat pentru totdeauna.
Eram diriginta unei clase de-a unsprezecea, care luni la prima oră m-a așteptat cu lacrimi în ochi. Gândindu-ne și discutând cum și cu ce am putea noi ajuta, am decis să donăm sânge. A fost pentru prima dată, atât pentru mine cât și pentru elevii mei, însă, începând cu finalul anului 2015, de 4-5 ori pe an facem campanii de donare de sânge.
Elevii colegiului nostru află de importanța acestui act din clasa a cincea, respectiv a noua. De-a lungul timpului am realizat că trebuie să construim o cultură a donării voluntare de sânge, prin cultivarea spiritului lor civic. Trebuie să creștem gradul de conștientizare a faptului că donarea de sânge, de plasmă, de celule stem sunt acțiuni altruiste, care aduc beneficii întregii societăți.
Avantajele donării de sânge includ stimularea organismului pentru a produce mai mult sânge, posibilitatea de a salva viețile oamenilor și beneficiile pentru sănătatea donatorului. Deasemenea, donarea de sânge are beneficii emoționale, deoarece oferă donatorilor un sentiment de responsabilitate, știind că sângele lor este folosit pentru a salva vieți.
Tinerii trebuie îndreptați spre donarea voluntară, anonimă și neremunerată.
Voluntariatul este unul dintre minipașii care ajută la formarea adolescenților ca adulți responsabili. Prin ei viitorul are o șansă. Donarea de sânge pornește din suflet și se răsfiră asupra beneficiarilor.
Odată cu îmbătrânirea populației, cu descoperirea de proceduri medicale mai avansate, din cauza unor accidente, pentru tratarea unor boli grave, este nevoie de tot mai mult sânge în fiecare an. Sunt în jurul nostru persoane aflate în nevoi, care necesită o mână de ajutor și pentru care acest gest poate fi esențial, poate face diferența dintre viață și moarte, dintre a fi și a nu mai fi. Donarea de sânge creează legături invizibile între persoanele care au nevoie și oamenii cărora le place să ofere.
In fața destinului suntem cu toții egali. O secundă poate să ne schimbe cursul vieții. O decizie luată într-un minut oarecare poate să ne schimbe cursul vieții. Nu vă irosiți timpul și sănătatea cu lucruri efemere!
P.S.:
Intr-o luni dimineața, într-un an oarecare, mă întâmpină un elev de-al meu.
– Bună dimineața, doamna profesoară!
– Bună dimineața, (să-i spunem) Alex!
– Sâmbătă am făcut 18 ani!
– Felicitări, Alex! La mulți ani cu sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!
– Când veniți cu mine?
– Unde?
– Să donez sânge! Abia am așteptat să devin major ca să donez sânge!
Mi-au dat lacrimile când am văzut cât de mult își dorea acest copil să-și facă datoria civică.” – Gina Petreuș, Profesoară la Colegiul National Vasile Lucaciu, din Baia Mare
Marian Raduna, Alina Predescu, Carmen Palade si Diana Maria Voicu sunt cativa dintre romanii de isprava, care au mereu curajul de a face bine.
In primavara, atunci cand pandemia ne-a speriat si ne-a bagat pe toti in casa, ei sunt dintre cei care au realizat ca sunt foarte multe persoane in varsta sau cu dizabilitati, care locuiesc singure. Asa ca au pus pe roate programul #CumparaturiLaUsaTa. Este usor de imaginat ce val de imensa recunostinta a generat acesta, accesand de fapt niste registre interioare de profunda omenie, atat in voluntari, cat si in destinatarii cumparaturilor. Acestia din urma s-au simtit astfel un pic mai bine integrati, intr-o societate care pare adesea ca uita de ei.
#implicare
In toamna, aceiasi oameni, parte din grupul Geeks For Democracy, au realizat ca odata cu valul doi al pandemiei DSP-urile vor fi inundate de apeluri telefonice de la oameni ingrijorati. Au inteles ca asta nu va trece, fara implicarea voluntarilor, asa ca au pus in functiune un call center, sub indrumarea directa a celor de la DSP.
Alte misiuni complicate asumate cu curaj, multi alti oameni ajutati!
Pentru ca astfel de activisti sunt obisnuiti sa daruiasca totul, pana la capat, era de asteptat sa-i gasiti si ca #bloodfluenceri vizibili, ai comunitatii noastre. Prin urmare, nu este deloc intamplator ca i-am regasit donand sange, acum pe final de an, cand colecta e slaba in mod traditional, datorita zilelor libere si a reorientarii atentiei oamenilor catre teme mai festive.
#bucurie
“A fost mai simplu sa donez de aceasta data. Data trecuta m-a ajutat Marian (Raduna cel mic) din copilarie, vorba lui Marian Costache. Am vazut coada (la Centrul de Transfuzie) si mi se pare fantastic, ca la doua zile inainte de Craciun oamenii stau la coada, pentru a ajuta alti oameni. Am simtit pur si simplu bucurie!
Astazi nu am dat numele cuiva, pentru care donez, pentru ca sunt foarte multi oameni care au nevoie. Fiecare caz este urgent, din punct de vedere al familiei. Vreau sa cred ca am oferit o sansa, cuiva aflat in dificultate. In plus, bonurile pe care noi le-am primit, ca donatori, sunt folosite de colega noastra Carmen Palade pentru a face cumparaturi pentru masa de Craciun, a unei familii, aflata in dificultate.
In lumea asta ideala, pe care eu o vad, in Romania mea minunata, imi doresc sa am oameni care merg la vot, ca votul nu este doar o obligatie, este si un drept. Imi doresc sa avem alegeri corecte, asta inseamna sa avem monitorizare, sa avem voluntari. Imi doresc sa avem #CumparaturiLaUsaTa, atunci cand avem situatii de criza. Oamenii sa mearga si sa-i ajute pe altii, aflati la nevoie.” – Marian Raduna, #bloodfluencer, Vicepresedinte Geeks for Democracy
Un an cu multe provocari
“Donez sange de 10 ani. Dupa ce am avut copiii, am decis sa fac asta. 2020 a fost un an cu multe provocari, in care ne-am incercat limitele. Am donat impreuna si in perioada aceea din Mai, cand era Starea de Urgenta. Cred in lucrurile facute #impreuna, cu mai mult #curaj si mai mult entuziasm, pentru ca uneori ne lipseste curajul. Cel mai mare curaj este, de fapt, sa ne recunoastem slabiciunile.
Cel mai bun gand despre acest an este ca ne-am avut aproape, eu si familia mea, un altfel de #aproape. De la 2021 sper intelepciune, iubire, liniste si sanatate.” – Alina Predescu, #bloodfluencer, Voluntar Geeks for Democracy
“Inchei 2020 cu un sentiment profund de recunostiinta. Am simtit pe pielea mea in acest an binecuvantarile unei munci de peste 5 ani de constructie de comunitati, de adus oamenii impreuna.
#impreuna
Nu exista nici un moment in vietile noastre in care a fi impreuna versus a fi de unul singur sa nu aiba un beneficiu net. Dar numai in perioadele cu cele mai mari incercari primim masura a ceea ce inseamna sa te inconjori de oameni buni, sufletisti, generosi, care lucreaza impreuna pentru teluri mai mari decat iei insisi.
Eu ma numar printre norocosi: in echipa mea profesionala si in proiectele mele civice este o abundenta de oameni altruisiti si saritori. Modul in care ei se mobilizeaza si isi utilizeaza energia si talentele de toate felurile atunci cand apare o nevoie sociala sau de grup este magistral. Si aceasta este o sursa permanenta de bucurie, putere si recunostiinta pentru mine.
O asemenea echipa minunata este echipa cu care am realizat in primavara proiectul Cumparaturi La Usa Ta sau echipa cu care, la finele lui 2020 am pus pe picioare call-centre-ul voluntari DSPB Geek for Democracy, initiat de Marian Raduna. Ni s-au alaturat 340 de voluntari.
Un dar foarte personal
O alta familie de sufletisti este comunitatea de #bloodfluenceri, oameni care se folosesc de influenta proprie, puterea de a convinge, propriul exemplu si aptitudinile de comunicatori si mobilizatori, pentru a mentine vie si a creste, in Romania, miscarea donatorilor de sange (anul acesta si a donatorilor de plasma convalescenta).
Cred ca in anul ce se incheie am reusit cu totii sa transmitem puternic acest mesaj: avem mereu nevoie de sange, fiecare dintre donatori are superputerea de a salva vieti, acest privilegiu rezervat de regula medicilor si pompierilor. Si le multumesc tuturor celor care au ascultat rugamintea unui coleg, prieten, vecin sau a unei rude si au decis in 2020 sa doneze pentru prima data sange.
Este un dar foarte personal, o particica atat de intim legata de tine. Si in acelasi timp un gest la indemana multora dintre noi care suntem sanatosi si vrem sa ne mentinem sanatatea – caci donarea regulata e o foarte buna investitie in sanatate! Ii rog pe toti cei care anul acesta au facut pentru prima data pasul de a deveni donatori sa isi cultive acest obicei binecuvantat.” – Diana Maria Voicu, #bloodfluencer, Presedinte Initiativa Romania
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Este o perioada grea pentru cadrele medicale aflate in “Linia intai”, in lupta cu noul Coronavirus. Daca va ganditi ca aceasta linie intai ii include doar pe cei care lucreaza in sectiile de infectioase, atunci va inselati. Bolnavii cronici nu au disparut ca prin farmec, dupa declararea starii de urgenta. Nevoi exista, accidente se intampla, cu alte cuvinte nevoia de sange exista, chiar daca foarte multe spitale au devenit intre timp spitale COVID.
Peste toate aceste adevaruri exista si trairile complexe ale oamenilor dispusi sa doneze, chiar si in aceste imprejurari ultra speciale. Donatorii nu sunt de piatra, sunt oameni, sunt oameni adevarati care au reusit sa-si depaseasca temerile si sa se tina in continuare de acest gest nobil, pe care-l reprezinta donarea de sange. In acest context, i-am adresat cateva intrebari d-nei Dr. Alina Dobrota, Director @ Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta.
Ce-a adus nou pentru Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta pandemia si implicit aceasta stare de urgenta?
Preocuparea fata de posibilul impact pe care infectia cu SARS CoV 2l-ar putea aveaasupra activitatii noastrea aparut inca din luna ianuarie a acestui an, deci dinainte de declararea pandemiei. Inca de atunci am inceput sa achizitionam echipamente de protectie si sa crestem cantitatile de materiale necesare dezinfectiei.
Perspectiva extinderii infectiei in Romania si a riscului de a se atinge la un moment dat stadiul de transmitere locala/comunitara, ne-a determinat sa gandim diverse scenarii cel putin teoretic posibile si sa anticipam masurile care vor trebui luate, avand in vedere dispozitiile existente la momentul respectiv si pe cele actualizate in functie de evolutia infectiei.
Deci perspectiva pandemiei a impus din timp reactii proactive, iesirea din rutina a intregii echipe si adaptarea din mers a activitatilor de recoltare sange, in paralel cu mentinerea capacitatii de a aproviziona cu componente sanguine cele 14 spitale din judet cu care avem contracte.
Practic, echipa aflata la conducerea institutiei este inca din luna februarie in stare de veghe si alerta, pentru a reactiona rapid, iar din 19.03.2020 a fost desemnat Comitetul pentru situatii speciale/de urgenta la nivelul institutiei, cu atributii si responsabilitati delegate fiecarui membru. Obiectivele noastre sunt mentinerea continuitatii activitatii, securitatea angajatilor, donatorilor si, indirect, a pacientilor, prin cantitatea, calitatea si diversitatea componentelor sanguine pe care le asiguram spitalelor.
Dar in ceea ce priveste doua dintre aceste obiective, depindem de donatorii de sange, fara de care nu am avea cum sa asiguram pacientilor componentele sanguine. Ca intotdeauna, dar mai ales in astfel de perioade, este nevoie de intelegere, solidaritate, sinceritate si colaborare. Suntem toti responsabili de ceea ce facem pentru a depasi aceasta perioada: angajati, donatori, medici clinicieni din spitale.
Ce s-ar intampla daca un membru al personalului dvs. ar fi infectat cu noul Coronavirus?
Riscul potential fata de care solutiile implementabile sunt limitate il reprezinta infectarea unui angajat cu SARS CoV 2; daca ar aparea aceasta situatie, ar fi foarte probabil necesara carantinarea intregului personal aflat in activitate in perioada respectiva si implicit in contact cu acea persoana. Speram ca masurile luate, discutiile si instructajele periodice cu angajatii sa ne ajute sa nu ne confruntam cu aceasta situatie.
Care a fost comportamentul donatorilor, dupa declararea pandemiei?
Declararea pandemiei si introducerea primelor restrictii de deplasare pentru populatie a creat in general la nivelul comunitatii o reactie fireasca de retinere fata de venirea la centrul de transfuzie sanguina. In a doua jumatate a lunii martie au fost vreo 2 saptamani de reducere cu 50-60% a numarului de persoane care au venit sa doneze la sediu, situatie cu care noi, in Constanta, ne intalnim anual in sezonul estival, doar ca de aceasta data nu au mai fost posibile deplasarile in judet pentru colecte mobile, pentru compensare.
Aceasta situatie, aparuta in mai toate judetele, nu a afectat insa in Constanta asigurarea tratamentului transfuzional pentru pacienti, donatorii raspunzand apelurilor noastre telefonice, mesajelor transmise prin mijloacele de comunicare Fb, emisiuni TV, radio, presa.
Deosebit de importante pentru populatia potential donatoare de sange au fost doua momente: confirmarea faptului ca donarea de sange este necesara si permisa, deci oamenii pot veni la centrele de transfuzie sanguina, apoi includerea in ordonanta ca exceptie de la regulile de restrictionare, a deplasarii la centrul de transfuzie sanguina pentru donare de sange.
S-au modificat in vreun fel procedurile, avand in vedere contextul?
Desigur, asa cum am mentionat, a fost necesara adaptarea modului de organizare si desfasurare a activitatilor medicale si administrative la noile realitati, initial anticipandu-le intuitiv, din experienta, apoi pe baza analizei riscurilor potentiale si inerente (de exemplu reducerea numarului de donatori , reducerea cererilor spitalelor), pe masura ce diseminarea infectiei a evoluat trecand de la cazurile de import la transmiterea locala/comunitara.
Astfel, am introdus reguli stricte de acces in institutie pentru diferitele categorii de persoane, inclusiv pentru potentialii donatori. Procesul de selectie a acestora a fost adaptat nevoii de identificare a celor care ar fi putut fi infectati asimptomatici, iesiti din izolare, contacti la risc; au fost introduse doua etape suplimentare de autoselectie si selectie, inainte de a se intra pe circuitul obisnuit de evaluare in vederea admiterii la donare.
Accesul in centrul de transfuzie se face doar dupa citirea informatiile afisate la avizier si completarea unei declaratii pe propria raspundere; in functie de raspunsuri, potentialul donator va putea sau nu sa intre pe circuitul de selectie si donare.
O alta masura necesara in contextul pandemiei
O alta masura identificata ca fiind necesara in contextul pandemiei a vizat personalul medical si administrativ: prin rotatie, mentinand continuitatea tuturor activitatilor, au fost programati in zile de recuperari/concediu, astfel incat, in limita posibilului, macar cate o persoana pentru fiecare activitate critica sa fie disponibila daca cea in activitate trebuie izolata. Suntem o echipa redusa numeric, este dificil de gestionat, dar pana la un punct, nu imposibil. Desigur, eu nu am intrat in aceasta schema.
In ceea ce priveste relatia cu spitalele carora le furnizam componente sanguine, acestea au fost informate cu privire la situatia colectei de sange, le-au fost propuse masuri suplimentare de gestionare a stocului disponibil, de prioritizare a cazurilor si de relationare cu noi, astfel incat impreuna sa reusim sa depasim aceasta perioada fara consecinte negative asupra pacientilor cu nevoi transfuzionale.
Ce s-a intamplat cu cererea de sange venita din partea spitalelor, in ultimele doua saptamani?
Dupa aparitia ordinului de reducere a interventiilor programate, a cazurilor care nu constituie urgente, s-a inregistrat o scadere brusca, abrupta a solicitarilor de componente sanguine; timp de vreo doua saptamani nici cel mai sensibil produs, concentratul trombocitar, solicitat in cantitati mari la un moment dat, nu a mai fost luat, in ciuda cererilor facute in prealabil.
Cereri zilnice reduse au continuat sa vina de la 4-5 spitale din 14. Am anticipat insa aceasta situatie si inca din martie urmaresc personal stocurile de componente sanguine, valabilitatea lor, astfel incat sa evitam expirarea.
Am estimat atunci ca in maxim 2 saptamani vor creste cererile de concentrate trombocitare, existand in judet pacienti cu boli oncologice, hematologice, etc. dependenti de acest tratament; din pacate, nu ni se transmite din partea spitalelor unde acestia se interneaza periodic, deci sunt cunoscuti, monitorizati de un medic, nici o estimare a necesarului, nu exista o predictibilitate a necesarului posibil pentru acest tip de component sanguin a carui valabilitate este de doar 5 zile.
Nu este deloc usor sa pastrezi balanta intre cereri, stocuri existente prea mari sau prea mici
Faptul ca cererile de componente sanguine au scazut impune masuri proactive permanente de supraveghere a ceea ce exista deja in stocuri, de colaborare cu alte centre de transfuzie sanguina, dar nu ne permite o relaxare in ceea ce priveste activitate de recoltare, intrucat oricand se pot produce accidente rutiere, casnice, orice alt incident sau agravare brusca a starii de sanatate a unor persoane, nasteri cu complicatii, cazuri in care, pe langa interventiile terapeutice specifice, tratamentul transfuzional poate salva sau contribui la salvarea, ameliorarea situatiei pacientului; acest lucru devine posibil doar atunci cand componentele sanguine exista deja in centrele de transfuzie sanguina, gata de administrat.
Nu este deloc usor sa pastrezi balanta intre cereri, stocuri existente prea mari sau prea mici, persoane dornice sa doneze in numar prea mare sau prea mic, riscul de a expira, dar nu este imposibil atat timp cat intelegem toti ca trebuie sa functionam ca o echipa: centru de transfuzie sanguina- potential donator- spital. Donatorul fidelizat, cel care doneaza periodic, obisnuit cu procedura, va intelege mai usor aceasta necesitate, anume aceea de a-si programa venirea la donare si in functie de nevoile anuntate de centrul de transfuzie sanguina. Aici mai este de lucrat cu fiecare dintre membrii “echipei”. Este un proces de maturizare in timp la nivelul comunitatii careia ii apartinem toti.
Cum au reactionat donatorii la noua realitate?
Dupa cum am mentionat mai sus, a fost o perioada de vreo doua saptamani in martie, in care oamenii nu au mai venit sa doneze in ritmul obisnuit; era de asteptat, teama de a se infecta, nesiguranta cu privire la dreptul de a se deplasa pentru donarea de sange, cresterea preocuparilor fata de problemele de interes personal, toate acestea sunt motive care probabil i-au determinat sa renunte sau sa amane donarea de sange. O mare parte dintre cei contactati de noi au raspuns insa pozitiv.
Noua procedura de selectie
Noua procedura de selectie, cu etapele preliminare introduse, a nemultumit unele persoane, din cauza cresterii timpului de asteptare; in alte cazuri, nemultumirile au fost de fapt generate de constatarea ca nu sunt eligibili temporar din cauza revenirii recente din strainatate sau alte cauze din aceeasi categorie. Am avut o persoana care nu a declarat faptul ca a fost in izolare, dar a fost identificat in lista persoanelor din aceasta categorie si nu i s-a permis accesul in centru. O alta persoana a incercat de doua ori sa treaca de filtrele introduse. Acestea sunt insa doar cazuri izolate. Nu intra in discutie negocierea criteriilor de selectie atata vreme cat compromisul ar putea avea consecinte asupra sanatatii cuiva.
Zilnic vin oameni sa doneze, numarul situandu-se undeva la 50% fata de cel obisnuit; pentru aceasta perioada in care sunt restrictionate internarile, este suficient, cu conditia ca printre cei care doneaza, cel putin 2/3 sa fie donatori fidelizati, astfel incat sa putem pregati concentrate trombocitare.
Amintesc faptul ca o femeie poate dona de maxim 4 ori/an, iar un barbat de maxim 5 ori/an, prin metoda obisnuita de donare; pentru donatorii care doneaza si prin afereza, numarul total permis de donari pe an este mai mare.
Cum credeti ca va fi luna urmatoare la Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta?
Da, dificil de raspuns la aceasta intrebare. Inca de la sfarsitul lui februarie incerc sa gandesc in perspectiva, la aceasta viitoare luna anuntata ca fiind cu mare risc de a atinge varful extinderii comunitare. Un risc ce poate oricand sa atinga si activitatea noastra, in ciuda masurilor preventive luate. Am apreciat inca din februarie, empiric, ca mai devreme de sfarsitul lui iunie nu prea sunt sanse sa intram in ritmul “normal” de activitate, astfel incat s-au achizitionat/comandat materiale , echipamente de protectie care sa acopere necesarul pana la 15 iulie 2020.
Variabilele care nu sunt insa sub controlul nostru sunt, pe de o parte, numarul persoanelor care doresc si vin sa doneze sange, iar pe de alta parte, nevoile transfuzionale si numarul pacientilor spitalizati. Daca asupra numarului donatorilor de sange putem interveni prin comunicarea directa cu dumnealor, prin mesaje sustinute de mass-media si autoritati nationale si locale (in limita restrictiilor impuse prin ordonante la un moment dat), asupra necesarului de componente sanguine transmis de spitale nu putem interveni decat, cel mult, cu recomandari.
Un anumit grad de predictibilitate pentru pacientii cu nevoi transfuzionale cronice ar fi de asteptat sa existe la nivelul spitalelor
Cum am spus deja, un anumit grad de predictibilitate pentru pacientii cu nevoi transfuzionale cronice ar fi de asteptat sa existe la nivelul spitalelor si, pe baza acestuia, sa ne fie transmise anticipat solicitarile. Componentele sanguine sa astepte pacientul si nu invers, cel putin pentru cazurile prioritizate de clinicieni. Un deziderat al oricarui sistem de sanatate!
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
