Loading....

Autor: Delia Modrea

V-ati intrebat vreodata cat de rara este grupa voastra de sange?

articol de Delia Modrea

Probabil ca v-ati pus problema de mai multe ori, pana acum, de la cine ati putea primi sange in caz de accident, operatie sau de tratament special. Deoarece am fost intrebati si noi, de cateva ori, am considerat potrivit sa adunam aici informatie relevanta, in acest sens.

Cunoașterea grupei sanguine și a Rh-ului sunt esentiale pentru intampinarea incompatibilitatii, in cazul transfuziilor sau pentru donarea sangelui. Există doua sisteme OAB și Rh, cele mai cunoscute, care prin combinație pot determina 8 grupe sanguine:

  • A Rh pozitiv (A+)
  • A Rh negativ (A-)
  • B Rh pozitiv (B+)
  • B Rh negativ (B-)
  • AB Rh pozitiv (AB+)
  • AB Rh negativ (AB-)
  • 0 Rh pozitiv (0+)
  • 0 Rh negativ (0-)


Sistemul OAB cuprinde 4 grupe de sange, diferentiate pe baza prezenței aglutinogenelor și aglutininelor: grup O (grup zero) sau I, grup A sau II, grup B sau III și grup AB sau IV. Pot fi intâlnite denumirile OI, AII, BIII, ABIV.
Un studiu facut in 2012 ne arata procentul grupelor la nivel de populatie:

Sursa Wikipedia

In momentul de fata populatia Romaniei este estimate ca fiind de 19,135,379.

Sursa Worldometers


Sistemul Rh cuprinde doua grupe de sange diferentiate prin prezenaa sau absenta antigenului D, care determină Rh-ul pozitiv, iar absenta sa determină, Rh-ul negativ. Un individ este considerat Rh pozitiv daca eritrocitele sale exprima antigenul D, iar termenul Rh negativ se referă la absenta antigenului D. 

Stiati ca 85% din populație prezintă Rh pozitiv, iar 15% prezintă Rh negativ?

In functie de ce grupa sanguina ai poti sa primesti de la:
(Compatibilitatea grupelor de sânge ținând cont de sistemul OAB și de sistemul Rh
)

Cum ar fi daca am inceta sa mai credem ca, in situatia unei incercari adevarate, ne putem salva pe cont propriu? Cum ar fi daca am dona din timp, vazand donarea de sange ca parte a unui model de viata sanatos? Cum ar fi daca ne-am incuraja semenii, prietenii si familia sa doneze? Cum ar fi daca ne-am educa si copiii, in acest sens?

Doneaza din timp, pentru atunci cand nu vei avea timp s-o faci, ca sa salvezi pe cineva drag! Este foarte sanatos pentru trup si pentru suflet!


N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Laurențiu Paulescu (pompier, 37 de ani): “As putea spune ca prin venele mele curge sangele atator persoane… Nu am cuvinte, pentru a le putea multumi indeajuns.”

testimonial de Laurențiu Paulescu

Am 37 de ani si sunt din Baia de Arama, un orasel la poalele muntilor, din judetul Mehedinti. In urma cu aproape 6 ani, viata mi-a fost marcata de un grav accident produs in padure, unde eram la taiat de lemne cu drujba, in scopul pregatirilor pentru venirea anotimpului rece. Era 1 octombrie 2015.

O manipulare gresita, inexplicabila a drujbei, nici nu-mi mai aduc bine aminte, a facut ca lemnul cazut la pamant sa alunece, sa ma agate si sa ma striveasca de un alt copac ramas in picioare. Mi-am pierdut cunostinta, nu stiu pentru cat timp.  Cu ajutorul lui Dumnezeu am reusit sa ma trezesc, cat sa pot striga dupa ajutor.

Am lesinat din nou si m-am trezit la Spitalul de Urgenta din Targu Jiu, dupa prima operatiune a medicilor de a ma stabiliza. Aveam multiple leziuni traumatice printre care o fractura de bazin si pierdusem mult sange. Medicii de aici nu mi-au dat nicio sansa,  dar la insistentele sefilor si ale colegilor mei pompieri am fost transportat cu elicopterul la cel mai mare spital de urgenta din tara, Spitalul Floreasca din Bucuresti.

#oameni

Nu mai aveam aproape deloc sange, nivelul hemoglobinei ajunsese la 4 pe cand limita normala este de minim 14. Dar o minune s-a intamplat! Gratie profesionalismului medicilor de aici am reusit, viata mi-a fost salvata. Insa, efortul lor ar fi fost in zadar fara gestul de marinimie al colegilor de scoala si serviciu si al tuturor cunostintelor mele, care s-au mobilizat cu zecile si au mers la centrele de donare de sange, din orasele din toata tara. Fara gestul lor umanitar acum n-as mai exista. As putea spune ca prin venele mele curge sangele atator persoane… Nu am cuvinte, pentru a le putea multumi indeajuns.

In ceea ce ma priveste, si eu am donat sange pentru cateva cunostinte, atat inainte cat si dupa accidentul meu. Un gest de marinimie trebuie rasplatit cu un gest de marinimie.

Este posibil ca fiecare dintre noi sa aiba nevoie , intr-un anumit moment, de gestul salvator al apropiatilor nostri. Nu trebuie sa uitam, cu sangele donat o singura data pot fi ajutate pana la trei persoane. Va multumesc inca o data tuturor!
Donând sânge, salvăm vieți!

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Ana Maria Crețu (Tarom): “Accidentul acela a avut loc, ca eu sa descopăr ceva ce stătea ascuns.”

articol de Delia Modrea

Ana Maria Crețu are 37 ani, este insotitoare de bord, la Tarom, si mama unui baietel de 11 ani. Pentru ea anul 2020 nu este doar anul in care s-a declansat pandemia, ci si anul care a pus-o la pamant si pe plan personal, asa cum ne declara.

“Anul trecut a fost unul care m-a pus la “pământ” însă nu mi-am pierdut increderea in Dumnezeu. Nu sunt o bisericoasa, însă credinta in Dumnezeu e mereu în sufletul meu”, asa isi incepe Ana Maria incredibila poveste.

“Iubesc meseria pe care o am si imi lipseste enorm în această perioadă. Totul a inceput din septembrie, cand mi-am operat copilul, de o tumora plecată din sinusul maxilar. Eu inițial am mers la spital, crezând că va fi o banală operație de polipi. Diagnosticul pus a venit ca un bolovan peste mine. A urmat operatia si apoi așteptarea rezultatelor biopsiei. Nu doresc nimănui să treacă prin această încercare.

#accidentul

Cand într-un final m-am liniștit, a venit accidentul rutier. Mergeam cu unchiul meu la tara. La un moment dat cineva a intrat în noi, în partea șoferului, eu fiind pe scaunul din dreapta. Unchiul meu nu a avut nimic, eu am fost cea care s-a lovit la piciorul drept.

M-au dus la spital sa vada daca am ceva rupt si in urma radiografiilor au descoperit acea tumora, de 10cm.. Am avut in suflet ca nimic nu este întâmplător. Accidentul acela a avut loc, ca eu sa descopăr ceva ce stătea ascuns. Au urmat investigatii suplimentare și am ajuns la operatie. Faptul că am o grupa rară, A2(-), m-a facut sa cer ajutor colegilor de serviciu.
Stiati ca doar 6% din populatia tarii are A2(-)?

Asa a ajuns mesajul meu către Gabi, #bloodfluencerul Gabriel Chivu, care a făcut posibil, ca într-un timp foarte scurt sa primesc ajutor. Este intr-adevar un “înger păzitor” . Al meu si al multor alți oameni.

Nu stiu ce altceva mai pot spune despre mine. Sunt doar un om ca oricare altul. Poate mult mai încăpățânat si care nu se da batut oricât de greu ar fi.

#bloodfluencer

Cat despre donat sânge….prima dată am donat pe la 20 de ani, când o verișoara, diagnosticata cu leucemie, avea nevoie de masa trombocitara. Atunci mi-am rugat colegii sa ma ajute si am mers în grup, la Centrul de Transfuzie. Am continuat sa donez de atunci, ultima donare fiind pe 5 decembrie 2020. Abia astept sa treaca cele 6 luni de la interventie si transfuzie ca sa pot dona din nou.” Cu acest gand minunat isi incheie Ana Maria Cretu povestea.

Suntem si noi convinsi ca nimic nu e intamplator si ca oamenii minunati au intotdeauna sprijin din partea altor oameni minunati! Multumim Ana Maria pentru povestea ta! Te asteptam in comunitatea noastra de #bloodfluenceri, dupa aceasta perioada de recuperare. Oricum, povestea ta si a lui Gabriel Chivu continua sa inspire pe foarte multi dintre noi.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

M-am vaccinat! Cand pot sa donez sange?

articol de Delia Modrea & Andreea Timofte

Etapa a 3-a de vaccinare dedicata populatiei generale, aduce odata cu ea si cateva intrebari specifice pentru donatorii sanguini. In acest sens, am adresat cateva intrebari specialistilor din sistemul de transfuzie:

La cat timp dupa vaccinare, pot sa donez sange?

  • Persoanele vaccinate cu Pfizer sau Moderna, dupa minim 7 zile de la administarera oricarei doze de vaccin, in situatia in care potentialul donator se simte bine si nu a prezentat in aceasta perioada niciun semn / simptom, sau dupa cel putin 7 zile de la remiterea oricarui semn / simptom aparut in urma vaccinarii (conform adresei nr. 40/19.01.2021 transmisa catre INHT, de Ministerul Sanatatii)
  • Persoanele vaccinate cu AstraZeneca dupa cel putin 4 saptamani de la administrarea oricarei doze de vaccin, in situatia in care potentialul donator se simte bine si nu a prezentat in acceasta perioada niciun semn / simptom, sau minim 4 saptamani de la remiterea oricarui semn / simptom aparut in urma vaccinarii

Ce intelegem prin semn / simptom post vaccinare?

Prin semne / simptome intelegem reactii minore cum ar fi durere locala in locul injectarii, eritem local, usoare eruptii cutanate, frison, febra, artralgii, dureri musculare etc..

Cum pot sa aflu care este tipul de vaccin care mi-a fost administrat?

In situatia in care nu vi s-a comunicat tipul de vaccin administrat, puteti sa faceti diferentierea in functie de perioada dintre administrarea celor 2 doze de vaccin:

  • Pfizer – 21 zile
  • Moderna – 28 zile
  • AstraZeneca – 56 zile

Am trecut prin infectia cu SARS-CoV-2, dar m-am si vaccinat. Cum procedez?

Pentru potentialii donatori care au trecut prin infectia cu SARS-CoV-2 si s-au vaccinat, se aplica si alte criterii in procedura de selectie in vederea donarii de sange, informatii pe care le puteti afla sunand la centrul de transfuzie la care urmeaza sa faceti donarea. Lista centrelor o gasiti aici, cu mentiunea ca in Bucuresti, in aceasta perioada se recolteaza sange si plasma doar la Centrul de Transfuzie din Str. Ctin Caracas, nr. 2-8 si Centrul de Transfuzie al MApN din Str. Mircea Vulcanescu, Nr. 88.

Bine de stiut! Puteti obtine Adeverinta de vaccinare emisa de Ministerul Sanatatii accesand site-ul Registrului National de Vaccinari: https://adulti.renv.ro/users/login
Introduceti CNP-ul si numarul de telefon cu care s-au facut programarile, veti primi un cod prin SMS, il introduceti și primiți certificatul, în format .pdf

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Ingerii dintre noi

articol de Delia Modrea

Se spune adesea ca printre noi exista “ingeri”. Cred asta si nu vad ca se exagereaza cu nimic, pentru ca ma gandesc la acele persoane care desi duc o viata normala, prin simpla lor prezenta, atitudine si fapte ii infuenteaza intr-un mod minunat pe cei din jur. Despre Gabriel Chivu, un inger de acest fel, va voi vorbi astazi.

Are 30 de ani, un zambet prietenos si o privire calda. Prin ochii de un albastru intens, Gabriel iti lasa inca de la prima impresie sentimentul ca stai in fata unui om deschis, sincer, pe care te poti baza. In prima tinerete a practicat rugby-ul, ca sport de performanta, in prezent lucreaza in domeniul securitatii aeronautice, la TAROM.

#bloodfluencer

Donator de sange regulat, avand o grupa de sange destul de rara (A2 RH negativ), Gabriel a ajutat sute de persoane, in special copii, care aveau nevoie urgenta de sange. Prin implicarea sa constanta si activa in donarea de sange, Garbiel a devenit #bloodfluencer. Recent a fost implicat in obtinerea de sange, cu RH negativ, pentru o colega de serviciu. In numai doua zile de la lansarea apelului, stocul de sange a fost pus la dispozitia colegei, care avea nevoie urgenta, pentru efectuarea unei operatii.

In spitalele din Romania este o  nevoie acuta de sange, pentru grupele cu RH negativ, iar donatorii acestor grupe sunt foarte greu de gasit. Gestul de a dona sange salveaza vieti, iar o donare de sange, de la un donator recurent, poate ajuta pana la trei persoane. Indiferent de cat de multi donatori de sange exista la un moment dat, nevoia de sange din spitale este constanta.

#primadonare

Intreabat cum i-a venit ideea de a dona sange, Gabriel mi-a raspuns urmatoarele:

” Prima donare a fost prin anul 2011, in primul an de facultate. Recunosc ca atunci nu am dat foarte mare importanta, drept dovada am mai donat peste cativa ani, undeva prin 2014.

In 2017, un prieten foarte bun, trecand printr-o problema medicala foarte grava, anume leucemie, a avut nevoie de sange. Atunci a fost momentul in care am realizat cat de importanta este donarea, cat de mult conteaza si cat de mult putem ajuta”.

#ungestmic

Iata, asadar, cat de important este sa realizam ca un gest mic dar nobil poate salva o viata. Oricare dintre noi poate fi pus la un moment dat in situatia, in care viata sa depinde de stocul de sange, al unui spital. De aceea, a dona macar de doua ori pe an sange este un bine pe care ni-l daruim noua insine. Suntem parti ale aceluiasi intreg! Gandit-va, ce s-ar intampla daca oameni precum Gabriel, nu ar exista printre noi?!

Acum, la inceput de primavara, in aceste zile frumoase, prilej de noi sperante si de renastere a naturii, cand privim snurul rosu cu alb al Martisorului sa ne reamintim ca rosul simbolizeaza sangele, iar sangele inseamna VIATA!

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Mădălina Dima: “Mereu este nevoie de sânge. Chiar n-avem sânge! Donatorilor regulați le recomand ca la următoarea donare să viziteze și cabinetul de AFEREZĂ.”

Uneori credem că oamenii buni și cu suflet mare au dispărut din jurul nostru. Si se-ntamplă ca exact atunci cand credem mai tare asa ceva să avem parte de o surpriză placută, care să ne probeze exact contrariul. Intr-un astfel de moment am ajuns să stau de vorbă cu Mădălina Dima.

Mădălina are 38 de ani și este pasionată de proiecte de DIY și motociclete.  Are doi copii fabuloși și energici și lucreaza în domeniul resurselor umane, “cu oameni și pentru oameni”, cum îi place ei să spună.

un interviu de Delia Modrea

Cum ai ajuns donator?

Am început sa donez sânge la începutul lui 2019. Cineva din cercul de prieteni avea nevoie sânge pentru o interventie chirurgicală. Îmi aduc aminte că am avut emoții, pentru ca nu știam cum mă voi simți după, dar totul a decurs foarte bine. Am fost plăcut impresionată de atenția și grija acordată de catre personalul medical de la Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, atitudine pe care o au fața de toti cei care trec pragul CTSMB.

În timpul primei proceduri, am realizat că doar o oră din timpul meu poate ajuta enorm de mult pentru că sângele donat înseamnă sanșa la VIAȚĂ. 

Cum ai aflat ca ai vene bune, pentru afereză?

În mai 2020, în timpul evaluării medicale, care se face de fiecare data înainte de donare, doctorul a constatat că am “vene bune” și m-a întrebat dacă cunosc mai multe informații despre afereză. Recunosc că la momentul respectiv nu știam mai nimic. Așa am cunoscut-o pe doamna doctor Negoiță. Aceasta mi-a explicat în detaliu în ce constă procedura, către cine merge plasma și faptul ca organismul meu se reface mai repede, decât la o donare obișnuită.

A fost momentul în care am ales să devin donator de afereză pentru că pot dona mai des, chiar și la un interval de 4 săptămâni. Asta înseamnă ca pot ajuta mai mult. Anul trecut am reușit sa donez plasma de 7 ori.

Ce-ai invătat pana acum despre donarea prin afereză?

Donarea de sânge prin afereză (citafereză) se realizează cu ajutorul unui separator celular, care selectează elementele necesare (trombocite) și restituie donatorului celelalte elemente sanguine sau altfel spus sângele este centrifugat, separându-se astfel elementele, iar concentratul unitar trombocitar este colectat în punguță. Celelalte elemente care nu sunt folosite se reîntorc în organism. Procedura în sine are mai multe secvențe de recoltare, separare și apoi retur, de aceea durează între 40-50 de minute.

În momentul de fața, la CSTB majoritatea celor care aleg să ajute prin afereză sunt bărbați. Sunt dovada vie, și nu singura 😊, că și femeile pot face afereză. Este important ca, pe lângă starea de sănătate bună, donatorul să mai fi donat înainte, să aibă o stare post donare bună și musai “vene”.

De ce iti place mai mult afereza?

De multe ori am fost întrebată unde ajunge “plasma” aceasta și de ce prefer să fac aceasta procedură și nu o donare obișnuită.  Acest concentrat unitar trombocitar ajunge la bolnavii din secțiile de oncologie, cei care au nevoie de transplanturi, la secțiile de hematologie sau la cei care au nivel scăzut de trombocite, din cauza unor boli, precum cele autoimune. Mai sunt și alte categorii de bolnavi, care pot beneficia, dar aceștia au nevoia cea mai mare.

La ce te gandești, in timpul unei donări?

Timpul acesta trece extrem de repede! Cred că este momentul cel mai puternic, în care conștientizez că undeva într-un spital, viața cuiva depinde de punguțele acelea, în care se colectează concentratul unitar trombocitar. 

Îți aduci aminte de un caz, care te-a impresionat?

E tare greu sa spun ca o situație sau un caz m-a impresionat mai mult sau mai puțin. Toate solicitările acestea au o poveste în spate, care sensibilizează.

La finele anului trecut mi-am dorit să ajut o colega tare dragă mie. Din păcate, nu am reușit, fiind între intervalele de donare, iar când am devenit eligibilă a fost prea târziu pentru ea. De aceea, m-aș bucura tare mult ca aceia care ajung să doneze pentru prima data, pentru că cineva drag lor are nevoie, sa revina la CTS și să doneze, către acele nenumărate  cazuri de care nu au auzit.

Mereu este nevoie de sânge. Chiar n-avem sânge! Donatorilor regulați le recomand ca la următoarea donare să viziteze și cabinetul de AFEREZĂ și să solicite mai multe informații.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt:

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Andreea Borza: „Dorinta de a ajuta si de a te implica apare pe un fond de nemultumire. Vezi oameni afectati de boala, de nedreptate, de saracie, de excluziune sociala, si nu te poti preface ca ei nu exista.”

Andreea este un om bun, este dintre acei oameni buni care nu se lasa. Si-a dorit foarte mult sa doneze si pana la urma a reusit. As putea spune ca informatia de care avea nevoie a gasit-o cumva. Gandindu-ma doar la povesti similare cu a Andreei, stau si ma-ntreb cati oameni cu Hepatita A isi doresc sa doneze, in tara asta, si nu reusesc sa o faca, datorita unei proaste si sau incomplete informari.

un interviu de Delia Modrea

Care sunt lucrurile care conteaza pentru tine?

Sunt Andreea și lucrez de 12 ani în cercetare clinică – acel domeniu de la care lumea întreagă a așteptat, până de curând, soluția pentru ieșirea din pandemie, adică vaccin și tratament pentru Sars-cov2.

Fac voluntariat de peste 15 ani, în mai multe domenii –  educație, sănătate, civic, social. Cineva m-a întrebat odată de ce fac asta, ce-i așa de extraordinar să lucrezi pro bono pentru copii defavorizați, sau pentru bolnavi de cancer. Nu mă gândisem la asta până atunci, și i-am răspuns, râzând, că așa îmi cere metabolismul.

Dorința de a ajuta și de a te implica apare pe un fond de nemulțumire. Vezi oameni afectați de boală, de nedreptate, de sărăcie, de excluziune socială, și nu te poți preface că ei nu există. Sigur că un gest mărunt n-o să rezolve niște probleme structurale ale societății. Dar el poate face diferența pentru un om aflat într-o situație de vulnerabilitate. Îi poate aduce o speranță, îi poate oferi o șansă, sau îi poate salva viața. Și atunci, acel gest contează și nu mai este unul mărunt.

Care este legatura ta cu donarea de sange?

Donarea de sânge mi se pare cel mai ușor și mai rapid mod de a salva viața cuiva. Mai ușor decât o vizită într-un salon de oncologie pediatrică sau într-un ghetou bucureștean. Și mi-am dorit enorm să pot dona sânge, încă de prin 2009. Doar că, în cazul meu…: “Ne pare rău. Ați avut hepatită A la vârsta de 17 ani, de aceea nu puteți dona sânge.” Am auzit asta de nenumărate ori, inclusiv din surse oficiale.

Ce ai simtit cand ai realizat ca de fapt esti eligibila pentru donare?

Frustrările mele au început când am început să compar sistemul de la noi cu sistemele din alte țări, realizând că, de fapt, sunt eligibilă pentru donare. Mi-am dat seama că, la noi, criteriile de eligiblitate pentru donatorii de sânge sunt neclare, expeditive și nerevizuite de nu știu câți ani. Că nu există o abordare unitară în centrele de transfuzii din țară. De pildă, greutatea minimă admisă pentru un donator oscilează între 50, 55 și 58 kg, în funcție de centru.

”Hepatita de orice tip” (deci și de tip A) e criteriu excluzionar permanent în unele locuri (inclusiv în București, pe site-ul CTSB), iar în altele se specifică „hepatită B și C”. Asta scrie pe site-urile centrelor de transfuzii. Cam câți potențiali donatori au fost pierduți, de-a lungul anilor, din cauza câtorva kilograme, sau din cauza afurisitei de hepatite A (care se vindecă fără sechele după 6 luni)? Sau câți potențiali donatori au renunțat, fiindcă ghidul donatorului e de fapt o scurtă listă cu criterii foarte generale, iar dacă ai întrebări ești trimis să consulți „legislația în vigoare”? Credeți că oamenii stau să citească texte de legi?

Cum ai reusit totusi sa donezi?

Eu am donat sânge, pentru prima oară, în luna mai a anului trecut, printr-o întâmplare. Am doi oameni mișto în lista de facebook – Delia Modrea și Andi Cârlan – care distribuiseră un apel la donare de sânge. Eram într-o pasă proastă în ziua aia, și mi-am vărsat tot oful pe ei, că uite, vreau să donez și nu pot. Mi-au cerut detalii, au promis că se interesează și revin. Spre mirarea mea, chiar au revenit, în aceeași zi, să-mi spună că ba da, poți dona sînge chiar dacă ai avut hepatită A. După ce mi-am instalat aplicația Donorium – de care am aflat tot atunci – m-am programat la prima donare pentru luni dimineață (eram într-o sâmbătă).

Unde crezi ca e problema cu lipsa donatorilor?

Cunoscând bine neajunsurile sistemului, eram (și sunt) exasperată de campaniile de „conștientizare”. Mi se par, mai degrabă, campanii de culpabilizare. „Românii nu vor să doneze sânge, din cauza asta mor oameni în spitale, n-avem sânge…” Știm!! Știm că n-aveți sânge! Și da, sunt mulți care ajung să doneze sânge doar când cineva drag are nevoie. Sau într-un moment de tragedie națională, cum a fost la Colectiv.

Dar problema cu rata mică a donatorilor nu ține doar de donatori, după cum am explicat mai sus. Comparativ cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, recompensăm cel mai bine donatorii, și îi primim într-o rată deprimant de mică.

#recompense

(Paranteză. Am mai auzit voci care cereau ca donatorii să fie recompensați mai mult. Mie, sincer, beneficiile actuale mi se par suficiente. Dacă decidenții ajung la concluzia că ar fi utile mai multe beneficii pentru donatori, am un singur amendament – fără bani cash. Mai multe tichete de masă, bilete la evenimente, vouchere, reduceri de transport, zile libere, poate chiar scutire de plata CAS pe luna respectivă – orice, dar nu bani. Nu suntem vânzători de sânge.)

Până la beneficii, însă, ar trebui atrași și încurajați donatorii, printr-un sistem mai prietenos (un ghid detaliat, de pildă, cum e cel din UK) și printr-o abordare mai coerentă, la nivelul țării. Există progrese – față de acum 10 ani, să zicem – dar mai e mult de îmbunătățit. Donatorii trebuie să găsească sprijin și răspunsuri la întrebări rapid, direct la sursă, și nu pe facebook, întâmplător, prin intermediari și după nu știu câți ani. Am putea învăța asta de la țări care au mai puține restricții și mai multe explicații. Și care au, desigur, și mai mulți donatori.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt:

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Fii acolo pentru semenii tăi!

“Am 44 de ani și sunt mamă a doi băieți, aproape adolescenți. De-a lungul celor 22 de ani de când sunt profesor, am învățat de la elevii mei să mă implic și să îi implic în diferite acțiuni, să fac voluntariat, să fiu creativă, să rămân deschisă la noi posibilități, să zâmbesc, să râd cu poftă, să mă bucur de experiențele prin care trec. Cred că în timp ce ajutam la modelarea elevilor mei, ei mă formau pe mine, ca într-o simbioză.”

Așa și-a început d-na Gina Petreuș, Profesoară la Colegiul National Vasile Lucaciu, din Baia Mare, dialogul cu noi. Am rugat-o pe d-na Petreuș să ne spună care este povestea sa, legată de donarea de sânge, și cum a ajuns să reprezinte un exemplu atât de frumos, pentru elevii săi, iar astăzi chiar pentru întreaga comunitate de donatori. Printre aceștia din urmă știm sigur că sunt și profesori, despre care speram să considere povestea de mai jos inspiratională și să urmeze exemplul.

un articol de Delia Modrea

„Poveștile copilăriei încep cu ”a fost odată ca niciodată”, dar povestea mea începe cu 30 octombrie 2015, o noapte fatidică, dureroasă, noaptea tragediei de la Clubul Colectiv, care m-a marcat pentru totdeauna.

Eram diriginta unei clase de-a unsprezecea, care luni la prima oră m-a așteptat cu lacrimi în ochi. Gândindu-ne și discutând cum și cu ce am putea noi ajuta, am decis să donăm sânge. A fost pentru prima dată, atât pentru mine cât și pentru elevii mei, însă, începând cu finalul anului 2015, de 4-5 ori pe an facem campanii de donare de sânge.

Elevii colegiului nostru află de importanța acestui act din clasa a cincea, respectiv a noua. De-a lungul timpului am realizat că trebuie să construim o cultură a donării voluntare de sânge, prin cultivarea spiritului lor civic. Trebuie să creștem gradul de conștientizare a faptului că donarea de sânge, de plasmă, de celule stem sunt acțiuni altruiste, care aduc beneficii întregii societăți.

Avantajele donării de sânge includ stimularea organismului pentru a produce mai mult sânge, posibilitatea de a salva viețile oamenilor și beneficiile pentru sănătatea donatorului. Deasemenea, donarea de sânge are beneficii emoționale, deoarece oferă donatorilor un sentiment de responsabilitate, știind că sângele lor este folosit pentru a salva vieți.

Tinerii trebuie îndreptați spre donarea voluntară, anonimă și neremunerată.

Voluntariatul este unul dintre minipașii care ajută la formarea adolescenților ca adulți responsabili. Prin ei viitorul are o șansă. Donarea de sânge pornește din suflet și se răsfiră asupra beneficiarilor.

Odată cu îmbătrânirea populației, cu descoperirea de proceduri medicale mai avansate, din cauza unor accidente, pentru tratarea unor boli grave, este nevoie de tot mai mult sânge în fiecare an. Sunt în jurul nostru persoane aflate în nevoi, care necesită o mână de ajutor și pentru care acest gest poate fi esențial, poate face diferența dintre viață și moarte, dintre a fi și a nu mai fi. Donarea de sânge creează legături invizibile între persoanele care au nevoie și oamenii cărora le place să ofere.

In fața destinului suntem cu toții egali. O secundă poate să ne schimbe cursul vieții. O decizie luată într-un minut oarecare poate să ne schimbe cursul vieții. Nu vă irosiți timpul și sănătatea cu lucruri efemere!

P.S.:

Intr-o luni dimineața, într-un an oarecare, mă întâmpină un elev de-al meu.

– Bună dimineața, doamna profesoară!

– Bună dimineața, (să-i spunem) Alex!

– Sâmbătă am făcut 18 ani!

– Felicitări, Alex! La mulți ani cu sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!

– Când veniți cu mine?

– Unde?

– Să donez sânge! Abia am așteptat să devin major ca să donez sânge!

Mi-au dat lacrimile când am văzut cât de mult își dorea acest copil să-și facă datoria civică.” –  Gina Petreuș, Profesoară la Colegiul National Vasile Lucaciu, din Baia Mare

Sorin Boica (din Sibiu, pacient Covid): “Vocea celor dragi este motivatia care te va ajuta sa doresti sa lupti, sa mergi mai departe si sa invingi acest virus.”

L-am intrebat recent pe dl. Sorin Boica, din Sibiu, pacient Covid, despre trecerea sa prin boala si merita sa va redam mai jos povestea sa, deoarece este deopotriva plina de emotie si invataminte profunde.

un interviu de Delia Modrea

 “Vreau sa va spun ca a fost foarte greu si foarte frumos in acelasi timp.


A fost greu pentru ca am fost singur si nu am putut fi vizitat absolut deloc, dar a fost si frumos pentru ca am avut ocazia sa vad cu ochii mei si sa simt literarmente pe pielea mea empatia, profesionalismul si dedicarea cadrelor medicale, din spitalul judetean Sibiu, incepand cu Urgenta, Clinica de Boli Infectioase si sectia ATI 1.


Umbra deznadejdii incerca sa vina peste mine, ori de cate ori observam ca inca un pacient a pierdut lupta, aici, la ATI. Ceea ce mi-a dat speranta sa lupt in continuare a fost credinta in Dumnezeu, familia care ma astepta acasa, prietenii si vecinii care imi trimiteau mesaje de incurajare, mesaje vocale, spuneau ca se roaga pentru mine si imi transmit ganduri bune.


Nu am avut asteptari, pentru ca nu stiam ce inseamna sa lupti cu acest virus.

Odata devenit pacient la ATI am observat, pe parcursul celor saptesprezece zile, cat de mult efort depun cadrele medicale sa trateze pacientii, in mod egal. Asta cu toate ca sunt insuficiente cadre medicale, iar resursele medicale deasemenea sunt insuficiente.


Dupa 4 zile de la internare, in sectia  de boli infectioase, am fost mutat la ATI 1 Sibiu si acolo am realizat, pacient fiind, ca autoritatile sunt preocupate mai mult sa faca planuri de viitor, in loc sa se ocupe si sa rezolve problemele din prezent. Prima procedura medicala, care mi s-a aplicat la instalarea in patul ATI, a fost instalarea mastii CPAP, legata la ventilatorul mecanic, care a inceput sa pompeze 100 l/min de oxigen in corpul meu.


Doamna doctor mi-a explicat cu multa rabdare si claritate procedura, mi-a spus ca se numeste oxigenoterapie si corpul meu are nevoie de acest surplus de oxigen, iar in functie de evolutia mea aceasta poate dura trei sau patru zile. Mi-a spus ca se va schimba masca si mi se va da o masca care se numeste highflow, ca voi fi trecut de la un debit de 100l/min. de oxigen, la 50 l/min de oxygen, urmand ca in continuare, pe masura ce starea plamanilor mei se imbunatateste, debitul de oxigen sa fie diminuat, pe masura ce schema de tratament da rezultate.

Am avut un moment de panica

Am avut un moment de panica, atunci cand am fost instalat in patul ATI, fiind adus de la Sectia de infectioase, desi mi s-a explicat, cand mi s-a aplicat acea masca CPAP pe fata. Mi s-a spus, cu claritate, ca este oxigenoterapie si ca oxigenul acela ma va ajuta ca sa se vindece plamanii mei si sunt 100 l/min.. Creierul meu a inteles, a zis da, e ok, insa in sufletul meu, in inima mea asa o frica a venit peste mine…

Auzeam la stiri ca se ia curentul, ca nu merg generatoarele la spitale si am zis: “Dom’le, ce sa intampla cu mine si cu ceilalti unsprezece pacienti de la ATI 1, daca se ia curentul?”


Un alt moment dificil a fost in aceeasi zi, atunci cand a venit infirmiera cu masa si mi-a spus asa: “Domnu’ Boica, pe perioada cat veti fi internat la ATI 1 trebuie sa intelegeti ca nu aveti voie absolut deloc sa indepartati masca de la gura. Eu am sa va invat, va ajut ca sa mancati, ca si pe ceilalti pacienti, si trebuie sa aveti rabdare si sa urmati cu strictete instructiunile mele.”

Mi-a spus asa: “va desfaceti de pe o parte masca, masca e prinsa foarte, foarte bine si o desfaceti de pe o parte, cand eu sunt pregatita cu lingurita, cu o imbucatura de mancare, dumneavoastra o indepartati in lateral o secunda, eu va dau imbucatura de mancare si deschideti gura larg, dupa care puneti repede masca la loc si apasati dumneavoastra, sa fie etans. Mestecati apoi pana se trasforma in pasta. Nu lasati mancarea intreaga, mestecati foarte, foarte bine si in acelasi timp lasati aparatul sa respire pentru dumneavoastra.”

Al treilea moment de panica


Al treilea moment de panica, pentru mine, din prima zi, a fost momentul in care a venit doamna asistenta, sa vada daca totul e ok. Am spus ca am mancat, ca e foarte bine, multumesc, dar am o intrebare. “Daca cumva ma simt rau, ma inec sau ceva, unde este butonul de panica? Zic, trebuie sa fie un buton aici, unde eu sa pot apasa, sa fie la dumneavoastra acolo o luminita, sa vedeti ca la salonul 12, unde era meu, e o problema.”


Cred ca a zambit asistenta, pentru ca mi-a spus, “noi nu avem asa ceva instalat la paturi, nu exista asa ceva.” Am intrebat-o, de ce nu exista asa ceva, nu credeti ca e bine ca pacientul sa poata sa semnalizeze ca are o problema? Ca noi nu avem suflu, ca eu nu am cum invinge 100 l de oxygen si sa strig.

A zis “ne pare rau, atat avem  si lucram cu ce avem. Noi va verificam, de aceea este usa deschisa, avem grija sa venim pe la dumneavoastra.”

As vrea sa multumesc din suflet cadrelor medicale de la Urgenta Infectioase si ATI 1, din Spitalul Judetean de Urgenta Sibiu!

Va multumesc pentru ca, am beneficiat de atentia si ingrijirea dumneavoastra, va multumesc ca m-ati ingrijit, mi-ati oferit tratamentul cu plasma care mi-a salvat viata si m-ati incurajat de fiecare data cand ati venit la patul meu pentru tratament cu o vorba buna. Asta a facut pentru mine diferenta dintre viata si moarte!

Va multumesc!

Pacientilor care se lupta cu virusul Covid le sugerez sa comunice cu familia, cu cei dragi, prin mesaje vocale. Vocea celor dragi este motivatia care te va ajuta sa doresti sa lupti, sa mergi mai departe si sa invingi acest virus.


As avea si o rugaminte, odata ce sunteti vindecati, va rog, faceti un gest de solidaritate si mergeti sa donati plasma pentru a salva viata altor oameni, din Romania, care asteapta plasma salvatoare de vieti.

Rog Societatea Civila din Romania sa faca presiuni asupra autoritatilor pentru ca acestea sa deblocheze posturile libere din sistemul sanitar din Romania. Daca stim clar, toti, Guvernul spune ca sunt insuficiente cadre medicale, nu inteleg atunci cum gasesc oamenii bani pentru tot felul de lucruri, dar nu gasesc bani pentru angajarea cadrelor medicale care lupta sa salveze vietile fratilor, surorilor, parintilor, bunicilor nostri.”

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt:

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Ana Albu (Donator Plasma COVID): “Frica a dispărut după primii 100 ml., tot timpul a stat cineva cu mine, am povestit si mi s-a mulțumit de 1000 de ori.”

Urmatorul act de curaj vine din Baia Mare, de la Ana Albu, 45 ani, inginer de profesie si o mare pasionata de sport. Ana ne-a povestit ca pana acum nu a mai donat, de frica sa nu lesine. De acum, insa, ne-a marturisit ca si-a depasit frica si va mai dona cu siguranta.

Ce a determinat-o sa-si depaseasca frica? Ceva pe cat de simplu, pe-atat de profund, anume gandul la parintii ei. Lasam mai jos povestea Anei exact pentru voi, pentru cei care ati trecut prin boala, ati trecut prin ce era cel mai greu, si inca ezitati in a-i ajuta pe altii sa treaca si ei cu bine.

un interviu de Delia Modrea

“M-am decis să vă împărtășesc experiența mea, în ceea ce priveste donarea de plasmă, cu speranța că povestea mea vă va ajuta pe voi, cei indeciși sa o faceti, pentru ca este mare nevoie de această plasmă.

Ca sa ma prezint asa pe scurt …. un om mai fricos decât mine, rar exista. Imi este frica, de exemplu, sa fiu întinsă pe spate. Am senzatia de amețeala puternică și de leșin, asta ca sa descriu doar fobia, care are cat de cat o legătură cu donatul plasmei.

În data de 07.10 am fost si m-am testat COVID, pentru ca deja aveam aproape toate simptomele bolii. Pe timpul convalescentei a încolțit în mine dorința de a dona plasmă. După cele 14 zile, insa, am dat-o in alte boli si a fost necesar sa iau din nou antibiotic, dar am facut o vizită la Centrul de recoltare, pentru o evaluare inițială.

Mi s-a spus clar ca donarea prin plasmafereza se poate face doar după 28 zile de la testul pozitiv, 14 zile de la administrarea antibioticului si 7 zile de la incheiarea CM (ptr. femei). Mi-au verificat venele si m-au programat pentru data de 16.11 la donare, cu rugămintea de-a aduce rezultatul pozitiv al testului COVID si analizele care mi s-au făcut atunci, cand am fost depistată, analize care nu sunt neaparat obligatorii. Pentru a putea dona e nevoie ori de test pozitiv ori de test de anticorpi. De asemenea mi s a mai spus cu 2-3 zile inainte sa nu mănânc gras si sa nu consum alcool. Ce nu mi-au spus, e foarte important  consumul de lichide sa fie cat mai mare.

A venit si dimineata donarii. Nu stiam daca am voie să mănânc sau nu. I-am scris repede unei cunostinte care lucrează acolo si mi-a dat acceptul. Da, trebuie sa mâncăm ceva usor înainte, si bineteles sa ne hidratatam.

Am ajuns la Centrul de Transfuzie, am fost rugată să completez niste hârtii, cum ca imi dau acordul, un mic istoric medical si o mica ancheta COVID. După aceea am intrat la doctorul care supraveghează centrul, care m-a intrebat cum ma simt, daca mai am simptome, daca ma doare ceva. Acest medic mi-a dat apoi acceptul pentru donare.

Ajunsă în sala de recoltare, mi s a luat din deget putin sânge, pentru a vedea ce grupa de sânge am si probabil nivelul de Ca, pentru ca ulterior mi-au dat sa beau un pahar cu Ca, si mi-au luat tensiunea. Am aflat atunci ca procedura se numeste Plasmafereza. Am mai asteptat cca. 5 minute, pana au pregătit robotelul. Mi se uscase gura de frica deja…si m-au chemat sa ma asez. M am așezat, vena mi-au gasit o repede si au pornit aparatul.

In total se doneaza 600 ml., care se impart in trei, deci plasma donata ajunge la trei bolnavi. După primii 100 ml. aparatul se opreste, separă plasma de restul sângelui, pe care ti-l duce inapoi, prin acelasi ac. De aceea trebuie sa stai bine cu venele, pentru ca o face cu o anumita presiune. După aceea o ia iarasi de la capat si tot asa. La mine a durat o oră jumate, si a durut putin la început. Sângele meu a fost si foarte gros pentru ca nu ma hidratatasem suficient.

Cand nu poate sa scoată sângele din vena, robotelul te atenționează că trebue sa masezi mingiuta, ca sa pornești presiunea. Tot din acelasi ac, înainte de toata procedura trage asistenta si putin sânge, care ajunge la București, pentru analize, anticorpi etc. Mi-au spus că în doua saptamani au sa ma sune, sa-mi spuna cat de “buna” e plasma mea. Daca e buna, ma mai asteapta la donare. Dacă nu am anticorpi, oricum plasma poate fi folosita, în alte afecțiuni.

Frica a dispărut după primii 100 ml, tot timpul a stat cineva cu mine, am povestit si mi s-a mulțumit de 1000 de ori, deja eram stingheră de la atatea mulțumiri. Am rugat-o pe asistenta sa imi faca si o poza. Am sa o atasez aici, sper sa nu deranjeze pe nimeni.

Trebuie sa va spun ca in orice moment procedura se poate opri si se poate face o pauza, de exemplu. Mie imi amortise mana, dar daca ceva nu e in regula, se opreste de tot. Sunt ok si 200ml. si 400 ml..

Cand am terminat, am avut asa o stare de bine si am fost atât de mândră că am reușit. Acum abia astept sa vina rezultatul, iar daca toate sunt in regula ma duc sa mai donez. Sper ca randurile mele sa va dea curaj celor care v-ati însănătoșit si sunteti apți pentru donare “ – Cu drag, Ana Albu

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt: INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Back To Top