Loading....

Etichetă: Marian Costache

Creșterea valorii tichetului de masă, prin ochii #bloodfluencerilor voluntari, prezenți de la început de an la Centrul de Transfuzie Sanguină București

În urma actului donării, donatorii de sânge primesc adeverință pentru o zi liberă de la muncă, adeverință pentru 50% reducere a abonamentului de transport pentru 1 luna și 7 tichete de masa. La finalul anului trecut, Ministerul Sănătății a decis mărirea valorii tichetului de masă pentru donatorii de sânge de la 9,57 lei / tichet la 40 de lei / tichet. Mediatizarea acestei schimbări a dus la aglomerarea Centrelor de Transfuzie Sanguină, adaptări bruște în modul de operare al centrelor (acces pe bază de programare) și chiar limitarea numărului zilnic de donatori în unele centre, lucru nemaiîntâlnit până acum.

Ne place sau nu, mai departe de conștiință, bunătate sau altruism, atât dramele (sau mediatizarea lor) cât și recompensele materiale, sunt încă elementele care pun în mod consistent oamenii în mișcare. Sigur, în cadrul demersului nostru, punem accent pe beneficiile pentru sănătate, atât pentru trup, cât și pentru suflet și rămânem fideli credinței că asta este calea prin care se va rezolva cu adevărat problema sângelui transfuzional. Nu suntem în măsură să desconsiderăm vreo variantă – deși putem pune în discuție modul abrupt în care observăm că s-au întâmplat aceste schimbări, sau priorități care stau în așteptare de ani de zile – dar din respect pentru cei aflați în suferință, suntem în măsură să spunem că indiferent de context și motivație, e important să privim acest gest cu omenie și înțelegere față de toți cei implicați în acest proces: pacienți – personal medical – donatori sanguini. 

#opinii

În acest sens, am invitat câțiva din #bloodfluencerii voluntari care au fost prezenți la Centrul de Transfuzie Sanguină București în săptămâna 15 – 19 ianuarie, pentru a da o mână de ajutor personalului medical în interacțiunile cu donatorii, să spună ei cum au simțit această schimbare. Vă aducem în atenție că voluntarii acestui demers, sunt donatori și / sau susținatori ai donării de sânge, care pe lângă toate responsabilitățile profesionale și personale, aleg să-și ofere din timpul lor în diverse acțiuni ale demersului N-avem SÂNGE?!. Concret, în acest interval, voluntarii au avut rol de informare și îndrumare cu privire atât la accesul în Centrul de Transfuzie București – în principal pe baza de programare, cât și ca prim triaj al donatorilor noi, prin prisma enumerării condițiilor de eligibilitate.

Mihai Angheluță (Technical Leader – IT, 39 ani)

“Comparativ cu anul trecut sunt constant foarte mulți donatori, nu doar vinerea. Sunt foarte mulți donatori luați prin surprindere de necesitatea unei programări, foarte mulți care sunt nemulțumiți de faptul ca locurile sunt disponibile abia peste câteva săptămâni, exista un proces nefuncțional pe website-ul CTS care produce frustrări celor care ajung din greșeala sa îl folosească in detrimentul aplicațiilor recomandate. Exista și destul de mulți oameni care aleg sa nu respecte ora programărilor fără sa înțeleagă urmările. In plus exista și problema donatorilor trimiși de spitale sa doneze deși centrul este la limita și sange suplimentar nu poate fi colectat.

Impresia personală e ca donatorii pe care măsura creșterii valorii bonurilor de masa îi aduce în plus nu sunt la fel de informați și pregătiți ca donatorii care alegeau să doneze până acum. Sper doar să devină donatori recurenți și să nu fie motivați doar o singură dată de noua măsura.” – Mihai Angheluță

Cătălina Stoian (profesia – procuror, 45 ani, mama a 2 copii)

“Ar fi multe de îmbunătățit și totul pleacă de la oameni. E bine că merg în paralel cele doua modalități de a dona sânge (cu sau fără programare) pentru că sunt oameni care nu reacționează cum ar trebui atunci când află că nu pot dona sânge deoarece nu au programare. Cei fără programare se împart în doua categorii, cei care înțeleg și par dornici sa instaleze aplicațiile și cei care nu concep să nu doneze în ziua prezentării la centru, având o atitudine, sa-i zic… nu tocmai de invidiat.

Mulți din cei neprogramați s-au plâns că aplicația (ambele) le-a dat eroare, nu au primit confirmarea deși au ales slotul, ba chiar că au primit mesaj, dar apoi a dispărut. Poate că aplicațiile ar trebui îmbunătățite (dacă se confirmă că au disfuncționalități) sau oamenii ar trebui sa fie mai sinceri.
Lucrul cu voluntarii a fost, ca de obicei, plăcut. Delia și Mihai „made my day!”.- Cătălina Stoian

Maria Grigore (studentă, 22 ani)

“Ce am văzut timp de câteva zile la Centrul de Transfuzie București m-a uimit din mai multe puncte de vedere. Donez regulat, de câțiva ani și am văzut rata de ocupare a centrului de dinainte de mărirea beneficiului financiar al donatorului- diferența este considerabilă. Mă bucur ca am fost de ajutor echipei de la centru și alături de colegii mei voluntari cred că am reușit să eficientizăm puțin procesul de triaj și să informăm cetățenii cu privire la necesitatea aplicației și a donatului la intervale fixe, în mod recurent.

#optimizare

Am apreciat enorm faptul că tot personalul medical a făcut eforturi uriașe pentru a asigura ca fluxul de donatori să meargă în parametrii normali, chiar dacă acest aspect a însemnat un volum de muncă mult mai mare și chiar stat peste program. Este nevoie de intervenție la nivelul Centrului de Transfuzie Sanguină, la modul că este necesară optimizarea anumitor aspecte. Cine și cum poate dona și care va fi fluxul de acum încolo.

Este un aspect excelent faptul ca avem un număr atât de mare de donatori, dar cozile, micile conflicte care apar în urma așteptării și suprasolicitarea personalului nu mi se pare un plan de atac prea bun. Oamenii trebuie să înțeleagă ca se fac eforturi din mai multe direcții pentru a face față la numărul foarte mare de oameni. Au fost zile când am bifat personal chiar și 320 de persoane în intervalul 7.30-13.30. O adevărată desfășurare de forțe când vine vorba de gestiunea lor, cu tot ce implică: programări online, persoane fără programări, întrebări, triaj medical, instructaj, ocuparea etajelor.” – Maria Grigore

Iulia Trandafir (COO, 34 ani)

“În cele două zile de voluntariat la centrul de transfuzie sanguină, am constatat o îmbunătățire semnificativă în comparație cu sistemul anterior. Aplicațiile care permit programarea la o anumită oră sunt extrem de eficiente, creând un flux facil de înregistrare și triere. Cu toate acestea, cred că este esențială prezența personalului medical în zona de recepție, pentru a ghida potențialii donatori prin procesul de donare.

Voluntarii de la „N-avem SÂNGE?!” nu au fost doar implicați în triere, ci au desfășurat și acțiuni de informare și conștientizare, dovedindu-se a fi deosebit de benefice. Practica de respingere a potențialilor donatori înainte de a ajunge la recepție, în cazul în care aceștia urmau un tratament medicamentos sau aveau afecțiuni medicale care îi împiedicau să doneze, a contribuit semnificativ la procesul de triere. Recomand cu tărie menținerea acestei bune practici, deoarece s-a dovedit a fi extrem de utilă, contribuind nu doar la o triere eficientă, ci și la optimizarea timpului în procesul de gestionare a donatorilor.”- Iulia Trandafir

Delia Modrea (Operator GIS, Secretar Asociația HEM, 44 ani)

“Donez din 2015, am inceput să donez pentru un caz, un tânăr pompier a avut un accident grav și au urmat luni de spitalizare și de intervenții. Povestea lui am scris-o pe “N-avem SANGE?!”. După, a urmat Colectiv și încă o dată mi-am dat seama câtă nevoie este de sânge la momentul potrivit, să fie stocuri suficiente.

Din 2019, pe lângă faptul că vorbesc în stânga și-n dreapta de nevoia de sânge, m-am alăturat unui grup mișto de oameni care, in timpul liber, asta fac, vorbesc despre importanța și conștientizarea nevoii de sânge.
Dezamăgită de-a lungul anilor de sistemul medical, dezamăgită de oricine vine la conducerea ministerului că pe partea transfuzională nu face nimic.  De-a lungul anilor am fost alături ori de câte ori ne-a fost solicitat ajutorul ca voluntari alături de Centrul de Transfuzie Sanguină București, printre care cele mai importante ar fi „Donam pentru Ucraina” și „Crevedia” și am văzut marile lipsuri: de personal, de aparatură și de logistică.

Mărirea beneficiilor pentru donatori, fără o evaluare corectă a capacitații centrelor, arată mai degraba a masură populistă. Interesul ar trebui să se manifeste față de intreg procesul donarii: centre la standarde europene, personal medical suficient etc..” – Delia Modrea

Dana Vasiliu (Sales manager UiPath, 36 ani)

„Încă din 2021, de când am înțeles că este nevoie de sânge și că România traversează o perioadă vulnerabilă, unde oamenii sunt mișcați de suferința rudelor, a prietenilor sau a cunoștințelor am decis să vorbesc despre beneficiile donării de sânge, să organizez colecte mobile și să iau parte la proiectele „N-avem SÂNGE?!”. Am fost surprinsă să văd în ianuarie cum au evoluat lucrurile, odată cu mărirea tichetelor de masă, când cetațenii au luat cu asalt Centrele de Transfuzii din țară, personalul medical fiind copleșit iar organizarea necesitând de urgența măsuri stricte pentru o bună organizare a centrelor.

Oamenii au fost nervoși, unii au fost extrem de înțelegători și faptul că donarea se făcea doar cu programare le-a dat un confort. Timpul ciclului de donare a scăzut datorită faptului că nu s-au mai format cozi în fața cabinetelor ci doar afară, lucru ce i-a supărat și enervat pe mulți donatori. Important este ca oamenii să ințeleagă ce presupune de fapt donarea de sânge și să nu găsească scuze sau motivații financiare atunci când aleg să facă un bine. Personalul medical trebuie suplimentat fără îndoială și cetățenii trebuie să dea dovadă de înțelegere a unui sistem, ce este pe cale să se îmbunătățească.” – Dana Vasiliu

Paul Varga (Vicepreședinte Asociația HEM, 36 ani)

“Am fost luați prin surprindere de un numar mare de donatori, care mai de care mai motivați să doneze sânge, unii fideli sau alții care tocmai au aflat adresa Centrului de Transfuzii Sanguine din București. E de bine, oamenii s-au activat. Nu stiu ce anume i-a motivat, oare au aplicat teoria care spune că e bine să începi anul cu fapte bune? Sau poate că fix dupa luna decembrie și-au reglat hemoglobina? Sau faptul că bonurile de masă primite de catre donatori și-au marit valoarea?

Indiferent de motivație, un lucru e cert: la cât de mult am strigat pana acum „N-avem Sange!?”, m-am aflat în postura de a spune „Avem Sange!”. Pentru o clipă, am simțit că s-a îndeplinit dorința pe care mi-am pus-o cu 7 ani în urmă și am avut impresia că pot închide acest capitol și voi pleca acasă fericit, vorbind și cântând singur pe strada!

#euforie

Ei bine, după ce am consumat acest moment de euforie, m-am trezit la realitate. A început o noua misiune, una mai amplă, mai delicată și de durată mai mare (mi-am zis deja in gand “hai că poți încă 7 ani cel putin”

Ei bine avem donatori, au motivație, avem sânge, dar unii nu au educație. Și așa s-a deschis noul front de luptă. Iată câteva bune practici: De la „Buna ziua” când se deschide ușa, până la „Multumesc” că am donat sânge, cu „Am programare la donat”, „Ce mai faceți d-na/d-le doctor? Mă bucur să vă revad”, „Nu au trecut mai mult de 6 luni de la ultima donare”, „Ia uitati ce valori bune am la hemoglobina” etc.

Poate că nu ar strica să mergem și cu o floare sau o cutie de bomboane pe care să le impărțim printre donatori si printre cadrele medicale, pe principiul „Daruiești și primești” și viața e frumoasă.

Misiunea noastră merge mai departe!” – Paul Varga 

#recompensa

În loc de încheiere, în completarea impresiilor de mai sus, voi folosi o frântură dintr-un mesaj scris recent de Marian Costache, Președinte al Asociației HEM: “Așa cum știm cu toții, e atât de minunat să donezi, încât nu merită să te lași condiționat de vreo recompensă. Donarea de sânge este singurul gest prin care în mod conștient poți oferi țesut din trupul tău, în sprijinul vieții unui om pe care nu-l cunoști! Ce poate fi mai creștinesc și mai îmbucurător de-atât? Ce poate simți mai frumos sufletul tău după ce faci așa ceva?! Nicio recompensă nu poate echivala cu asta…”

Asociația HEM are ca unic demers Programul Național “N-avem SÂNGE?!” (www.n-avemsange.ro), al cărui principal obiectiv este creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați. Principalele modalități prin care programul urmărește atingerea acestui obiectiv îndrăzneț sunt atât campaniile de promovare a beneficiilor pentru sănătate ale donării de sânge cât și creșterea comunității #bloodfluencer (=donator și/sau susținator al donării de sânge).

2023 o simfonie a bunăvoinței, la concertul de final: SONG…în dar

Anul 2023 a fost despre conexiuni, noi lecții și provocări, despre împreună, ajutor, altruism, echipă, despre oameni minunați apăruți pe drum, despre ,,mână cu mână, picătură cu picătură se face un ocean” sau în cazul nostru o frumoasă „horă melcată”. A fost un an despre curaj, despre contribuția fiecăruia dintre noi, despre oameni și nevoi și despre cum povestea programului nostru se scrie minunat mai departe prin cuvintele, emoția și dedicarea fiecărui #bloodfluencer alăturat pe parcurs.

Cum altfel am fi putut încheia acest an plin cu de toate dacă nu printr-un moment plin de emoție și căldură, atât de specific programului și misiunii noastre. Este vorba despre evenimentul pe care Grupul Coral SONG ni l-a oferit în dar în data de 15 decembrie, spectacol găzduit de Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles”.

Momentul ales chiar înaintea sărbătorilor de iarnă a umplut inimile audienței cu bucurie, recunoștință și speranță. A fost un concert care ne-a reamintit importanța lui ,,împreună”, despre cât de magic poate fi atunci când ești alături de oameni care împărtășesc aceleași valori cu ale tale, aceeași deschidere, bunătate, autenticitate și bucurie. Oameni care văd lumea ca pe ceva mai presus decât propriul sine. Oameni care iubesc viața și o celebrează în toate formele ei, chiar prin propriul glas și propriul sânge.

#multumiri

Mulțumirile noastre merg către toți membrii Grupului SONG și în mod special către Vlad Hurduc, artizanul ideii care a stat la baza spectacolului! Vlad este un #bloodfluencer dedicat care donează sânge, promovează și încurajează donarea de sânge, aleargă, înoată, iar acum și cântă în susținerea cauzei noastre. 

“N-avem sânge?! Ba da, avem! Toți avem sânge și e atât de simplu să salvam o viață, daruindu-l. Și cu toate astea… în Romania, e mereu criză de sânge. De aceea, acum câțiva ani, am decis să mă fac #bloodfluencer și să-i ajut când, cât și cum pot pe oamenii ăștia minunați de la Asociația HEM. Cum? Păi, dăruind câte un pic din ce am… sânge, bani, kilometri alergați. Iar acum, dăruind bucuria de a cânta împreună cu colegii mei din Grupul Coral SONG. Dăruind bucurie și emoție împreună. Exact de ziua lui Ioan Luchian Mihalea, creatorul fenomenului SONG, cel a cărui moștenire o ducem prin cântec mai departe, chiar și la 30 de ani de la moartea sa neașteptată. Dăruiți, oameni buni! Vine Crăciunul. S-aveți unul bun și plin de daruri!” – Vlad Hurduc, #bloodfluencer, Marketing Manager Easy Asset Management

#mentor

În egală măsură, prin acest concert atât de special, ne-am dorit să arătăm recunoștința față de toate momentele în care d-na Dr. Doina Goșa, care se retrage din activitate în acest final de an, a fost alături de programul nostru, încă de la înființare. O persoană specială, de la care am învățat atât de multe și pe care ne bucurăm că am avut-o ca îndrumător și mentor.

“Este o adevărata bucurie să fiu înconjurată de atâta energie pozitivă, la fiecare eveniment organizat de #bloodfluencerii de la “N-avem SÂNGE?!”. Este incredibil că te poți uita într-o sală de spectacol, așa cum este această sala I.C. Brătianu, și să poți spune colegului de scaun, pe care de fapt nu îl cunoști, “și eu vreau să dăruiesc” și să vezi totodată că și ochii lui spun același lucru. Dacă este ceva ce au reușit cei de la Asociația HEM, atunci este exact acest lucru, anume să construiască comunități mai mari sau mai mici, aflate și în legatura cu mai multe centre de transfuzie din țară, comunități bazate pe aceleași valori. Aș menționa dintre acestea generozitatea, altruismul, empatia și nu în ultimul rând optimismul.

Îmi vine greu să mă despart de voi, dragi #bloodfluenceri, însă o fac doar dintr-o perspectivă formală, pentru că voi ramane mereu lângă voi cu sufletul și poate și cu sfatul, atunci când veți avea nevoie. Vă multumesc și sunt fericită că am construit împreună ceva atât de frumos, în sprijinul VIEȚII!” – Dr. Doina Goșa, Director Centrul de Transfuzie Sanguină București.

#special

Mai departe de momentul special oferit de Grupul SONG, evenimentul a fost un bun prilej de a aduna #bloodfluenceri – donatori și vountari, dar și personal medical din centre de transfuzie, într-un cadru festiv, menit să-i impulsioneze pe cei prezenți în continuarea eforturilor de atragere și fidelizare a donatorilor sanguini.

,,Când lucrezi în curierat, luna decembrie e una plină și dificilă, suntem un fel de Moș Crăciun pe care îl așteaptă toată lumea. Și cum sa închei o nouă săptămână nebună? În compania unor oameni dragi, cu o muzica bună și un pahar de vin.

Cu mare bucurie am participat vineri, 15 decembrie, la un  concert caritabil de colinde oferit de Grupul Coral Song și am povestit la un pahar de vin cu prietenii de la “N-avem Sânge?!” despre anul care se apropie de final. Le susțin din toată inima cauza și le urez pentru anul ce vine multă putere de muncă, evenimente frumoase, așa cum ne-au obișnuit, zâmbete, voie bună și o comunitate din ce in ce mai mare.

Cea mai mare bogăție este sănătatea. Indemn pe oricine să meargă să doneze sânge, dacă sănătatea îi permite, întrucât, nu există bucurie mai mare în suflet ca atunci când știi ca ai ajutat la salvarea unei vieți cu un gest atât de mic.” – Ana-Maria Mătușica (Viespea), #bloodfluencer, Sales Specialist, FAN Courier

#emotie

,,După un an de muncă interesant, complicat și plin de provocări a urmat o seară feerica de lumină și bucurie într-un colț uimitor de București, alături de prieteni #bloodfluenceri dragi și cu totul speciali.

Am serbat împreună 365 de zile de muncă, 365 de zile de preocupări, de frământări, 365 de zile de strădanie pentru a influența faptele bune, pentru a crește  donarea de sânge în România. Am făcut multe împreună cu voi în anul ce a trecut, iar finalul de an a fost o adevărată încântare. Ne-am întâlnit mulți prieteni și împreună cu ei mi-am retrăit nostalgic momentele tinereții pentru că, undeva, cândva … a existat „Song”. A fost odată „Song”, a fost o rază de lumină în niște ani de întuneric, a fost un suflu de căldură în timp de frig și îngrijorare, a fost muzica unor tineri altfel, rebeli și frumoși, muzică ce ne făcea să vibrăm de entuziasm și emoție… Într-o seară magică am retrăit vibrația acelor clipe în care „Song” ne aducea bucuria în case și în suflet.

Prietenii noștri influenceri au reînviat, alături de muzica „Song”, sentimentul speranței că totul va fi bine și că lucrurile bune vor continua împreuna cu ei (cine sunt ei?: Marian, Andreea, Delia, Paul, & Comp. și mulți alți prieteni dedicați din Asociația HEM). Ascultând muzica „Song” am înțeles ce ne unește: este bucuria vieții care trebuie trăită, ca experiență unică și irepetabilă, iar donarea de sânge trebuie înțeleasă ca o contribuție a tuturor la sănătatea semenilor!

Mulțumim, dragilor, pentru bucuria vieții trăite împreună cu voi, într-o seară magică de muzică pentru suflet! Și poate că pas cu pas, inimă lângă inimă, vom clădi o Românie mai bună!!!”- Dr. Georgeta Hanganu, Director CTS Ploiești

#atmosfera

“Mi-a făcut mare placere să revăd și să ascult Corul „Song”, care își are un loc aparte în amintirile mele din perioada adolescenței. Spectacolul oferit de Asociația HEM / “N-avem SÂNGE?!” împreună cu ei mi-a mers la suflet – vocile lor plăcute și mature, atmosfera calda și veselă, publicul încântat și foarte receptiv. Mulțumesc pentru această ocazie minunată de a-i reîntâlni și mulțumesc asociației pentru tot efortul pe care îl face pentru a aduce în atenția oamenilor nevoia de donare voluntară de sânge.” – Dr. Șerban Damian, #bloodfluencer, fondator Centrul Superfit

,,15 decembrie, o seară în care oameni de suflet au oferit din talentul lor momente de emoție, căldură și nostalgie, invitaților la concertul caritabil „Song…în dar”: donatori de sânge, voluntari asociația HEM, angajați ai unor centre de transfuzie sanguină.

#speranta

Mulțumesc Asociației HEM, grupului Coral Song, donatorilor și colegilor prezenți pentru atmosfera neconvențională, prietenoasă! După peste 30 ani dedicați transfuziei, fiecare întălnire cu voluntarii HEM, mereu zâmbind, mereu politicoși, mereu găsind idei și  soluții pentru susținerea donării de sânge și atrăgând prin exemplul personal oameni din comunitatea în care trăiesc sau muncesc, îmi da speranță și mă motivează să îmi duc mai departe misiunea , fidelă convingerii că nu sunt singură, că fără a ne deschide sufletul, fără a dărui mai mult decât cunoștinte, experiență, profesionalism, fără astfel de oameni alaturi cu greu poți face ca donarea de sânge să devină „momentul firesc din programul unei zile obișnuite”, pentru cât mai mulți români, așa cum ne dorim!”- Dr. Alina Dobrotă, Director CTS Constanța

#comunitate

De asemenea, mulțumim doamnei Mina Bauer și Centrului Metropolitan de Educatie si Cultură „Ioan I. Dalles”, pentru punerea la dispoziție a Sălii I.C. Brătianu, precum și partenerilor media TVR3 si Radio7.

“Nu avem cum să nu facem parte din comunitatea “N-avem Sânge?!”. Suntem onorați, dar avem și datoria, prin menirea instituției noastre – Centrul Metropolitan de Educație și  Cultura IOAN I. DALLES, – de a fi aproape de donatori,  personalul medical implicat în campaniile de donare de sânge, voluntari și oricine înțelege cât de importanta este angajarea în acest demers de a fideliza și de a trage câți mai mulți donatori.

De data aceasta, am fost aproape prin desfășurarea acestui concert susținut de Grupul SONG care a adus multă bucurie, am simțit cu adevărat spiritul acestei Sărbatori Sfinte și ne-am dovedit incă o dată că avem mult sânge și multă putere dacă rămânem uniți și dedicați acestei cauze.

Cu siguranță vom fi parteneri, ori de câte ori va fi nevoie, în campaniile de donare de sânge!” Mina Bauer, Centrul Metropolitan de Educație și  Cultura IOAN I. DALLES

#recunostinta

Drept încheiere, așa cum se face în orice final de an, privim și noi în urmă la tot ceea ce 2023 ne-a oferit, și putem spune cu sinceritate că suntem recunoscători că avem ocazia să deservim un scop atât de mare: anume viața. Iar mai presus de toate, suntem norocoși să avem alături oameni atât de speciali și frumoși, alături de care să scriem povestea!

“Am spus-o de multe ori, însă parca nu destul, „N-avem SÂNGE?!” este pentru mine și colegii mei #bloodfluenceri, din Asociația HEM, acel proiect de suflet ce probează conexiunea la un nivel înalt și care functioneaza într-un mod ce-mi oferă speranță, de fiecare data când ne indoim sau ne este greu.

2023 abundă și el de nenumărate povești la început triste, care până la urmă au avut un final fericit, atunci când oamenii s-au pus unul lângă celalalt și au arătat că le pasă. Donarea de sânge merită făcută dintr-o altă stare de conștiință și nu doar atunci când tristețea ne dă afară din bula confort, pe care ne-am construit-o. E foarte sănătos să donezi, iar când realizezi că această donare de sânge reprezintă poate singurul act conștient, prin care poți oferi o părticică din tine, unui semen aflat în nevoie, îți dai seama ce salt puternic faci la nivel de conștiință. Totul este spre creșterea ta ca individ, o evoluție pentru care puțini dintre noi mai au timp, în rutina accelerată în care ne lăsăm cufundați în fiecare zi.

#songindar

Concertul primit în dar de la Grupul Coral SONG a reprezentat o ocazie specială de a comunica, de această dată cu o voce colectivă, cât de bine ne simțim atunci când ne putem baza unii pe alții, sprijinind mai departe un scop atât de înalt, așa cum este viața. Suntem recunoscători și ne dorim să ne reunim cât mai curând la un nou eveniment, pentru că muzica, sportul și sângele ne unește pe toți, armonios și sănătos.” – Marian Costache #bloodfluencer co-fondator “N-avem SÂNGE?!”, Președinte Asociația HEM

Să avem sărbători liniștite și un an nou cu mult bine, realizări și speranțe, și mai ales cu multe donări de sânge!

#nAvemSANGE #bloodfluencer #DoneazaSiTu #choralmusic #choralconcert #ConcertCaritabil #despreoameni #despreimpreuna #afisiafacebine #comunitate

“N-avem SÂNGE?!“ organizează prima colectă mobilă de sânge din comuna Recea, județul Brasov

În data de 3 noiembrie 2023, Asociația HEM în parteneriat cu Primăria Comunei Recea și Centrul de Transfuzie Sanguină Sibiu, organizează prima colectă mobilă de sânge din Comuna Recea, în cadrul Programului Național “N-avem SÂNGE?!”. În ultimii trei ani, Satul Dejani din Comuna Recea, județ Brașov, a devenit gazda unicului eveniment de alergare dedicat exclusiv promovării donării de sânge – #bloodfluencer Marathon – organizat în luna iunie, cu ocazia  aniversării anuale a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge.

După trei ani în care locuitorii din Comuna Recea și împrejurimi au întâmpinat cu ospitalitate atât organizatorii cât și participanții, veniți în număr din ce în ce mai mare la fiecare ediție a #bloodfluencer Marathon (parte a programului național N-avem SANGE?!), ideea organizării în semn de mulțumire a unui eveniment de colectă mobilă de sânge, pentru locuitorii din comună și din împrejurimi, a venit în mod natural.

Importanța donării de sânge, atât pentru viețile salvate cât și pentru propria stare de sănătate a donatorului sanguin, a fost înțeleasă și îmbrățișată de la început. Ba mai mult, rapiditatea cu care oamenii se mobilizează atunci când cineva din comunitate are nevoie de ajutor, de sânge, era deja un lucru cunoscut. Însă, în spiritul mesajului transmis în cadrul Programului Național “N-avem SÂNGE?!” (unicul demers al Asociaței HEM) milităm pentru integrarea donării de sânge în rutina unui stil de viață sănătos.

#umanitate

În spiritul acestei idei, luăm în considerare acest gest de umanitate în afara veștilor sau știrilor despre tragedii, în care semenii noștri au nevoie de ajutor. Prin urmare, facilitarea unei colecte de sânge pentru gazdele unui eveniment recurent, dedicat vieții, devenise aproape o datorie.

“Am adus în ultimii trei ani un eveniment sportiv minunat, la Dejani, în centrul țării. Viața mi-a oferit șansa să cunosc comunitatea și locurile de aici, prin urmare a fost mai ușor să văd cât de potrivit este cadrul pentru un concurs sportiv, dedicat donării de sânge și donatorilor. Filosofia noastră, în “N-avem SANGE?!” constă în normalizarea donării, ca gest, considerând acest act drept prilej de conexiune pe orizontală, la fel de normal precum sportul și muzica.

Nu este niciodată simplu să organizezi o sesiune de donare remote. Însă am avut aproape, așa cum a fost de altfel și de la prima ediție a #bloodfluencer Marathon, Primăria Recea, prin dl. Consilier Local Danuț Viorel Miloșan.

Prin interacțiunile avute în ultimele zile, în satele Comunei Recea, am întâlnit oameni responsabili, care apreciază premiera pe care o realizăm cu această campanie și care ne-au promis, fără niciun fel de discutie, tot sprijinul lor, precum și prezența efectivă la eveniment.” Marian Costache, #bloodfluencer co-fondator “N-avem SÂNGE?!”, Președinte Asociația HEM

Așadar, locuitorii comunei Recea și ai satelor din împrejurimi, sau chiar și din orașele invecinate, Făgăraș și Victoria, sunt invitați vineri, 3 noiembrie 2023, în intervalul 09:00 – 14:00 la Căminul Cultural Recea, să doneze sânge.

#viata

“Donarea de sânge este un gest deosebit de sănătos, care probează mai departe de cuvinte dragostea pentru oameni și pentru viață, în general. Sigur că pentru fiecare donare de sânge se acordă o mică recompensă, în carduri valorice pentru alimente, precum și o scutire de prezență, pentru ziua de lucru corespunzătoare donării. Personal, consider absolut simbolice aceste lucruri, recompensa uriașă pe care o primește donatorul, mai ales cel cu donări repetate, este oglindită în starea proprie de sănătate.

Am simțit încă de la început potențialul pe care-l are pentru comunitatea noastră evenimentul sportiv, organizat de Asociația HEM și dedicat donatorilor. Sigur că avem o zonă extrem de frumoasă la Dejani, dar este doar o altă zonă frumoasă, dintr-o țară foarte frumoasă. Fără promovare și fără prilejuri sportive sau artistice, va rămâne în continuare necunoscută. La ultima ediție a #bloodfluencer Marathon, cea de-a treia, Satul Dejani s-a bucurat de cea mai mare campanie implicită de promovare. Ca să fie și mai clar, toate pensiunile si magazinele din Dejani și Recea simt weekendul cu Marathon-ul. Sunt sigur că există turiști care au revenit apoi și în afara evenimentelor sportive, în zona noastră.

Închidem astfel frumos bucla cu această campanie de donare, de Vineri 3 Noiembrie, explicând comunității prin acțiunea noastră dragostea pentru oameni și sprijinul în dezvoltarea zonei.” – Dănuț Viorel Miloșan, Consilier Local Primăria Recea.     

#altruism

Pentru că donarea de sânge este până la urma un act medical care privește atât donatorul sanguin cât și pacienții care au nevoie de sânge, doritorii sunt rugați să parcurgă atât condițiile de eligibilitate, cât și recomandările privind modul în care e nevoie să ne pregătim pentru acest gest de altruism.

“Noi, angajații și colaboratorii CTS Sibiu, ne bucurăm să facem parte din acest proiect. Pentru aceasta am mobilizat forțe și logistică de care nici nu dispuneam. Dar programul “N-avem SÂNGE?!” merită toate eforturile. Mulțumim anticipat locuitorilor din comuna Recea și împrejurimi,  pentru sângele donat care cu siguranță va salva vieți și va da încredere, că numai unind mai multe forțe putem reuși! Sperăm că va fi de succes și că donatorii vor repeta gestul, la noi sau în altă parte.” – Livia Mareș, Director Centrul de Transfuzie Sanguină Sibiu

Evenimentul este organizat de Asociația HEM cu sprijinul Primăriei Comunei Recea și al Centrului de Transfuzie Sanguina Sibiu.

Asociația HEM are ca unic demers Programul Național “N-avem SÂNGE?!” (www.n-avemsange.ro), al cărui principal obiectiv este creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați. Principalele modalități prin care programul urmărește atingerea acestui obiectiv îndrăzneț sunt atât campaniile de promovare a beneficiilor pentru sănătate ale donării de sânge cât și creșterea comunității #bloodfluencer (=donator și/sau susținator al donării de sânge).

#bloodfluencer Marathon este unicul eveniment de alergare dedicat exclusiv promovării donării de sânge și reprezintă încununarea celor două direcții dezvoltate in cadrul “N-avem SÂNGE?!”. Este organizat în fiecare an cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, iar ediția cu nr. 4 va avea loc în data de 15 Iunie 2024.

Cum îmbini un stil de viaţă sănătos cu salvarea de vieţi? N-avem SÂNGE la Raiffeisen Bucharest Marathon

articol de Andreea Timofte, co-fondator Asociația HEM

În intervalul 12 – 15 octombrie 2023, povestea donării de sânge ca parte din rutină unui stil de viață sănătos, revine în mijlocul participanților de la Maratonul Internațional București. Cea de-a 16-a ediție a celui mai mare eveniment de alergare din România, aduce și în acest an, în față alergătorilor și a susținătorilor lor, o serie de cauze sociale care sprijină, îmbunătățesc și chiar salvează vieți.

Oportunitatea listării în cadrul unui eveniment sportiv, este pentru orice demers social o bună ocazie de prezentare a misiunii și a valorilor care stau la baza lui. Dar pentru programul “N-avem SÂNGE?!” este chiar o piesă dintr-un puzzle care se potrivește perfect imaginii aflate în plin proces de asamblare: să ajungem în afară zonei de avarie, iar sângele transfuzional să fie o resursă oricând disponibilă, pentru cei care au nevoie.

Atunci când nevoia de sânge apare, contextul și cadrul activează de cele mai multe ori mecanisme de supraviețuire și sigur, dorința de a salva este cea care mișcă și împinge binevoitorii către donarea de sânge. Dar să atragi atenția asupra nevoii de sânge în spitale, e că și cum ai vrea să stîngi incendiul cu apă din casă care a luat foc. Prin urmare, e necesar că această să fie comunicată independent de situațiile care o justifică prin drama lor, pentru că în mod natural, vom înțelege că pentru a acționa trebuie să așteptăm strigarea. Și nu e eficient, căci nu vom ieși niciodată din starea de jale, pentru că drame sunt în fiecare zi, chiar dacă nu știm noi de ele.

#motivatia

Raiffeisen Bucharest Marathon ne oferă ocazia să stăm de vorba cu mii de participanți, oameni activi, orientați către un stil de viață sănătos, care înțeleg motivația și argumentele din spatele acestui demers. Iar prezența constantă a “N-avem SÂNGE?!” la fiecare ediție a Maratonului Internațional București din ultimii ani, e parte dintr-un minunat proces atât de conștientizare, cât și de bucurie a reîntâlnirilor și confimarilor că pas cu pas, crește ritmul și cadența cursei în care suntem cu toții angrenați.

Noi, toți cei implicați în acest demers de informare și conștientizare – #bloodfluenceri donatori și / sau voluntari – ne dorim să facem cât mai bine înțeleasă această orientare a demersului “N-avem SÂNGE?!” către activități sportive, pentru că este modul prin care noi credem că avem cele mai multe șanse ca donarea de sânge să fie înțeleasă și integrată în rutină cotidiană. Putem încerca să ne planificăm constant vizitele la cel mai apropiat Centru de Transfuzie Sanguină, așa cum ne planificăm cursele, antrenamentele, vacanțele și toate celelalte activități care ne fac bine și ne aduc bucurie.  

În sensul acesta, o parte dintre colegii noștri doresc să împărtășească ceea ce înseamnă experiența Raiffeisen Bucharest Marathon pentru ei:

,,Există evenimente la care participi o dată, din curiozitate. Există evenimente la care participi de mai multe ori de-a lungul anilor, însă la un moment dat simţi că ai descoperit cam tot ce aveau acestea de oferit. Şi există evenimente care pur şi simplu devin “tradiţie” – iar atunci când nu poţi participa la acestea, din diverse motive, nu poţi scăpa de sentimentul că ai ratat ceva important, care într-un fel te defineşte. Raiffeisen Bucharest Marathon este un astfel de eveniment care, pe parcursul timpului, s-a transformat în “tradiţie” personală. Pentru că mereu există ceva nou de descoperit, indiferent în ce calitate aleg să particip

– alergător, voluntar, susţinător, fotograf neoficial etc., toate desigur cu #bloodfluencer în faţă. Şi da, am trecut prin toate aceste roluri şi probabil voi oscila şi în acest an între ele.

Mereu există oameni noi, fiecare cu propriul “personal best” de atins – indiferent că vorbim despre timpul scurs la încheierea cursei, noile prietenii închegate ori vise susţinute prin kilometrii alergaţi şi paşii parcurşi pentru cauza de suflet – în cazul de faţă, desigur, donarea de sânge! Pentru că de ce să nu devină şi donarea de sânge – sau măcar susţinerea şi promovarea acesteia – o (altă) tradiţie pentru fiecare dintre noi în parte? De ce să nu fie şi salvarea de vieţi o obişnuinţă? De ce să “alergăm” după sânge înnebuniţi când ne lovim de un caz, când, printr-o simplă obişnuinţă şi tradiţie de a dona sânge periodic am putea doar să ne bucurăm de alergare şi sănătate în cadrul unor astfel de evenimente dedicate?”Elena Hogaș, Coordonator Comunicare și Media Asociația HEM

#aplauze

,,Particip la Bucharest Maraton de peste 10 ani. În primii 8 am fost alergător, la diverse curse: ștafetă, semimaraton și maraton. Am trăit la maxim și m-am bucurat de fiecare ediție. 

În ultimii doi ani, alături de colegii mei de la N-avem SÂNGE, am ajuns să trăiesc aceast mare eveniment prin ochii voluntarilor, ai celor ce fac tot ce se poate, astfel încât alergătorii să aibă parte de o experiență de neuitat. 

Raiffeisen Bank Bucharest Marathon este prilejul perfect pentru noi să ne întâlnim cu toți cei ce ne-au ales cauza în eveniment, dar și cu ceilalți participanți, cărora putem să le explicăm cât de bine se îmbină viață sănătoasă pe care au ales-o, cu donarea de sânge și beneficiile unui donator. Cu toate că cele 3 zile petrecute la Sport Expo mă încarcă cu bucurie, partea mea preferată din eveniment este de departe ziua curselor, zi în care echipa N-avem SÂNGE este la punctul de hidratare. Tocmai pentru că știu cât de mult contează o încurajare primită atunci când nu mai poți, când ești pe punctul să renunți, alături de colegii mei, am transformat în competițiile anterioare punctul de alimentare și de hidratare într-o zona în care paharul cu apă/ energizant vine la pachet cu zâmbete/încurajări și aplauze, multe, multe aplauze.”- Simona Lukacs, Coordonator Evenimente și Voluntariat Asociația HEM

#sarbatoare

,,Raiffeisen Bucharest Marathon este de departe cel mai mare eveniment de alergare din România. Este evenimentul care aduce împreună atât alergători, cât și susținători ai alergării din România si nu numai, aproximativ un număr de 20.000 de persoane. Dat fiind acest număr, este un prilej de sărbătoare si de voie bună în București timp de câteva zile. Este un moment extraordinar de potrivit să ne  revedem cu persoane cunoscute si cu cei care împărtășesc aceeași pasiune ca și noi. Este, de asemenea, un prilej minunat, unic în care putem să ne facem prieteni, unde putem să legăm relații noi, putem să găsim companii care să ne susțină și care să alerge pentru noi și, de ce nu, care să voluntarieze pentru cauza noastră.

Noi, N-avem SÂNGE, suntem una dintre cele mai vizibile cauze sociale de la acest eveniment. Am intalnit în ultimii ani câteva zeci de mii de susținători ai cauzei noastre, persoane care au alergat cu tricourile de #bloodfluencer și persoane care ne-au susținut atât financiar, cât și donând sânge regulat.

N-avem SÂNGE, este unicul program de stimulare și de motivare a donarii voluntare de sânge din România. Te invit să alergi alături de noi! De asemenea, vom fi la punctul de hidratare de pe bulevardul Unirii, intersecție cu Nerva Traian, unul dintre cele mai mari puncte de hidratare și de alimentare. Te vom încuraja, te vom hidrata, te vom realimenta și te vom propulsa până la finish, pentru că acesta este destul de aproape de finalul cursei. Aleargă cu noi!”- Paul Varga, Vicepreședinte Asociația HEM

#conexiune

,, De fiecare dată când la București se apropie un eveniment important de alergare, personal, simt o mare bucurie, pentru că va fi încă o ocazie de a cunoaște oameni care se bucură de conexiunea autentică pe orizontală, care se bucură să alerge, care trăiesc viața într-un alt ritm, într-un cu totul și cu totul alt ritm și care, nu în ultimul rând, sunt orientați către dragostea pentru semenii lor. Această dragoste pentru foarte mulți dintre ei se manifestă inclusiv prin donare de sânge. Inclusiv noi, cei care coordonăm astăzi programul N-avem SÂNGE, ne-am cunoscut cu ocazia diferitelor evenimente importante de alergare din București, și suntem cumva convinși că fiecare eveniment important de alergare din București este o ocazie bună pentru noi, pentru a ne extinde cercul de prieteni, cercul de oameni importanți pentru proiectul nostru și pentru asociație.

Anul acesta, vom fi prezenți la Raiffeisen Bucharest Marathon 2023 cu o activare specială. Întotdeauna am fost convinși că, așa cum alergarea și dragostea pentru semeni unește oamenii, totodată și muzica face același lucru. Cum spuneam, ne dorim să facem o activare în cadrul căreia să îi invităm pe cei care sunt mai talentați și mai curajoși să cânte împreună cu noi, pentru că muzica e un prilej minunat pentru a împrieteni suflete care gândesc și care simt în același fel. Anul acesta, ne dorim să îi invităm pe cei care sunt dispuși să cânte împreună cu noi, să se gândească pentru o clipă dacă sunt dispuși totodată să doneze împreună cu noi. Cu alte cuvinte, dacă ai curajul să cânți împreună cu noi, cu siguranță că vei putea să și donezi sânge într-o bună zi.

#parteneriat

Noi, N-avem SÂNGE, suntem cauză parteneră pentru Raiffeisen Bucharest Marathon de câțiva ani și prețuim foarte mult acest parteneriat. Este, pentru noi, cel mai important parteneriat alături de un ONG. Suntem convinși că senzația este reciprocă și că cei care constituie nucleul prețios și valoros din Bucharest Running Club, fiind totodată și donatori, apreciază prezența noastră la eveniment.

Este efectiv o bucurie să deservim cu ajutorul voluntarilor nu doar standul nostru de la Sport Expo, ci și cel mai important punct de  alimentare, respectiv cel de pe Bulevardul Unirii, unde toți cei care vor alerga în tricourile cauzei noastre vor fi primiți ca niște adevărați campioni. Pentru foarte mulți dintre cei care aleargă 42 km, chestia asta este foarte importantă, deoarece, din câte știm, în edițiile trecute, acest punct de alimentare era la kilometru 41. Așteptăm, deci să ne alegeți ca și cauză, atunci când vă înscrieți la Raiffeisen Bucharest Marathon, și cu siguranță că vom face senzație atunci când vă vom primi la alimentare sau atunci când ne veți întâlni la Sport Expo!

Vă iubim și suntem convinși că, într-o zi, România va scăpa de acest stigmat pe care îl reprezintă lipsa donatorilor de sânge!”- Marian Costache, Președinte Asociația HEM

#entuziasm

,, Atunci când mă gândesc la Raiffeisen Bucharest Marathon, primele imagini care îmi vin în minte sunt acelea în care am luat decizia de a face prima mea cursă, în calitate de adolescent entuziast, purtând tricoul de #bloodfluencer. Acela a fost momentul în care povestea frumoasă în cadrul programului N-avem SÂNGE a început să se scrie pentru mine. Și de atunci paginile ei tot continuă să se umple…

Pentru mine, Raiffeisen Bucharest Marathon înseamnă curaj, energie, voie bună, disciplină, determinare, autocontrol și evoluție. Evoluție, și mai ales personală, pentru că în cadrul acestui eveniment am simțit că eu mi-am împins cel mai tare limitele, în special în toamna anului trecut, atunci când am alergat 10 km în cadrul Ștafetei, alături de colegele mele #bloodfluencerițe. Acest eveniment mai înseamnă și altfel- altfel, pentru că în cadrul lui întotdeauna voi întâlni persoane cu un altfel de mindset, cu o altfel de energie, cu o altfel de dragoste față de viață, cu o altfel de perspectivă și care îți pot oferi o altfel de lecție personală, care te inspiră într-un mod diferit.

#partedinpoveste

Cu fiecare ediție, și cu fiecare an, devin un om mai bun și mai bogat: pentru că am șansa să ofer și să primesc. De primit, sunt toate cele enumerate mai sus. În ceea ce privește oferitul, mă bucur de fiecare dată când știu că am șansa să ofer o încurajare, să ofer un gând bun, un ,,Hai că poți!” la punctul de hidratare, sau un ,,Hai să îți povestesc mai multe despre cum acest gest minunat de a dona sânge este cel mai minunat dar pe care îl și ți-l poți face!”,  în cadrul unei discuții la SportExpo. Alteori, mai am șansa să ofer în dar alergătorilor și voluntarilor câteva cadre de pe traseu sau câteva simple armonii printr-o melodie preferată la standul nostru.

E minunat să știi că ești parte din poveste și să simți că aparții unei comunități atât de speciale, cum se creează de fiecare dată prin intermediul fenomenului Raiffeisen Bucharest Marathon. Căci da, este un adevărat fenomen!”- Alexandra Boboc, Task Manager Asociația HEM

#nAvemSange #RunInBucharest #BucharestMarathon #DareFurther

Am întâlnit oamenii deschiși și responsabili, cu ocazia colectei de la UiPath. Această comunitate de #bloodfluenceri adevărați ne-a convins încă o dată că demersul nostru este prețios

Săptămâna trecută am fost prezenți la UiPath, la colecta mobilă organizată de colega noastră Dana Vasiliu, Customer Success, în cadrul companiei, alaturi de o echipă de minunați profesioniști de la Centrul de Transfuzie Sanguină București, condusă de d-na Dr. Lucia Grijac. Dana se ocupă de fericirea clienților și având în vedere cum a decurs tot evenimentul, credem ca a reușit cu prisosință și de aceasta dată să facă mai mulți oameni fericiți. Am văzut oameni bucuroși că pot să doneze și să ajute, și cu siguranță că vor exista oameni fericiți să primească sângele donat, cu așa inimă deschisă. Am întrebat-o pe Dana și pe colegii ei câteva lucruri despre legătura cu donarea de sânge, precum și ce-au simțit făcând acest gest sau cu ce gânduri însoțesc punga de sânge donată.

o colecție de testimoniale culese de Marian Costache

Ce simți când organizezi aceste colecte, ce ai simțit de la început și ce simți acum în proces?

Dana Vasiliu: Bucurie, satisfacție, faptul că vezi cum vine lumea. Chiar la fiecare campanie există câte 8-9 donatori, care sunt la prima donare. Este un sentiment de satisfacție, de mulțumire și o stare de bine, de recunoștință față de mediul pentru care lucrez, de faptul că pot să fac asta: să vorbesc oamenilor despre donare și să-i încurajez să-și aducă prieteni, cunoștințe, familie și rude.

Justifică toată bătaia de cap? Pentru că nu e simplu să faci o colectă mobilă, așa cum ai organizat tu aici.

Dana Vasiliu: Fără îndoială. Și cred că pot să dau și mai mult, mai ales că este aici, în terenul meu, unde vin la serviciu. Spațiul oferă foarte multe facilități, compania ne susține foarte mult să organizăm și să avem astfel de inițiative.

Am stat apoi de vorba cu Florin Grigorescu, Program Manager UiPath, și tatăl a două fetițe.

Care este legătura cu donarea de sânge? Astăzi te-am găsit aici la colecta mobilă organizată de UiPath.

Florin Grigorescu: Dana organizează aceste colecte de mult timp. Eu sunt în companie de mai puțin de doi ani, dar cred că ăsta a fost printre primele anunțuri pe care le-am văzut când am venit în companie. Eu m-am relocat în Râmnicu-Vâlcea și mai donez acolo, și de fiecare dată se nimerea ca și colecta la UiPath să se facă după o lună după ce am donat eu acolo. Conjunctura a făcut ca eu să nu mai pot să donez o perioadă și mi-am zis că atunci când reiau, clar o să anunț și o să mă înregistrez. Iar acum, aici, când am văzut anunțul m-am trecut primul, în prima zi.

Ai vreo legătură în familie, a fost vreodată nevoie de sânge între apropiații tăi?

Florin Grigorescu: Nu, nici eu, nici familia n-am avut nevoie. Și, din păcate aș spune eu, cred că sunt primul membru al familiei care donează. Și vreau să perpetuez chestia asta mai departe. Mi se pare un obicei foarte sanatos, reciclând cumva fluxul sanguin și faptul că salvăm alte vieți.

Ai avut vreodată senzația că te conectezi pe orizontală cu oameni pe care nici nu îi știi, oameni cu care ai ocazia să fii doar contemporan?

Florin Grigorescu: Nu pot să zic că am simțit ceva în sensul asta, doar că eu știu că sângele meu o să ajungă la o persoană care chiar are nevoie; și nu puține sunt momentele care apar la știri în care se povestește de lipsa de sânge sau am mai avut cunoștințe care postau că au nevoie de sânge. Îmi dau seama că deși ne-am adunat astăzi să donăm aici, nu se rezolvă numai prin astfel de initiative, ci dacă lumea și-ar face un obicei din asta.

Ce știu prietenii tăi despre lipsa sângelui din spitalele românești?

Florin Grigorescu: Am și câțiva prieteni medici și, evident, ei sunt cei mai infocati fani ale acestor sesiuni de donare de sânge, dar în general, așa cum e în viața de zi cu zi, cred că este puțină ignoranță, pentru că asta văd și ei în familiile lor. Când le-am spus prima data că nu pot să vin astăzi pe la voi că am donat sânge și vreau să stau un pic cuminte, a existat așa un sentiment de panică: ,,Cum adică? Păi și cum te simți?”, ,,De ce a trebuit să faci asta?”, chestii din acestea preluate din bătrâni. E un obicei toxic pe care ar trebui să-l eliminăm treptat. Și cred că ăsta e cel mai fain exemplu: să îmi fac un obicei să merg constant să donez sânge și până seara mă simt bine, și m-ai mult de atât, fac bine, haideți și voi.

Dacă ar fi să pui un gând împreună cu sângele care pleacă către analiză mai întâi la Centrul de Transfuzie și apoi către spitale, un gând care să ajungă cumva către cei care vor primi sângele tău, care ar fi acela?

Florin Grigorescu: Să fie binecuvântați toti cei care care primesc sângele meu. Și un al doilea gând, să își împingă limitele și să se facă lucruri fascinante și frumoase în viață, pentru că primesc a doua șansă. Îmi place să cred ca este sânge de sportiv, pentru că am făcut sport de performanță, e sânge curajos și aș vrea să cred că se imprimă un pic și din personalitatea mea acolo cu el.

Am stat apoi de vorba cu Alexandra Petroiu, Statutory Expert @ Mars Romania.

Alexandra Petroiu: Nu mai sunt in UiPath, lucrez în Mars acum, dar datorită Danei am venit să donez acum.

Ce legătură ai cu donarea de sânge și cam cât de veche ești ca donator?

Alexandra Petroiu: Am început să donez din 2017 și am donat destul de frecvent în ultima perioadă. Din 2017-2018 am fost însărcinată și ulterior am crescut copiii, dar pot spune că memorabil în mintea mea este că după donarea din 2017 am reușit să rămân însărcinată, după 2 avorturi spontane dinainte și așa am catalogat donarea de sânge.

Acest marker somatic care a delimitat începutul de carieră ca mamă, frumos semn de carte. Ai vreo istorie în familie care te leagă de donarea de sânge, fie o nevoie de sânge, fie o tradiție ca donator?

Alexandra Petroiu: Nu n-am avut nevoie în familie de sânge. Dar din punctul meu de vedere, ceea ce m-a determinat de fapt pe mine să fac acest lucru este mai mult de a ajuta oamenii din jurul meu. Fie că nu-i cunosc, consider că am un impact în comunitatea în care trăiesc.

În afară de Dana care este catalizatorul acestei initiative în UiPath și prin care ai subscris donării de sânge ca și act voluntar social, ai mai auzit înainte de N-avem SÂNGE?! Te-ai interesat ce înseamnă titulatura de #bloodfluencer, este suficient de clar pentru tine ce facem? Vorbește-mi un pic despre percepțiile tale legate de “N-avem SÂNGE?!”

Alexandra Petroiu: Legat de “N-avem SÂNGE?!”, nu am mai auzit decât cu Dana aici la UiPath. Înainte m-am dus direct la centrul de donare fără să caut alte asociații sau fundații care se ocupă cu acest lucru și care încurajează acest lucru. Dar acum aș fi fost interesată și eu să fac parte din comunitatea asta și să fac mai departe cam ceea ce face și Dana, în alte medii, comunitați, companii.

Deci dorești să fii #bloodfluencer. Este suficient de clar ce înseamnă asta pentru tine?

Alexandra Petroiu: Mi-ar trebui puțin mai multe detalii. Am citit destul de mult pe site-ul “N-avem SÂNGE?!” dar aș dori să aflu mai multe lucruri.

#bloodfluencer este o persoană care donează și face ambasadoriat pentru donarea de sânge, în micro-comunitățile din care face parte: la birou, în familie, pe grupul de prieteni, depinde cât de conectat social este. Pe scurt, cam asta ar fi definiția. Prietenii tăi sunt la curent cu lipsa sângelui din spitalele românești?

Alexandra Petroiu: În cadrul grupului restrâns, chiar am prieteni care donează și ei destul de frecvent sânge în cadrul centrului de donare din București. Am un prieten, într-adevăr, care cred că ar fi un #bloodfluencer foarte bun, pentru că de fiecare data, înainte să doneze, ne anunță pe toți că se duce și ne invită alături de el.

Cum îl cheamă?

Alexandra Petroiu: Radu Diaconu. Și tot timpul este exact la acea limită de 3 luni. La 3 luni se duce să doneze.

Ți-ai pus vreodată problema că sângele pe care l-ai donat inclusiv astăzi nu este doar un lichid, ci este un țesut?

Alexandra Petroiu: Nu m-am gândit atât de departe, dar într-adevăr cred că ar trebui să mă gândesc și la lucrul acesta. Cred că din perspectiva asta donarea este și mai valoroasă.

Dacă ar fi nevoie să pui un gând cu sângele care pleacă astăzi spre spitale, care ar fi acest gând către cei care au nevoie și care vor primi sângele tău?

Alexandra Petroiu: Să fie transmis cu mult optimist. Eu sunt o persoană foarte optimist, și de fel văd binele și în cele mai rele lucruri, și o părticică mica din orice lucru este cu siguranță o oportunitate dacă reușim să o vedem și să o găsim. Să încerce să găsească orice lucru frumos în lucrurile care îi înconjoară.

Victor Corcodel, Solution Architect @ UiPath

Care este legătura ta cu donarea de sânge?

Victor Corcodel: Este o provocare personală să donez. Mie îmi este foarte frică de donarea de sânge, aceasta este a 7-a donare, în decurs de 5 ani de zile. De obicei donez la Spitalul Militar, centrul de la Victoriei nu îmi place, este foarte întunecat, iar oamenii sunt agitați și nu îmi dă cu bine. Și acum am avut foarte multe emoții, stăteam și râdeam pe scaun.

Mă agitam, dădeam puțin din picior, este o frică inconștientă de care vreau să scap. Sunt la a șaptea donare și deja s-a ameliorat situația, sper ca la a douăzecea să pot să donez fără niciun fel de emoție. Deci, pentru mine este un este challenge personal. Și în al doilea rând este dorința de a ajuta alți oameni. Ultima dată am donat acum opt luni de zile.

Eu pot să fac cu tine chiar în cadrul testimonialului o mică sesiune de desensibilizare. Și o să te rog să-mi dai răspunsurile care te fac să te simți confortabil, adică să nu ieși din afara zonei de confort. În general experiența asta cu sistemul medical și cu frica de ace, de unde a venit?

Victor Corcodel: Eram clasa a 4-a, eram toată clasa de copii, învățam la Mogoșoaia. Eram în școala generală, și au dus toată clasa să o vaccineze. Și băieții erau mai smiorcăiți, mai plângăcioși, eram printre ultimii care voiau să stea la vaccin. Și după ce a vaccinat doamna asistentă o clasă de 20 de copii, mai erau ultimii 4 smiorcăiți care nu voiau să se vaccineze. Dânsa probabil că era obosită, așa că mi-a spus că dacă nu stau cuminte și cu mâna moale, în momentul în care-mi face vaccinul, se rupe acul în mâna mea și va trebui să mă ducă la Spital la Grigore Alexandrescu. Uite așa mi-a rămas mie ideea în cap, cum că acele se pot rupe în mâinile oamenilor. A fost un episod, ok, dar ideea este că am câștigat o teamă inconștientă de ace.

Vrei să aducem teama asta mai în conștient, pentru că e un pas care trebuie făcut în direcția sănătoasă. Ce vârstă ai acum?

Victor Corcodel: 31 de ani.

Dacă ar fi să te uiți acum, tu bărbat adult, la copilul de atunci în mâna căruia credea că o să i se rupă acul, ce i-ai spune?

Victor Corcodel: Victoraș, că așa mă refer la mine, la copilul interior de la vârsta aceea, stai liniștit, o să fie bine, nu o se rupă niciun ac. Doamna doar nu mai are răbdare. Mergi înainte că o să fie okay.

Poți să îl iei în brațe pe Victoraș de atunci? Poți să îți iei o secundă, două, să te gândești la Victoraș de atunci, care n-avea decât 10 ani, era clasa a IV-a și era speriat. Poți să faci asta?

Victor Corcodel: Pot să înțeleg asta, da. Pot să-l iau în brațe așa mental.

Poți să-i mai spui o dată să stea liniștit, că totul e bine, și peste 20 de ani o să ajungă donator? O să fie bine!

Victor Corcodel: O sa fie bine! Mulțumesc!

Mulțumesc și eu, Victor!

Cristina Motângă, Senior Project Manager @ UiPath în departamentul COE, Centre of Excelence.

Ce face acest Centre of Excelence?

Cristina Motângă: Practic, este principalul client al produsului sau produselor pe care UiPath le livrează și suntem departamentul intern de automatizări. Încercăm să ne folosim de experiența asta ca să putem mai apoi să cerem și către clienții noștri cum să facă anumite lucruri și povești de succes despre automatizările din companie.

Adică voi sunteți de fapt locul de joacă?

Cristina Motângă: Da, pentru ideile noi, dar un loc de joacă foarte serios.

Am înțeles. Care e legătura cu donarea de sânge?

Cristina Motângă: Am trecut, acum ceva timp, printr-o intervenție chirurgicală și atunci a fost nevoie ca alții să doneze pentru mine. Cei drept, până atunci nu donasem, dar după aceea, am zis că trebuie să o fac și eu, să întorc acest serviciu, ca să zic așa.

Ce intervenție, dacă poți să ne spui, atât cât te simți tu confortabil?

Cristina Motângă: Am avut un caz destul de rar, au spus medicii. Am avut un chist foarte mare, de 10 cm diametru pe splină, orice intervenție asupra lui ar fi presupus un risc foarte mare de hemoragie și alte complicații. A fost o perioadă destul de dificilă, au încercat mai multe abordări ca să reușească să păstreze și splina. Și au reușit și atunci a fost totul bine, doar că a fost de durată și a fost nevoie de mai multe intervenții pentru care și colegii mei de muncă și alți cunoscuți au donat sânge.

Un prilej minunat ca să coaguleze comunitatea de prieteni și de colegi de birou și să puneți în valoare prietenia.

Cristina Motângă: Cred că atunci au donat o parte dintre ei prima dată și de atunci au mai donat, deci a fost cumva și pentru mine și pentru ei un punct de plecare și o conștientizare că poate are nevoie cineva apropiat. Sunt mulți alți oameni care au nevoie și poate nu au o comunitate de colegi sau de rude așa de mare.

Crezi că este nevoie de un astfel de “duș rece” pentru oamenii sănătoși din România, ca să-i facă să doneze?

Cristina Motângă: Ar fi bine să nu fie. Din punctul meu de vedere, e bine să nu dăm de lucruri grele ca să ajungem să facem gestul ăsta, dar probabil că mulți dintre ei sau o bună parte nu o vor face decât  dacă se vor lovi de un incident, în cercul lor apropiat. Probabil că nah, ca toți românii, nu mi se întâmplă mie, nu li se întâmplă celor din jur, ce rost are să-mi pierd timpul să mă duc să donez?!

Ce grupă de sânge ai?

Cristina Motângă: A pozitiv.

Este cea mai comună grupă de sânge și totodată cererea este foarte mare. Te-ai gândit mult mai serios decât altcineva la lipsa sângelui din spitale, având și perspectiva aceasta cu intervenția chirurgicală. Te-ai gândit vreodată că sângele pe care l-ai donat astăzi, inclusiv, este un țesut și nu nu doar un lichid?

Cristina Motângă: Da, și poate nu așa direct și poate nu la propriu, că nu este o apă chioară. De exemplu, mă gândesc tot timpul ce fac înainte să vin să donez și m-am gândit inclusiv în trecut, când au fost situații de răceli sau alte lucruri care m-ar fi putut opri să donez. Am încercat să am un pic de grijă înainte, știind mai ales că aici, la UiPath, Dana ne anunță cu foarte mult timp înainte. Fără să-mi dau seama, la început încercam să am un pic de grijă, să nu cumva să pățesc ceva și să nu mai pot să fac asta.

Adică uite ce buclă interesantă: ai avut parte de o încercare care ți-a consolidat cumva prieteniile și relațiile, inclusiv la birou. Chestia asta te-a determinat să donezi la rândul tău, donarea te-a ajutat să ridici nivelul de conștiință și inclusiv de vibrație. Adică numai și numai beneficii. Dacă ar fi să însoțești cu un gând pungă de sânge, care pleacă astăzi către centrul de transfuzie și mai apoi către spitalele din București, care ar fi acesta? Ce îți dorești tu să simtă oamenii în clipa în care primesc sângele tău? Ai avut vreodată perspectiva asta?

Cristina Motângă: Nu m-am gândit până acum la asta. M-am gândit doar că sunt convinsă că o să fie de ajutor cuiva și că persoana respectivă nu o să mai treacă sau poate că o să fie mai ușor pentru ea să mai treacă prin acel stres de atunci, când spun medicii că: “trebuie să te operăm, dar nu avem sânge, sună pe cine cunoști ca să vină să doneze pentru tine.”

Sper ca prin gestul pe care îl fac să îi scap de un stres, oricât de mic, pentru că atunci când ești bolnav nu asta vrei să faci, nu te simți bine nici tu, nici părinții sau familia. Numai la asta nu stau să se gândească, să dea telefoane și să roage oameni haideți vă rog de oriunde mergeți și donați că trebuie, avem nevoie ca să poată opera cât mai curând și așa mai departe. Adică sper ca prin gestul pe care îl fac să fie mai ușor și să-i scutesc de un stres cât de mic. Până la urmă, ei au oricum alte griji în momentul ăla.

Ca cetățean al acestei Românii care a învățat, care muncește, care își plătește taxele, își vede de viața lui și nu se află la marginea societății, ci în eșalonul să zicem bine plasat, ne așteptăm ca în momentul în care ai nevoie de ceva să poți să “cazi pe spate” și să fie în spatele tău o “plasă”, numită sistem medical și care trebuie să te susțină. În România lipsește perspectiva asta. În clipa în care te “arunci pe spate”, dacă nu ai grijă unde aterizezi, poți să aterizezi pe „ciment” sau să te duci “într-o prăpastie”, de unde nu te mai scoate nimeni.

Crezi că prietenii tăi sănătoși care nu donează au această perspectivă? Că indiferent cât am blama mediul politic, sistemul medical, sângele este la oameni. Dacă lor nu suntem în stare, o inițiativă ca a noastră, de exemplu, să le ridice nivelul de conștiență și conștiință, lucrurile nu se rezolvă?

Cristina Motângă: Nu știu dacă au perspectiva asta, unii probabil că nu o au, unii probabil nici nu o să o capete. Chiar discutam cu cineva, noi am mai încercat, și aici la birou și acasă și cu prietenii care sunt în afara locului de muncă. Cel puțin eu, de când am început să donez, am încercat să discut despre asta, să spun “hei, eu mă duc să donez, uite, am fost, a fost totul bine, a fost în regulă. Vreți și voi să mergem împreună?”

O parte dintre ei, deși nu foarte mulți, au reacționat pozitiv, dar alții nu au reacționat atât de pozitiv. Chiar m-am lovit de situația în care a părut cumva un subiect mult prea personal, adică discuți despre asta: “uite, eu am donat, tu ai donat vreodată?” Îmi spuneau ,,nu n-am donat”, apoi îi întrebam de ce, “ce te oprește, ai o problemă de sănătate?” “Nu, nu am.”

Atunci oamenii deveneau destul de supărați, că le cer o explicație foarte personală, așa că a trebuit să fac un pas în spate și să port conversațiile astea tot mai cu grijă sau să nu le am, dacă văd că persoana respectivă este sensibilă. Oamenii devin destul de sensibili când îi întrebi de ce sau dacă nu știu care sunt beneficiile și așa mai departe.

Da, le pui într-o lumină mult prea pregnantă neajunsurile. Practic, ei nu își achită față de societate obligațiile.

Cristina Motângă: Probabil că următorul pas ar fi fost să spun “dar dacă ai avea tu nevoie…” Dar deja cred că asta ar fi fost prea mult, pentru că dacă devii agasant, cu atât mai mult o să primești un refuz. Și atunci…mai încerci altă dată.

Ca o concluzie a evenimentului am cules câteva opinii de la colega noastră Andreea Timofte

Andreea, cum ți s-au părut oamenii cu care ai interacționat astăzi? Căci ai fost la atâtea companii și colecte. Ai identificat o trăsătură specială aici la UiPath?

Andreea Timofte: Eu am venit cu mare drag astăzi, pentru că am mai avut ocazia să vin la o colectă mobilă organizată de Dana anterior și încă de atunci a fost o super surpriză să întâlnesc oameni cu un mindset aparte. Noi de obicei căutăm ocazii și oportunități de interacțiune cu oameni care au un profil orientat către viață, către sănătate, către bine, în general. Aici toți cei cu care am vorbit sunt exact în zona asta, au un profil foarte, foarte fain. E clar că și organizația încurajează și probabil este un mindset organizațional și aici.

Toți oamenii, nu doar că vin cu bucurie la colecta organizată de Dana, dar înțeleg foarte bine ceea ce promovăm noi și sunt dispuși să transmită mai departe exact mesajul ăsta, nu doar nevoia, ci și beneficiile pe care le are donarea de sânge, importanța donării recurente și practic, integrarea donării într-un stil de viață sănătos. Și e foarte fain. UiPath organizează colecte mobile cu o frecvență care le permite lor foarte ușor să doneze frecvent, să intre în zona de donatori fidelizați, fără să facă vreun efort suplimentar în afară de cel de a veni.

Având în vedere acest ADN al organizației, starea de aici și ceea ce spun oamenii în cadrul interacțiunilor unu-la-unu, care crezi că ar fi, din punctul tău de vedere, nivelul următor la care ar putea fi dusă comunitatea de donatori de aici?

Andreea Timofte: În primul rând, contextul și mediul în care e organizată colecta este foarte potrivit stilului lor și profilului lor. Practic, pentru că noi ne dorim să creștem și comunitatea de #bloodfluenceri și, așa cum ziceam, nu este suficient doar să donezi, este important să și vorbești despre asta. Mai mult, dacă nu ești eligibil pentru donare, căci sunt și printre ei și oameni care poate doar temporar nu pot dona, iar alții constată cu ocazia asta că au niște excluderi care îi opresc de la donare, pasul următor ar fi să urmărim să-i ducem în zona de #bloodfluenceri, de ambasadori ai donării de sânge, să le dăm o voce.

Așa cum vorbeam chiar mai devreme cu doi dintre colegii Danei, am întâlnit doi tineri care de la 18 ani au donat și deja făceau treaba asta în mod constant. În discuția noastră și-au dat seama că, de fapt, pot să facă și mai mult și pot să transmită mai departe celorlalți un alt gen de mindset în privința donării de sânge și să folosească propriul lor exemplu pentru a îi încuraja și pe ceilalți să doneze. Și eu cred că da, practic asta ar fi următorul pas, să le dăm o voce și să devină  ambasadori ai donării de sânge.

Peste 300 de alergători la #bloodfluencer Marathon, unicul eveniment de alergare din România dedicat donării de sânge

Aniversarea anuală a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge a strâns anul acesta peste 300 de alergători la cea de-a treia ediție a #bloodfluencer Marathon, singurul eveniment de alergare din România dedicat exclusiv susținerii și promovării donării de sânge. Evenimentul, organizat în data de 10 Iunie 2023 de către Asociația HEM (“N-avem SÂNGE?!”), s-a desfășurat ca și la edițiile anterioare la poalele munților Făgăraș, în Dejani, comuna Recea din județul Brașov.

Alergătorii au putut alege între patru curse competitive distincte, cu trasee şi nivele de dificultate specifice –  respectiv Cursa Populară (5 km), Cros (10 km), Semimaraton (21 km) și Maraton (42 km) – totodată în acest an fiind organizată în premieră şi cursa necompetitivă dedicată famiilor (Family Run). În cadrul acesteia din urmă copiii cu vârsta de până în 12 ani au parcus, însoţiti de un adult, traseul de 5km. Cu un start distinct, decalat faţă de restul curselor competitive, participanții care au vrut să-și încheie propria cursă au avut astfel ulterior ocazia să alerge și împreună cu întreaga familie.

#traseele

Traseele specifice de trail, accesibile publicului larg ca nivel de dificultate (constituite din potecă de iarbă şi drum forestier, cu o porţiune de şosea de aproximativ 2,5 km şi o diferență maximă de nivel de 300m în cazul curselor de Semimaraton/Maraton) au încărcat participanții cu emoții puternice, învăluite în parfum de salcâm și fan proaspăt cosit. Trăiri fantastice, așa cum sunt de altfel și trăirile donatorilor de sânge, atunci când merg să dăruiască o șansă la viață, celor aflați în dificultate.

Și în acest an, #bloodfluencer Marathon a strâns la Start atât donatori sanguini dedicați – #bloodfluenceri care nu doar înțeleg și transmit celor din jur nevoia de sânge, dar mai ales integrează în mod natural sportul și donarea de sânge, ca elemente firești din rutina unui stil de viață sănătos – cât și alergători pasionați, precum și specialiști din cadrul centrelor de transfuzie sanguine, respectiv militari. Aproape 50 de voluntari au asistat alergătorii atât în zona de Start/Finish, cât și la punctele de alimentare și hidratare de pe traseu sau la punctele de direcționare, asigurând astfel fluxul unei bune desfășurări.

#constiinta

În fiecare an, Ziua Mondiala a Donatorului de Sânge se aniversează în data de 14 Iunie, iar din acest motiv #bloodfluencer Marathon este organizat în cel mai apropiat weekend de data aniversarii. Anul acesta s-a desfășurat în 10 Iunie, iar în 2024 evenimentul va avea loc pe 15 Iunie.

“Pentru noi, ca organizatori, a fost minunat să citim bucuria în ochii celor care au alergat sau au servit sub o formă sau alta, în cadrul maratonului. Pentru unii a fost bucuria unei zile minunate, alergată pe o vale mai puțin cunoscută și implicit mai puțin comercială, pentru ceilalți a fost bucuria rezultată din generozitatea cu care și-au oferit din timpul lor, în susținerea unui eveniment, manifest pentru sănătate. Cu toții însă, alergători și voluntari deopotrivă, au avut conștiința că prin prezența și activitatea lor la acest eveniment sportiv au sprijinit cumva această temă imensă a donării de sânge.

#cauzasociala

Am concluzionat adesea, în discuțiile cu colegii mei, că pentru noi această cauză socială, importantă pentru românii activi, care produc din PIB-ul acestei țări, și care-și doresc să trăiască mai sănătos, reprezintă catalizatorul principal. Simte că sprijină donarea de sânge atât alergătorul care speră la un personal best, cât și voluntarul care-i întinde un pahar cu apă.

Revenind la eveniment, avem certitudinea că aceasta a III-a ediție a #bloodfluencer Marathon a fost cea mai reușită din câte am organizat până acum. Ne-am bucurat în mod special de o prezență mai consistentă a comunităților locale din Dejani, Recea și Făgăraș, pe care ne dorim să le apropiem și mai mult pe viitor.”, a declarat Marian Costache, Preşedinte Asociaţia HEM.

#programnational

#bloodfluencer Marathon este principalul eveniment organizat de Asociația HEM – al carei unic demers este Programul National “N-avem SÂNGE?!” – și este dedicat aniversarii anuale a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge. Integrarea donării de sânge în rutina unui stil de viață sănătos și creșterea numărului de donatori sanguini fidelizaţi, sunt principalele obiective urmărite în programul “N-avem SÂNGE?!” integrate de altfel armonios în acest eveniment sportiv, de alergare (https://n-avemsange.ro/bloodfluencer-marathon/ ).

Partenerii din acest an ai evenimentului #bloodfluencer Marathon au fost: Primăria Recea, Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină, Centrul de Transfuzie Sanguină al MApN, certSIGN, Edenia, Nutrivita, Under Armour, La Fântâna, Barilla, Kandia (Făgăraş), Casa Terra, Gourmet Catering Tour, Getica OOH, Canal 33, Asociația Bucharest Running Club, Pilot Books, Smith&Smith şi Benzinăria Recea.

Roxana Ciuhulescu: „Trebuie să-ți dorești să ajuți, să faci ceva pentru umanitate. Și nu trebuie să ajungi în poziția în care ești obligat să cauți în stânga și în dreapta (sânge) pentru unul drag de-al tău.”

Roxana Ciuhulescu este în aceasta primăvară #bloodflunecer @ Bucharest Half Marathon. La finalul săptămânii trecute a venit alături de soțul ei, Silviu Bulugioiu, la ședința foto pentru Portret de #bloodfluencer. Cei care-i cunosc știu că sunt un cuplu puternic implicat social, prin urmare ocazia ni s-a părut absolut specială, pentru a le adresa câteva intrebări, despre cum privesc donarea de sânge, din perspectivă personală.

un interviu de Marian Costache

Roxana, când ai donat pentru prima dată și de ce?

Roxana Ciuhulescu: Prima dată am donat la momentul Colectiv, când a fost o tragedie națională. Până atunci, până la momentul acela, nu știu, n-am conștientizat. Când a fost tragedia de la Colectiv mi-am dat seama că au nevoie de noi.

Ai venit în noaptea aceea la Centrul de Transfuzie București să donezi?

R.C.: Da, am stat câteva ore bune la Centrul de Transfuzie ca să pot să donez și chiar eram ușor panicată, pentru că totul se întâmpla foarte repede. Ieșeau oamenii de la donare și cădeau ca muștele în fața ușii, și mă gândeam că asta urmează să se întâmple și cu mine. La 1, 92 să pici pe jos era cam nasol, dar nu conta. Am stat și am așteptat cred că în jur de 6 ore. Acela a fost primul moment în care am donat sânge.

Apoi au urmat diferite momente, le amintesc pe cele mai importante. Mi-am dorit să pot să o salvez pe fata lui Marius Țeicu, pe Patricia Țeicu, când avea nevoie de sânge. Am donat și acum două luni jumătate pentru Turcia, și au mai fost și alte momente pentru diferiți pacienți, indiferent că erau apropiați sau erau la rugămințile altor prieteni pentru care am donat.

Ce sentiment ai atunci când intri în Centrul de Transfuzie Sanguină, București?

R.C.: Mă duc acolo cu speranța că ceva se va întâmpla cu sângele ăsta, adică va ajunge acolo unde trebuie. Nu pot să zic că am un sentiment de temere. Mă surprinde faptul că, însă, sunt foarte puțini oameni care intră să doneze, mult prea puțini.

1,8%, deci sub 2%, dintre români donează. Suntem la jumătate din media europeană.

R.C.: Acum, când am fost să donez pentru Turcia, am rugat în mediile în care sunt eu și nu am găsit nici măcar doi oameni care să vină. Veneau cu diferite scuze: “că eu sunt hipertensiv, că eu am glicemie mare, că mie îmi este teamă de ace…”

Ințeleg. Numele nostru, care ascunde cel mai relevant insight, descrie teama românilor de ace, de sistem medical. În timpul pandemiei ai donat?

R.C.: Nu, în timpul pandemiei nu am donat; și nu am mai donat nici după ce l-am născut pe Cezar, perioadă în care e lesne de înțeles de ce nu puteam dona. În timpul pandemiei mi-a fost frică să mă apropii de doctori, de tot ce înseamnă cadre medicale și cred că asta s-a întâmplat pentru cei mai mulți dintre noi.

Silviu, ce legătură ai tu cu donarea? Care este istoria ta ca donator?

Silviu Bulugioiu: Istoria mea ca donator începe în perioada studenției. Eu am început practic partea de donare, nu dintr-un motiv din acesta umanitar, ci, în primul rând, pentru că am găsit o portiță de a îmi motiva absențele. Nu în ultimul rând, după aceea am aflat că primim și o friptură cu cartofi, ceea ce era un câștig de nerefuzat. Dar din acel moment am început să donez sânge. Recunosc că majoritatea donărilor le-am făcut și eu la Centrul de Transfuzie din București. Trebuie să spun că este o diferență imensă între ce era la nivelul anilor 1980-1990 și ceea ce este acum, în ultimii 10 ani, să spunem măcar din perspectiva curățeniei, din perspectiva fluxurilor, din perspectiva ordinii, din perspectiva luminozității și alte câteva aspecte.

Este într-adevăr o problemă pe care noi o avem, că frica de ace este de fapt un motiv pentru a ne acoperi comoditatea. Nu cred că în viața lor cei care zic că le este frică de ace nu au făcut o injecție, nu au făcut o perfuzie. Deci, îmi este greu să cred că frica de ace este realul motiv, de fapt, este perdeaua după care ne acoperim comoditatea.

Silviu, ce formație ai, ce studii?

S.B.: Eu am terminat Politehnica. Dar am avut baftă de-a lungul timpului, făcând foarte mult sport, am și lucrat cu foarte mulți oameni, am avut colective foarte mari în subordine și mi-a plăcut să-i văd pe oameni și să găsesc triggerul acela, declanșatorul, care îi face să iasă din zona de confort și să facă ceva ce ar trebui să facă.

Ce crezi despre cârcoteala continuă a românilor, pentru că și aici o găsim, inclusiv la lipsa de donatori. Noi, românii avem o predilecție către o cârcoteală continuă. Și aici ne-am aștepta să fie suficient să cârcotim împotriva cuiva, a ceva, a unui organism, și să rezolve treaba asta cu donarea de sânge. Dar ghici ce, sângele există. Sângele se află pe vena celui care alege să cârcotească, în loc să doneze.

Ce crezi despre asta? Va putea vreodată să fie vreodată vindecată cârcoteala prin demersurile noastre de a scoate donare de sânge din asocierea cu jalea asta permanentă? Un Colectiv, o cine-știe-ce altă dramă; Doamne ferește de vreun cutremur în București, care ar produce într-o noapte peste 2000 de grav răniți! Deci, cârcoteala asta va putea fi cumva vindecată?

S.B.: Este o chestie endemică care pornește de la tradițiile noastre de a sta pe șanț, vestitul Radio Șanț, de a comenta tot dealul fără a face nimic sau a face prea puțin. Este mult mai simplu să comentezi decât să să iei furca în brațe și să te duci pe câmp. Este mult mai simplu să aștepti ajutorul social decât să-ți găsești ceva de lucru și să muncești ceva. E mult mai simplu să spui că celălalt a greșit fără să te uiți la tine, și în general, după cum se spune și este deja o cutumă pe care noi o transmitem tuturor: Românul este priceput la politică și fotbal. Asta înseamnă că putem să dăm sfaturi tuturor, dar când e vorba de noi înșine sau de a face noi înșine ceva, avem o problemă.

Putem exacerba și merge mai departe în zona de „să faci ce zice popa, nu ce face popa”. Deci noi avem tot felul de abordări din astea de ,,fă ce îți zic eu, nu ce fac eu”. Este un lucru care pornește de la cei 7 ani de acasă. Din păcate, generațiile de copii de care ne plângem în zilele de astăzi și de tineri de care ne plângem, sunt produsul nostru, al părinților și nu al sistemului. Copiii ajung la școală sau la grădiniță după cei 7 ani de zile cu un sistem de valori format în familie. După ’90, părinții au încercat să acopere lipsurile de dinainte de ’90, focusându-se pe ceva anume, respectiv pe a face bani, și nu educație. O să sune urât, dar copiii noștri nu au modele.

Roxana tu alegi să faci ceva. Ești #bloodfluencer, faci ceva ca să susții programul nostru, alergi weekendul viitor la Bucharest Half-Marathon, la cursa de 10 km.

R.C.: Da, m-am înscris la cursa de 10 km, sper să o și termin.

Vei fi primită ca o mare campioană la punctul nostru de hidratare, care este la Tribunalul București!

Voiam să te mai întreb câți din prietenii tăi, din cunoștințele tale, din colegii de breaslă, din contactele curente, câți aleg să facă ceva pentru donare de sânge? Câți conștientizează faptul că lipsa sângelui din spitale pentru intervenții sau pentru tratamente, ne pune pe toți sub risc, pe toți cei care contează și care fac PIB-ul României.

R.C.: Din păcate, cred că trebuie să aibă pe cineva în familie, să aibă ei un caz, ca să conștientizeze lipsa sângelui. Iar răspunzându-ți așa direct la întrebarea ta, o singură prietenă am reușit să aduc la centru de donare. O singură prietenă mi s-a aliat. Restul, din păcate, cu scuze: ba cu probleme de sănătate, ba cu frică, cred că e vorba și de nepăsare. Trebuie să-ți dorești să ajuți, să faci ceva pentru umanitate. Și nu trebuie să ajungi în poziția în care ești obligat să cauți în stânga și în dreapta pentru unul drag de-al tău.

Eu mi-am dorit să nu fac umbră pământului degeaba. Mi-am dorit asta pentru că la 10 ani mi-am pierdut tatăl, care a murit la doar 37 de ani de cancer. Și știu cât de mult se chinuie prin spitale și câte probleme de sănătate a avut. Eu tot timpul, încă din copilărie, de când mă știu, mi-am dorit ca atunci când cresc să devin cadru militar, tocmai ca să ajung să-mi salvez tatăl. Nu am reușit să fac asta. După ce l-am pierdut, inclusiv eu mi-am pierdut dorința de a mai deveni medic. Însă am zis că atunci când o să cresc mare, o să fac ceva pentru oameni. Și fac cât pot.

Înțeleg că te lovești mult de acest ,,îmi este frică, nu am timp, am probleme de sănătate….. Este foarte interesant, pentru că în cercul nostru de persoane care susțin donarea de sânge, sunt foarte mulți oameni care au reale probleme de sănătate, care nu pot dona, și totuși se implică în activități de promovare a sângelui.

Sunt curios dacă dintre persoanele din cercurile voastre, care au zis că nu pot acum, dacă și-au pus vreodată problema, de a susține altfel: prin promovare, prin ducerea mesajului mai departe, de conștientizare asupra nevoii de sânge.

R.C.: Nu, sincer, nu cred că și-au pus nicio secundă problema. Pur și simplu s-au mulțumit cu ideea sau s-au mințit că au probleme de sănătate și nu pot, drept pentru care e un subiect închis.

S.B.: O să sune urât, dar o fac dacă este o modă. Noi suntem implicați împreună destul de mult și în acțiuni umanitare, și în acțiuni ecologice, mai multe parți din acestea sociale. Și sunt oameni care nu au nicio treabă, dar pentru că vine televiziunea sau dacă este o dramă națională, atunci se mobilizează. Nu știu dacă neapărat dintr-o dorință interna sau din dorința de a fi și ei cu ceilalți. Deci nu știu dacă este convingere sau dacă este dorința de a fi parte din ce se întâmplă.

R.C.: Eu cred că daca Ministerul Sănătății ar crea mai multe campanii, ar începe să se vadă rezultatele. Să îți dau un exemplu cu Turcia, acum. Când am intrat în centrul de donare, am crezut că e închis, era pustiu, un singur om. De ce? Pentru că nu există o campanie. Eu cred că mai ales în momentul acela, și vorbim totuși de o altă țară, ca să putem ajuta, trebuie să avem întâi o campanie, să avem firme care se implică, oameni, o strategie.

S.B.: Eu zic că este vorba de responsabilitate socială, iar responsabilitatea socială trebuie de cele mai multe ori făcută acasă, la școală sau oriunde este posibil.

Cătălin Filișan (Decan Baroul Constanța): „Nu trebuie să ne mobilizăm să donăm doar atunci când o personalitate sau un apropiat nouă are nevoie, ci ar trebui să mergem la donare de oricâte ori apare posibilitatea. Donăm, ca să salvăm vieți!”

Această primăvară ne-a adus mai aproape de lumea juridică, din România, atât prin prezența la Legal Half Marathon, cât și prin acțiunea derulată la Baroul Constanța, în parteneriat cu Pharma Nord România, la invitația d-lui Decan Cătălin Filișan. Cu ocazia colectei derulată la Constanța, de Centrul Regional de Transfuzii Sanguine , am avut șansa să discutăm cu profesioniști din instituțiile de forță ale statului și să aflăm astfel, inclusiv din perspectivă personală, cum este privită lipsa sângelui pentru transfuzii din spitalele românești.

un articol de Marian Costache

Ovidiu Popovici (Locotenent Comandor): ,,Nouă, ca nație, ne lipsește spiritul de camaraderie și de a-ți ajuta cu adevărat aproapele. Cred că soluția ar fi încurajarea acestui spirit de camaraderie și a altruismului.”

De când donați?

G.C.C., judecător, 29 ani: Cred că de când eram în facultate, când eram aici la facultate am început să donez.

Și ce anume v-a determinat să o faceți?

G.C.C.: Sincer, am aflat că am grupa zero negativ. Mi-am dat seama că sunt donator universal și m-am gândit că fac bine pentru oricine. Știam că este o grupă destul de rară și destul de căutată pentru unitățile spitalicești care se ocupă cu transfuzii. Cred că fac un bine și este bine și pentru sănătatea mea: se regenerează sângele, scade incidența unor boli grave, a unor accidente vasculare, până la cancer.

Nu știu dacă știați: dacă leșină cineva pe stradă și nu se poate contacta un aparținător și nu este evidentă grupa de sânge, primește zero negativ.

G.C.C.: Da, exact așa știam si eu.

Știți cam cât la sută din populația totală are grupă de sânge cu RH negativ? 15% din populația globală are acest RH. Sunteți la curent cu lipsa sângelui din spitale?

G.C.C.: Da. De fiecare dată când văd câte un eveniment de genul acesta sau când văd câte o persoană apropiată care solicită ajutor, încerc să merg să donez, pentru că știu că este nevoie. Dar nu înțeleg de ce oamenii nu fac chestia asta, pentru că știu că este bine, atât pentru sănătate, cât și pentru binele comunității. Nu știu, poate și în lipsa faptului că nu se face foarte multă reclamă pe tema aceasta și oamenii nu sunt interesați sau nu cunosc care sunt beneficiile donării.

Daniela Crișan (Avocat Baroul Constanța): ,,Nu cred că este cazul să dăm vina pe Stat, pe autorități sau pe oricine altcineva pentru lipsa de donatori și de sânge. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă simț civic și să venim să donăm.”

Ați aflat, bănuiesc, de această campanie, pentru că a fost promovată în comunitatea locală a juriștilor.

D.T.M, procuror, 30 ani: Da. Sincer, am aflat de la afișul de pe ușa Instanței.

Care a fost primul gând când ați văzut afișul?

D.T.M.: Că nu am mai donat de mult timp sânge și chiar obișnuiam să fac acest lucru cu regularitate în facultate. Dupa aceea, pur si simplu nu am mai găsit timpul să mă gândesc la asta și să-mi amintesc să donez. Sincer, campania aceasta a fost chiar momentul potrivit și la îndemână.

Știați că donează mai multe femei decât bărbați sânge în România?

D.T.M.: Nu, sincer, nu știam.

Dar când ați văzut numele programului nostru, N-avem SÂNGE?!, nu știu dacă l-ați sesizat, dar dacă l-ați sesizat, care a fost primul gând?

D.T.M.: Criza de sânge care parcă există dintotdeauna.

Dar vedeți acel semn de întrebare și semnul de exclamare?

D.T.M.: Îl observ, dar nu pot să zic că știu la ce se referă.

G.C.C.: Este cumva și campania pentru care se aleargă la maratonul din weekend?

Da.

G.C.C.: Am văzut-o. Ne-am înscris și noi la maraton, dar pentru campania noastră cu victimele impotriva agresiunilor sexuale, dar am văzut-o și pe aceasta pe listă.

Noi reprezentăm singurul program național de stimulare a donarii voluntare de sânge. Suntem oameni de profesii diverse care încercăm din răsputeri să asociem donarea de sânge unui stil de viață sănătos, pentru că vrem să luăm donarea de sânge de pe starea de jale. Deja ni se pare nedrept, pentru că cei care donează o fac doar atunci când există tristeți, când există drame, și vor aștepta mereu alte drame.

G.C.C.: Cred că și unul dintre factorii care ar putea să încurajeze donarea de sânge ar fi organizarea mai des de astfel de evenimente, pentru că oamenii, în general, nu se duc la spital să doneze sau, mă rog, la centrele de transfuzii, pentru că acolo stai la coadă, durează nu știu cât, pierzi mai mult de jumătate de zi, unii poate au și fobie de spitale. Și atunci poate dacă s-ar organiza în centre din astea, în medii private, să zicem, poate ar fi mult mai încurajator pentru oameni să vină să doneze.

Domnule Procuror, au românii sânge?

D.T.M.: Poate mai mult decât ar trebui, deși nu știu dacă este supus donării întotdeauna.

Insight-ul pe care este bazat brandul nostru, care este singurul brand cu adevărat închegat din domeniul donării de sânge, este curajul sau, mă rog, lipsa lui. Adică vă vine sau nu să credeți, nouă, românilor, ne este teama de acest sistem medical.

Avem poate o grămadă de motive, deși dumneavoastră cred că le știți mai bine decât mine. Merită totuși să ne temem de sistemul nostru de sănătate?

D.T.M.: Sincer, nu am văzut niciun motiv, personal vorbind acum, prin care să fie justificate motivele de genul acesta. De fiecare dată când am mers la donări de sânge, de exemplu, totul a decurs absolut facil, nu a fost nicio problema. Experiența personală este una în regulă, nu a durut vreodată, nu m-am simțit niciodată rău după ce am donat sânge, din contră, aș putea spune. Cât despre alte neajunsuri, nu aș putea să ofer prea multe detalii din experiența personală. Din fericire, nu am fost pus în astfel de situații, iar exeriența de până acum a fost una pozitivă.

Ce știu prietenii dumneavoatră? Colegii vă însoțesc, dar ce știu prietenii dumneavoastră despre lipsa sângelui din spitalele românești și despre importanța lui?

D.T.M.: Nu este un subiect despre care am discutat foarte des, așa că presupun știu pur și simplu informațiile disponibile la nivel public în general, pe care le știu și eu, de altfel. Întotdeauna vin, periodic, cel puțin, la radio sau la televizor, persoane care ne amintesc că este nevoie de donarea aceasta de sânge, și atunci cred că informațiile sunt disponibile și la nivelul lor.

Un mesaj clar de la dumneavoastră, pentru că sunteți tineri, sunteți clar din publicul țintă.

D.T.M. & G.C.C.: Demonstrați că aveți sânge!

În încheiere lăsăm câteva gânduri din partea d-lui Decan Cătălin Filișan, organizatorul acțiunii de la Baroul Constanța:  

,,Beneficiile donării de sânge sunt deopotrivă atât pentru donator, pentru oastraar celui care donează, cât și pentru oastraary. La fiecare doua secunde, un pacient are nevoie de sânge. Viața unui copil sau a unei femei depinde și de ce s-a întâmplat oastr la acțiunea oastra din Baroul Constanța. Sângele este poate singurul produs pe care pacientul nu îl poate cumpăra, desi ar avea mare nevoie de el ca să supraviețuiască. “

“Nu trebuie să ne mobilizăm să donăm doar atunci când o personalitate sau un apropiat nouă are nevoie, ci ar trebui să mergem la donare de oricâte ori apare posibilitatea. Donăm, ca să salvăm vieți! Prin acțiunea de astăzi am încercat să arătăm că și noi, avocații, putem face astfel de lucruri frumoase. Cu atât mai mult, mi-ar plăcea ca în viitor o astfel de acțiune să devină tradiție în Baroul Constanța, cel puțin de două ori pe an, să se organizeze o astfel de colectă. Numai donând puteți înțelege beneficiile acestui gest, numai donând puteți simți cu adevărat că ați salvat o altă viață.” – a mai spus dl. Avocat Filișan.

Marian Costache (#bloodfluencer co-fondator “N-avem SÂNGE?!”): „Vrem să nu mai avem nevoie să mai „salvăm” pe nimeni. Vrem ca sângele să fie o resursă, care să fie la îndemâna oricui are nevoie, fie că e vorba de accidente, fie că e vorba de maladii grave.”

Duminica 26 Martie am onorat invitația organizatorilor Legal Half Marathon (Asociația EOS dART) și am participat cu două grupe de #bloodfluenceri destoinici, pentru a deservi cele două puncte de alimentare de pe traseul curselor. Ziua a-nceput cu câțiva stropi de ploaie dar s-a încheiat cu soare și cu mii de zâmbete, confirmând încă o dată sloganul atât de bine ales – #LegallyHappy.  Oameni frumoși și multe interacțiuni interesante, printre acestea și interviul acordat ad-hoc pe scena evenimentului, lui Mihai Rădulescu de la TVR.

Marian Costache „N-avem SÂNGE?!”, partener al Legal Half Marathon, întrebarea vine cumva firesc, cum n-avem sânge? Ia uite ce lume are sânge în instalație, ca să spun așa, aleargă și de la vârste mari până la vârste mici. E o glumă, evident, hai să ne explici tu ce e cu problema aceasta a deficitului de sânge, că asta înțeleg că există în momentul de față. De ce e important să ne uităm către voi?

Marian Costache: Mulțumim pentru invitație! Înainte de a vă explica de ce avem noi românii sânge în vene, puțini dintre dumneavoastră probabil că știu, Mihai Rădulescu este mare fan al donării de sânge. Este donator recurent, deci e posibil să-l găsiți în mod repetat pe holurile Centrul de Transfuzie Sanguină București.

A avea sau a nu avea sânge, în limba română, este echivalent cu a avea sau a nu avea curaj. Vă vine sau nu să credeți, teama de ace este cea care îi ține departe pe conaționalii noștri, de a dona sânge.

Mihai Rădulescu: Au așa o mână ușoară doamnele care recoltează sânge, că n-ar trebui să existe teama asta. Am și eu am o teamă de seringă, în general de ace, dar cel puțin la capitolul ăsta, la recoltarea de sânge, vă spun aproape că nu am simțit. De aceea mă și duc în continuare, adică nu e o problemă.

Marian Costache: Între 06 și 10 minute durează efectiv donarea. Atât durează până când se umplu 450ml. de sânge. Dar cred că discuția asta despre a avea sau a nu avea curaj nu se potrivește astăzi aici, pentru că alături de noi, în afară de organizatori, sunt cele mai multe categorii profesionale, care zi de zi probează curajul, prin prisma meseriei pe care o au și sunt convins că printre ei sunt foarte mulți donatori.

De altfel, cu această ocazie vreau să mulțumesc, în numele Asociației HEM și al Programului Național „N-avem SÂNGE?!” Pentru faptul că foarte mulți dintre dumneavoastră ați bifat cauza noastră la înscriere!

Mihai Rădulescu: E lăudabil! Felicitări pentru ceea ce faceți și felicitări și pentru modul în care reușiți să fiți aproape de lumea aceasta frumoasă a alergării, a sportului, a alergării pe șosea. Sunteți alături de noi și concret, chiar la competiția aceasta. Dacă puteți să ne dați detalii despre felul în care ne susțineți.

Marian Costache: La această competiție am fost invitați de organizatori să deservim punctele de hidratare de aici, de la Start/Finish, precum și de pe traseu. Prin urmare, astăzi la punctele de hidratare ați fost serviți de #bloodfluenceri, de donatori recurenți, ambasadori ai donării de sânge, oameni care probează, pe lângă curaj, și generozitate, de fiecare dată când au ocazia. Mulțumim încă o dată, pentru că ne-ați oferit această șansă!

#zeronegativ

În aceste zile rulează în București și în mai multe orașe din țară o campanie în premieră, care promovează donarea de sânge segmentat. Respectiv promovăm și încurajăm donarea de anumite grupe de sânge, care sunt în alertă. Săptămâna ce a trecut, plus săptămâna viitoare în București, de exemplu, este mare nevoie de zero negativ. Deci, cei care știți că aveți zero negativ mergeți la Centrul de lângă Piața Victoriei și donați! Este foarte mare nevoie de zero negativ. Vă mulțumesc!

Mihai Rădulescu: Mulțumim și noi! Mai sunt elemente interesante care merită furnizate eventualilor amatori, pentru că avem un procent sub media europeană de donatori. Dacă nu mă înșel, doar 2 %, în timp ce media europeană e de 4 %. Ce înseamnă acest 2 %, că doar doi dintr-o sută de români donează sânge?

Marian Costache: De fapt, e vorba despre 1,8 % din populație. Ca să vă faceți o idee țări nordice precum Danemarca au donatori în proporție de 6 %, adică de 3 ori mai mult decât România. Ar mai fi interesant de spus că donarea de sânge recurentă este unul dintre cele mai sănătoase lucruri, pe care le puteți oferi organismului vostru, pentru că reduce riscul de infarct miocardic cu până la de 8 ori, reduce riscul de boli cardiovasculare, în general, reduce riscul de boli inflamatorii, inclusiv cancerul, până la jumătate. Deci este foarte, foarte sănătos să donezi!

#lucruribune

Crește de asemenea capacitatea imunitară, recuperarea după un accident, care implică eventual pierderi de sânge, deci numai lucruri bune legate de donarea de sânge.

Nu în ultimul rând, țin să menționez că demersul nostru, al celor de la „N-avem SÂNGE?!”, este de a introduce donarea de sânge într-un stil de viață sănătos. De aici asocierea atât de naturală cu sportul. Vrem să nu mai avem nevoie să mai „salvăm” pe nimeni. Vrem ca sângele să fie o resursă, care să fie la îndemâna oricui are nevoie, fie că e vorba de accidente, fie că e vorba de maladii grave.

Vrem ca noi, românii, pentru că noi știm că avem sânge, avem sânge în vene, să trecem peste această preconcepție, cum că teama de ace sau de sistem medical poate să ne țină departe de centrele de transfuzie. Merită să donăm pentru că este foarte sănătos, atât pentru trup, cât și pentru suflet. Mulțumesc!

Tania Mihalcia (Director INTS): „Este minunat să putem adresa dedicat donatorii, acolo unde anumite grupe sunt în alertă. Suntem recunoscători tuturor partenerilor și voluntarilor din cadrul Programului „N-avem SÂNGE?!” și speram să putem demonstra că acest model de comunicare este unul eficient.”

București, 6 Martie 2023

În această primăvară, Asociația Hem în parteneriat cu Institutul Național de Transfuzie Sanguină (INTS) pornește, în cadrul programului național „N-avem SÂNGE?!”,  o campanie de comunicare segmentată, ce adresează donatorii pe grupe de sânge și respectiv RH. Vor fi invitați astfel la donare, cu precădere, donatorii cu o anumită grupă de sânge și RH, aflată în urgență, datorită numărului mare de operații/tratamente, în arealul unui anumit Centru de Transfuzie. Campania Pilot începe Luni 6 martie și va acoperi, în câte un calup de două săptămâni, orașele Iași, Timișoara, București și Constanța.

#experienta

„În baza experienței noastre de peste 7 ani, de când derulăm programul național „N-avem SÂNGE?!”, ni s-a arătat în repetate rânduri că donarea ar merita să fie făcută într-un mod mult mai judicios, raportat la nevoile de sânge din spitale. Ca să citez unul din #bloodfluencerii importanți ai comunității noastre, „sângele este depozitat absolut perfect pe vena donatorului”.

Prin urmare,  merită să fie donat în centre într-o legătură directă cu nevoia din spitale, generată la rândul ei de operații/tratamente. Din acest motiv, am pornit acest proiect pilot, pentru a invita în primul rând donatorii din grupele aflate în alertă.

Așa cum este de la sine înțeles, nu toate grupele de sânge intră în alertă, în toate județele din România, în același timp. Pentru că nu în toate se operează, nu se tratează la fel.

#sanatate

Punem, astfel, la dispoziția Institutului Național de Transfuzie atât knowhow-ul nostru, ca oameni de comunicare, cât și resursele pe care am reușit să le strângem, prin bunăvoința partenerilor și sponsorilor noștri, precum și ai donatorilor individuali, persoane fizice. Ne dorim mult să reușim și să probăm încă o dată că românii au sânge, că au curajul și înțelepciunea să înțeleagă că sănătatea este un dar. Un mare DAR!”. A declarat Marian Costache, #bloodfluencer co-fondator „N-avem SÂNGE?!, Președinte Asociația HEM

„Apreciem consecvența cu care oameni de profesii și formări diverse s-au pus în slujba încurajării donării de sânge, deoarece importanța acesteia este extrem de ridicată, în privința nivelului de sănătate al întregii populații, fie că vorbim de pacienți, în mod direct, fie că vorbim de donatori oameni sănătoși.

Donarea recurentă oferă în mod implicit monitorizarea stării de sănătate a donatorului și nu în ultimul rând îl ajută pe acesta să obțină o stare sufletească bună. Ne bucurăm să avem alături de noi atât oameni pasionați în slujba binelui, cât și comunicatori profesioniști, care astăzi sunt împreună cu noi în fața unei premiere. Este minunat să putem adresa dedicat donatorii, acolo unde anumite grupe sunt în alertă. Suntem recunoscători tuturor partenerilor și voluntarilor din cadrul Programului N-avem SÂNGE?! și speram să putem demonstra că acest model de comunicare este unul eficient.” A declarat d-na Tania Mihalcia, Director al Institutului Național de Transfuzie Sanguină.

#campaniapilot

Campania Pilot de Comunicare Segmentată a nevoii de sânge demarează Luni  6 Martie, va acoperi in câte un calup de doua săptămâni orașele Iași, Timișoara, București și Constanța și va include, din punct de vedere al canalelor media, Radio, Outdoor Digital si Mobil, precum și Social Media.

Parteneri: Institutul Național de Transfuzie Sanguină, Pharma Nord, MACROMEX, Phoenix Media, Radio Guerrilla, Media Group Services International (“MGSI”) – Kiss FM si Magic FM, City Media, Wink Network, Euromedia Group, Tonis Trade.

N-avem SANGE?! este unicul program al Asociației HEM și reprezintă un demers amplu, de informare și conștientizare a nevoii de sânge. Obiectivul principal al întregului demers îl reprezintă creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați, și integrarea donării de sânge în rutina unui stil de viață sănătos. Dacă doriți să vă implicați in acest demers, fie prin participarea la acțiuni de voluntariat, fie prin inițiative în orașul / cartierul / zona în care locuiti, sau prin susținerea / sponsorizarea demersului, vă așteptam să ne scrieți pe contact@n-avemsange.ro.

Back To Top