Gabriel Solomon se recomandă alergător, pacer, și în general un mare pasionat de sporturi, deoarece mai toate activitățile sale se leagă în jurul sportului. E modest, ca de obicei, dar voi știți asta. Și spun că e modest pentru că trece cu vederea multe, inclusiv platformele minunate pe care le-a creat, 42km.ro, cea care astăzi e folosită de mai toate evenimentele de alergare, precum și cea care e folosită de multe cauze sociale partenere multor evenimente sportive și nu numai, și mă refer aici la Galantom.ro.
Dar așa e Gabriel, un suflet ales! Și pentru ca e atât de ales și pe deasupra și Ambasador #bloodfluencer Marathon nu l-am ratat și i-am pus câteva întrebări despre evenimentul nostru de la Dejani, pe care-l cunoaște foarte bine.
un interviu de Marian Costache
De ce ai recomanda #bloodfluencer Marathon? Acum știi Dejaniul, care sunt lucrurile cele mai bune, dezirabile, ce crezi că face atât de special evenimentul?
Primul motiv este bineînțeles cauza.. Alergăm pentru sănătatea noastră, însă dacă vrei să ai și un motiv suplimentar, este partea aceasta în care ai un eveniment unde poți participa, iar toate resursele care sunt în evenimentul acela, sunt pentru a promova și a strânge fonduri pentru cauza N-avem SÂNGE.
Apoi, sportiv vorbind, evenimentul are un atuu foarte important pentru cei care sunt la început de drum în ceea ce privește alergarea de trail. Dacă ai făcut o cursă de 5-10 km de asfalt și vrei să încerci ceva de trail, nu sunt foarte, foarte multe curse în țară unde poți să încerci asta, pentru că de obicei ai trasee chiar și scurte, destul de dificile, cu o diferență de nivel mai mare, ai porțiuni mai tehnice.
#alergaremontana
Aici, până la urmă, toate, chiar și traseele mai lungi, se desfășoară pe niște drumuri forestiere sau poteci, adică n-ai ceva foarte tehnic care să te sperie, iar lucrul acesta pentru începători este un lucru foarte bun. Pentru că poți să testezi un pic alergarea montană, să guști un pic din ea, să ai partea asta de tot ce înseamnă frumusețea muntelui, chiar fără să ai temerea aceea de cum te descurci la munte în părțile mai tehnice. Și te poți bucura de natură și de munte așa, asemănător cu asfaltul.
Pentru cei care sunt mai competitivi, chiar cred că e o cursă dificilă, nu tehnic, dar dificilă din punctul de vedere că este o cursă ca la asfalt, dar totuși cu diferența de nivel, și trebuie să tragi un pic de tine și să muncești un pic, ca să nu mergi porțiunile acelea de urcare.
Suntem acolo, practic, într-un soi de rezervație naturală. Ai simțit în vreo clipă adrenalină, pericol, datorită faptului că se aleargă totuși prin niște locuri care sunt foarte puțin circulate, unele dintre ele chiar necirculate?
Pentru mine, personal, sincer, a fost din contra. În ideea în care am apreciat liniștea, mai ales dacă vin din zona aceasta de asfalt și de oraș, să ajungi în niște zone în care să îți auzi pașii și gândurile este o chestie foarte faină și, personal, mi-a plăcut foarte mult. Dar acum, liniștea aceea, dacă nu ești împăcat cu tine, poate, da, să îți dea o oarecare nesiguranță. Dar, altfel nu.
Chiar dacă te afli totuși în zona montană, nu ești chiar în creierii munților ca să ai anumite riscuri, cu ce se mai întâmplă la munte. Ești, totuși, cât de cât, aproape de civilizație, și lucrurile acestea nu cred că au ceva de îngrijorat sau ceva care să îți fie teamă să practici.
Experiența îți oferă o perspectivă amplă față de ce evenimente există la ora asta în România, și probabil că nu numai. Din punct de vedere tehnic, al logisticii de eveniment, cum ți s-a părut #bfM? Oare sunt lucruri pe care crezi că le-am putea face mai bine?
Eu cred că în România, și peste tot în lume, este nevoie de tot felul de curse, și fiecare cursă are importanța și farmecul ei. Bineînțeles că dacă te duci la o cursă de asfalt sau o cursă de trail foarte mare, ai tot ce înseamnă partea de atmosferă din numărul de participanți, adică este o atmosferă aparte când te duci la o cursă mare. Tot ce nu pot face ei, oricât ar investi, este să creeze tocmai această serie de curse mai de familie și mai de aproape, pe care o regăsești tocmai la cursele mai mici.
Adică, în momentul în care, cum e la Dejani, nu este o cursă în care să fie 10.000 de oameni la start, inevitabil se creează o altă atmosferă și un alt vibe, pe care nu-l găsești la cursele mari. De aceea spun ca această cursă va arăta altfel când vor fi 10.000 de oameni, dar acum ea este foarte faină așa cum e.
Tocmai faptul că sunt ceva sute de oameni la start îi dă o altă atmosferă. Iar când ajungi la finish, ceea ce este diferit de alte curse, este faptul că ai toată partea de gastronomie de după.
Toată chestia aceasta: faptul că stai până la finish, te bucuri de o masă acolo, stai și aplauzi ceilalți participanți care vin, creează o altfel de atmosferă, pe care o găsești numai la genul acesta de curse. Iar aici, la Dejani, eu zic că se regăsește din plin, iar asta este ceva ce merită: să stai acolo, să te bucuri că ai terminat cursa cu bine, să te bucuri de ceilalți oameni, pe care îi cunoști sau cu care te-ai împrietenit și să vă bucurați împreună de mișcare.
Nu ești doar organizator de evenimente sportive pasionat, ci ești și îndrumător, formator de viitoare talente și părinte. Crezi că este importantă componentă aceasta a evenimentelor sportive de a fi deschise către familie, așa cum este evenimentul de la Dejani?
Aici aș începe cumva din perspectiva de părinte, pentru că foarte mulți oameni întreabă în ce măsură noi ne implicăm sau cât de des le dăm pe fete la sport.
Încercăm de fiecare dată să explicăm că da, suntem destul de stricți pe zona asta de sport, adică le-am spus cumva din primele zile de când au venit la noi, că în familia asta sportul este o valoare importantă și nenegociabilă. La fel cum pentru unii zona de nutriție poate este un lucru nenegociabil într-o familie sau zona de spiritualitate, la fel pentru noi, în zona de sport și de mișcare.
Nu avem așteptarea neapărat de performanță, dar credem foarte mult că sportul, indiferent că îl practici de plăcere, așa, de fun, îți dă ocazia să înveți niște lecții extrem de importante în viață. Te învață despre perseverență, te învață despre fair-play, te învață că uneori ai zile bune și îți ies lucrurile așa cum ți le-ai planificat, și în alte zile nu-ți ies, chiar dacă ai făcut totul perfect, în unele zile pur și simplu nu se aliniază planetele. Iar lecțiile astea pe care le poți învăța din sport sunt extrem de importante și pentru adulți, dar credem că mai ales pentru copii.
#familie
Referitor la componenta de familie, noi mai primim întrebarea, cum îți motivezi copiii să facă sport. Răspunsul este unul greu, dar foarte simplu. Este prin exemplu, adică nu poți să îi spui unui copil ,,du-te, tată și fă tu sport”, iar tu să stai să-l aplauzi de pe margine. În momentul în care el vede că tu ca părinte te-ai dus și ai făcut cursa ta, apoi îi spui să alergăți împreună și la cursa de familie, este cu totul altceva, și o să vină de la el lucrul acesta și dorința să facă mișcare.
Bineînțeles că na, sunt copii, și mai ales la adolescență cum suntem noi în perioada aceasta, vor mai fi momente în care o să zică ,,nu vreau”, dar cu siguranță este cu totul altceva în momentul în care lucrurile se fac în familie și împărtășești lucrul acesta în familia: alergi în familie, fiecare la cursa lui sau la cursa de familie împreună, și lucrurile se leagă cu totul altfel.