Loading....

Etichetă: Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti

Oana Solomon (ambasador #bfM): “La #bloodfluencer Marathon am văzut o energie fantastică a oamenilor și o forță specială, pentru că până la urmă trebuie să dovedim că de fapt și de drept avem sânge.”

Oana Solomon este ambasador #bloodfluencer Marathon și cu siguranță că nu mai are nevoie de nicio prezentare, atât în lumea celor care iubesc alergarea și sportul în general, cât și a celor implicați social. Spunem asta în urma nenumăratelor proiecte în care a fost implicată.

La o discuție relaxată Oana se recomandă pacemaker de profesie și jurist din pasiune. Noi credem că merge foarte bine și viceversa, iar pentru că este fanul nostru de mai multă vreme am intrebat-o câteva lucruri despre Marathon-ul de la Dejani, la care a alergat anul trecut.

un interviu de Marian Costache

Implicarea ta în atât de multe evenimente îți oferă o viziune de ansamblu a ceea ce se întâmplă în România și poate nu numai. Ce crezi că are #bloodfluencer Marathon ca element diferențiator?

Cred că cel mai important lucru la #bloodfluencer Marathon sunt oamenii, oamenii care sunt implicați în aceste evenimente. Sunt oameni cu suflet și cu sânge cald, ca să zicem așa, oameni care au tot timpul sânge în instalație și dau din entuziasmul sângelui și mai departe.

Dar, dincolo de oameni, este peisajul, care este absolut incredibil, incredibil. Este o cursă pe măsura oricui, pentru că nu sunt urcări mari, nu sunt coborârile abrupte, nu este un traseu periculos, este un traseu foarte frumos, foarte pitoresc. Verdele acela incredibil de la poalele Făgărașului nu se poate compara cu absolut nimic, iar locul acela este atât de liniștit, încât doar pașii din alergare mai zguduie un pic din tăcerea și liniștea locului respectiv. Absolut minunat!  Iar în ultimii kilometri, când treci prin livadă, parcă uiți de ce ai venit acolo și dobândești așa o energie absolut necesară pentru ultimii 2 km, care sunt într-adevăr pe asfalt, dar îți dau posibilitatea să termini în forță.

Și să vezi toată creasta Făgărașilor.

Absolut! Făgărașii sunt absolut incredibili, și ai posibilitatea să vezi o parte a lor atât de frumoasă și atât de sălbatică, încât merită fiecare secundă din acest concurs.

Ai fost pe podium, la ediția de anul trecut. Cum ai simțit ceilalți alergători, că bănuiesc că ai trecut pe lângă destul de mulți? Din perspetiva unui alergător tehnic, cum ai văzut că sunt ceilalți participanți?

A fost o energie foarte frumoasă, am plecat rezervat și am avut posibilitatea să depășesc oameni, dar traseul este de asemenea natură, încât la un moment dat se intersectează cei care merg într-o direcție cu cei care vin din direcția opusă și trecem unii pe cel pe ceilalți. Am văzut o energie fantastică a oamenilor și o forță specială, pentru că până la urmă trebuie să dovedim că de fapt și de drept avem sânge.

Din perspectiva asta a activismului social, s-ar putea să fie singurul eveniment sportiv organizat de o cauză socială. Greșesc cumva?

Până la urmă, asta nu are relevanta. Ceea ce faceți voi la Dejani, prin #bloodfluencer și N-avem SÂNGE, aduce alergarea într-un colt de rai și îmbină oamenii, adică face o tranziție. Îl văd ca pe un eveniment care poate să facă tranziția pentru alergătorii de șosea, la alergarea montană, pentru că este super accesibil. Este un traseu destul de provocator, adică dacă alegi un marathon acolo, e provocator cu adevărat.

Atunci chiar îl văd ca un potential eveniment de tranziție pentru oameni, și asta cred că îl face cu adevărat special. Eu, personal, nu sunt pentru a categorisi prin ,,singurul”, ,,primul”, ,,cel mai”. Superlativele relative sau absolute mă sperie așa un pic, pentru că trebuie verificate. În meseria mea, întotdeauna trebuie să le verific și atunci mă feresc de ele, dar cu certitudine este “Probably the best marathon organized by a social cause”.

În ceea ce privește deschiderea către familii, pentru că există și o probă destinată familiilor, aceasta este mai târziu în programul zilei, special pentru ca acela care a alergat singur o cursă 10 km mai tehnică, să alerge încă una cu familia. Din ce am văzut, știu că voi ați alergat-o. De asemenea, anul trecut, ce ai văzut în ochii celorlalte familii? Ce ai văzut în ochii copiilor din celelalte familii?

Da, așa este. Am alergat anul trecut cu fetele noastre. Ne-am împărțit fetele, eu am alergat cu cea mai lentă și Gabi a alergat cu cea mai rapidă dintre fete și știu că au ieșit și foarte în față. Este o idee foarte faină de a pune părinții și copiii să alerge împreună.

O să încep cu ce n-am văzut. N-am văzut încrâncenarea pe care am văzut-o în cursele de asfalt și cele făcute în parc, pentru părinți și copii. Am văzut mult mai multă relaxare, mult mai multă bucurie, și de-o parte și de alta, și echilibru din ambele părți. Dacă unul o lua mai tare, celelalt mai tempera, și tot așa. Foarte, foarte multă bucurie pentru cei mici să alerge cu părinții, și este și o provocare pentru ei să își întreacă părinții.

Până la urmă, acesta este rolul nostru, să îi împingem în față și să ne întreacă, căci de asta îi creștem!

Asociația HEM

Asociația HEM are ca unic demers Programul Național “N-avem SÂNGE?!” (www.n-avemsange.ro), al cărui principal obiectiv este creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați. Principalele modalități prin care programul urmărește atingerea acestui obiectiv îndrăzneț sunt atât campaniile de promovare a beneficiilor pentru sănătate ale donării de sânge cât și creșterea comunității #bloodfluencer (=donator și/sau susținator al donării de sânge). 

#bloodfluencer Marathon este unicul eveniment de alergare dedicat exclusiv promovării donării de sânge și reprezintă încununarea celor două direcții dezvoltate in cadrul “N-avem SÂNGE?!”. Este organizat în fiecare an cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, iar ediția cu nr. 4 va avea loc în data de 15 Iunie 2024. 

Creșterea valorii tichetului de masă, prin ochii #bloodfluencerilor voluntari, prezenți de la început de an la Centrul de Transfuzie Sanguină București

În urma actului donării, donatorii de sânge primesc adeverință pentru o zi liberă de la muncă, adeverință pentru 50% reducere a abonamentului de transport pentru 1 luna și 7 tichete de masa. La finalul anului trecut, Ministerul Sănătății a decis mărirea valorii tichetului de masă pentru donatorii de sânge de la 9,57 lei / tichet la 40 de lei / tichet. Mediatizarea acestei schimbări a dus la aglomerarea Centrelor de Transfuzie Sanguină, adaptări bruște în modul de operare al centrelor (acces pe bază de programare) și chiar limitarea numărului zilnic de donatori în unele centre, lucru nemaiîntâlnit până acum.

Ne place sau nu, mai departe de conștiință, bunătate sau altruism, atât dramele (sau mediatizarea lor) cât și recompensele materiale, sunt încă elementele care pun în mod consistent oamenii în mișcare. Sigur, în cadrul demersului nostru, punem accent pe beneficiile pentru sănătate, atât pentru trup, cât și pentru suflet și rămânem fideli credinței că asta este calea prin care se va rezolva cu adevărat problema sângelui transfuzional. Nu suntem în măsură să desconsiderăm vreo variantă – deși putem pune în discuție modul abrupt în care observăm că s-au întâmplat aceste schimbări, sau priorități care stau în așteptare de ani de zile – dar din respect pentru cei aflați în suferință, suntem în măsură să spunem că indiferent de context și motivație, e important să privim acest gest cu omenie și înțelegere față de toți cei implicați în acest proces: pacienți – personal medical – donatori sanguini. 

#opinii

În acest sens, am invitat câțiva din #bloodfluencerii voluntari care au fost prezenți la Centrul de Transfuzie Sanguină București în săptămâna 15 – 19 ianuarie, pentru a da o mână de ajutor personalului medical în interacțiunile cu donatorii, să spună ei cum au simțit această schimbare. Vă aducem în atenție că voluntarii acestui demers, sunt donatori și / sau susținatori ai donării de sânge, care pe lângă toate responsabilitățile profesionale și personale, aleg să-și ofere din timpul lor în diverse acțiuni ale demersului N-avem SÂNGE?!. Concret, în acest interval, voluntarii au avut rol de informare și îndrumare cu privire atât la accesul în Centrul de Transfuzie București – în principal pe baza de programare, cât și ca prim triaj al donatorilor noi, prin prisma enumerării condițiilor de eligibilitate.

Mihai Angheluță (Technical Leader – IT, 39 ani)

“Comparativ cu anul trecut sunt constant foarte mulți donatori, nu doar vinerea. Sunt foarte mulți donatori luați prin surprindere de necesitatea unei programări, foarte mulți care sunt nemulțumiți de faptul ca locurile sunt disponibile abia peste câteva săptămâni, exista un proces nefuncțional pe website-ul CTS care produce frustrări celor care ajung din greșeala sa îl folosească in detrimentul aplicațiilor recomandate. Exista și destul de mulți oameni care aleg sa nu respecte ora programărilor fără sa înțeleagă urmările. In plus exista și problema donatorilor trimiși de spitale sa doneze deși centrul este la limita și sange suplimentar nu poate fi colectat.

Impresia personală e ca donatorii pe care măsura creșterii valorii bonurilor de masa îi aduce în plus nu sunt la fel de informați și pregătiți ca donatorii care alegeau să doneze până acum. Sper doar să devină donatori recurenți și să nu fie motivați doar o singură dată de noua măsura.” – Mihai Angheluță

Cătălina Stoian (profesia – procuror, 45 ani, mama a 2 copii)

“Ar fi multe de îmbunătățit și totul pleacă de la oameni. E bine că merg în paralel cele doua modalități de a dona sânge (cu sau fără programare) pentru că sunt oameni care nu reacționează cum ar trebui atunci când află că nu pot dona sânge deoarece nu au programare. Cei fără programare se împart în doua categorii, cei care înțeleg și par dornici sa instaleze aplicațiile și cei care nu concep să nu doneze în ziua prezentării la centru, având o atitudine, sa-i zic… nu tocmai de invidiat.

Mulți din cei neprogramați s-au plâns că aplicația (ambele) le-a dat eroare, nu au primit confirmarea deși au ales slotul, ba chiar că au primit mesaj, dar apoi a dispărut. Poate că aplicațiile ar trebui îmbunătățite (dacă se confirmă că au disfuncționalități) sau oamenii ar trebui sa fie mai sinceri.
Lucrul cu voluntarii a fost, ca de obicei, plăcut. Delia și Mihai „made my day!”.- Cătălina Stoian

Maria Grigore (studentă, 22 ani)

“Ce am văzut timp de câteva zile la Centrul de Transfuzie București m-a uimit din mai multe puncte de vedere. Donez regulat, de câțiva ani și am văzut rata de ocupare a centrului de dinainte de mărirea beneficiului financiar al donatorului- diferența este considerabilă. Mă bucur ca am fost de ajutor echipei de la centru și alături de colegii mei voluntari cred că am reușit să eficientizăm puțin procesul de triaj și să informăm cetățenii cu privire la necesitatea aplicației și a donatului la intervale fixe, în mod recurent.

#optimizare

Am apreciat enorm faptul că tot personalul medical a făcut eforturi uriașe pentru a asigura ca fluxul de donatori să meargă în parametrii normali, chiar dacă acest aspect a însemnat un volum de muncă mult mai mare și chiar stat peste program. Este nevoie de intervenție la nivelul Centrului de Transfuzie Sanguină, la modul că este necesară optimizarea anumitor aspecte. Cine și cum poate dona și care va fi fluxul de acum încolo.

Este un aspect excelent faptul ca avem un număr atât de mare de donatori, dar cozile, micile conflicte care apar în urma așteptării și suprasolicitarea personalului nu mi se pare un plan de atac prea bun. Oamenii trebuie să înțeleagă ca se fac eforturi din mai multe direcții pentru a face față la numărul foarte mare de oameni. Au fost zile când am bifat personal chiar și 320 de persoane în intervalul 7.30-13.30. O adevărată desfășurare de forțe când vine vorba de gestiunea lor, cu tot ce implică: programări online, persoane fără programări, întrebări, triaj medical, instructaj, ocuparea etajelor.” – Maria Grigore

Iulia Trandafir (COO, 34 ani)

“În cele două zile de voluntariat la centrul de transfuzie sanguină, am constatat o îmbunătățire semnificativă în comparație cu sistemul anterior. Aplicațiile care permit programarea la o anumită oră sunt extrem de eficiente, creând un flux facil de înregistrare și triere. Cu toate acestea, cred că este esențială prezența personalului medical în zona de recepție, pentru a ghida potențialii donatori prin procesul de donare.

Voluntarii de la „N-avem SÂNGE?!” nu au fost doar implicați în triere, ci au desfășurat și acțiuni de informare și conștientizare, dovedindu-se a fi deosebit de benefice. Practica de respingere a potențialilor donatori înainte de a ajunge la recepție, în cazul în care aceștia urmau un tratament medicamentos sau aveau afecțiuni medicale care îi împiedicau să doneze, a contribuit semnificativ la procesul de triere. Recomand cu tărie menținerea acestei bune practici, deoarece s-a dovedit a fi extrem de utilă, contribuind nu doar la o triere eficientă, ci și la optimizarea timpului în procesul de gestionare a donatorilor.”- Iulia Trandafir

Delia Modrea (Operator GIS, Secretar Asociația HEM, 44 ani)

“Donez din 2015, am inceput să donez pentru un caz, un tânăr pompier a avut un accident grav și au urmat luni de spitalizare și de intervenții. Povestea lui am scris-o pe “N-avem SANGE?!”. După, a urmat Colectiv și încă o dată mi-am dat seama câtă nevoie este de sânge la momentul potrivit, să fie stocuri suficiente.

Din 2019, pe lângă faptul că vorbesc în stânga și-n dreapta de nevoia de sânge, m-am alăturat unui grup mișto de oameni care, in timpul liber, asta fac, vorbesc despre importanța și conștientizarea nevoii de sânge.
Dezamăgită de-a lungul anilor de sistemul medical, dezamăgită de oricine vine la conducerea ministerului că pe partea transfuzională nu face nimic.  De-a lungul anilor am fost alături ori de câte ori ne-a fost solicitat ajutorul ca voluntari alături de Centrul de Transfuzie Sanguină București, printre care cele mai importante ar fi „Donam pentru Ucraina” și „Crevedia” și am văzut marile lipsuri: de personal, de aparatură și de logistică.

Mărirea beneficiilor pentru donatori, fără o evaluare corectă a capacitații centrelor, arată mai degraba a masură populistă. Interesul ar trebui să se manifeste față de intreg procesul donarii: centre la standarde europene, personal medical suficient etc..” – Delia Modrea

Dana Vasiliu (Sales manager UiPath, 36 ani)

„Încă din 2021, de când am înțeles că este nevoie de sânge și că România traversează o perioadă vulnerabilă, unde oamenii sunt mișcați de suferința rudelor, a prietenilor sau a cunoștințelor am decis să vorbesc despre beneficiile donării de sânge, să organizez colecte mobile și să iau parte la proiectele „N-avem SÂNGE?!”. Am fost surprinsă să văd în ianuarie cum au evoluat lucrurile, odată cu mărirea tichetelor de masă, când cetațenii au luat cu asalt Centrele de Transfuzii din țară, personalul medical fiind copleșit iar organizarea necesitând de urgența măsuri stricte pentru o bună organizare a centrelor.

Oamenii au fost nervoși, unii au fost extrem de înțelegători și faptul că donarea se făcea doar cu programare le-a dat un confort. Timpul ciclului de donare a scăzut datorită faptului că nu s-au mai format cozi în fața cabinetelor ci doar afară, lucru ce i-a supărat și enervat pe mulți donatori. Important este ca oamenii să ințeleagă ce presupune de fapt donarea de sânge și să nu găsească scuze sau motivații financiare atunci când aleg să facă un bine. Personalul medical trebuie suplimentat fără îndoială și cetățenii trebuie să dea dovadă de înțelegere a unui sistem, ce este pe cale să se îmbunătățească.” – Dana Vasiliu

Paul Varga (Vicepreședinte Asociația HEM, 36 ani)

“Am fost luați prin surprindere de un numar mare de donatori, care mai de care mai motivați să doneze sânge, unii fideli sau alții care tocmai au aflat adresa Centrului de Transfuzii Sanguine din București. E de bine, oamenii s-au activat. Nu stiu ce anume i-a motivat, oare au aplicat teoria care spune că e bine să începi anul cu fapte bune? Sau poate că fix dupa luna decembrie și-au reglat hemoglobina? Sau faptul că bonurile de masă primite de catre donatori și-au marit valoarea?

Indiferent de motivație, un lucru e cert: la cât de mult am strigat pana acum „N-avem Sange!?”, m-am aflat în postura de a spune „Avem Sange!”. Pentru o clipă, am simțit că s-a îndeplinit dorința pe care mi-am pus-o cu 7 ani în urmă și am avut impresia că pot închide acest capitol și voi pleca acasă fericit, vorbind și cântând singur pe strada!

#euforie

Ei bine, după ce am consumat acest moment de euforie, m-am trezit la realitate. A început o noua misiune, una mai amplă, mai delicată și de durată mai mare (mi-am zis deja in gand “hai că poți încă 7 ani cel putin”

Ei bine avem donatori, au motivație, avem sânge, dar unii nu au educație. Și așa s-a deschis noul front de luptă. Iată câteva bune practici: De la „Buna ziua” când se deschide ușa, până la „Multumesc” că am donat sânge, cu „Am programare la donat”, „Ce mai faceți d-na/d-le doctor? Mă bucur să vă revad”, „Nu au trecut mai mult de 6 luni de la ultima donare”, „Ia uitati ce valori bune am la hemoglobina” etc.

Poate că nu ar strica să mergem și cu o floare sau o cutie de bomboane pe care să le impărțim printre donatori si printre cadrele medicale, pe principiul „Daruiești și primești” și viața e frumoasă.

Misiunea noastră merge mai departe!” – Paul Varga 

#recompensa

În loc de încheiere, în completarea impresiilor de mai sus, voi folosi o frântură dintr-un mesaj scris recent de Marian Costache, Președinte al Asociației HEM: “Așa cum știm cu toții, e atât de minunat să donezi, încât nu merită să te lași condiționat de vreo recompensă. Donarea de sânge este singurul gest prin care în mod conștient poți oferi țesut din trupul tău, în sprijinul vieții unui om pe care nu-l cunoști! Ce poate fi mai creștinesc și mai îmbucurător de-atât? Ce poate simți mai frumos sufletul tău după ce faci așa ceva?! Nicio recompensă nu poate echivala cu asta…”

Asociația HEM are ca unic demers Programul Național “N-avem SÂNGE?!” (www.n-avemsange.ro), al cărui principal obiectiv este creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați. Principalele modalități prin care programul urmărește atingerea acestui obiectiv îndrăzneț sunt atât campaniile de promovare a beneficiilor pentru sănătate ale donării de sânge cât și creșterea comunității #bloodfluencer (=donator și/sau susținator al donării de sânge).

Alina Dobre (#bloodfluencer): „Când poți să ajuți, ajută în continuare, indiferent de cum se va termina povestea ta”

În toamna anului trecut, o altă tragedie a adus un număr mare de donatori la Centrele de Transfuzie Sanguină. Astfel de momente sunt cele în care avem din nou confirmarea că românii sunt empatici și răspund apelurilor de ajutor atunci când e nevoie de ei. Pentru noi, cei implicați in demersul N-avem SÂNGE?! sunt un alt fel de ocazii în care cunoaștem mulți oameni minunați în care încercăm să deslușim motivele care-i aduc la Centrele de Transfuzie, dar și să povestim cu ei despre perspectiva integrării donării de sânge în rutina unui stil de viață sănătos. Acolo, în mijlocul donatorilor, aflăm povești emoționante și reușim să vedem și să descoperim multe din insught-urile în jurul cărora construim programul N-avem SÂNGE?!.

Alina Dobre are 40 de ani, multă energie, un zâmbet cald și o privire prin care răzbate dorul. Ne-a atras atenția, nouă voluntarilor solicitați să dăm o mână de ajutor în fluxul supra aglomerat din acele zile, cu tonul blând, dar ferm, prin care le spunea altor donatori să aibă răbdare și să înțeleagă că și între donatori și personalul medical, e nevoie de empatie și înțelegere reciprocă. Așadar, am invitat-o să ne spună povestea, pentru că din cuvintele ei se contura un munte de iubire, dar și durere.

Ne-am cunoscut la Centrul de Transfuzie Sanguină București, imediat după tragedia de la Crevedia, atunci când apelurile autorităților au adus un număr mare de oameni la centrul de transfuzie pentru răniți. La momentul respectiv am avut parte de o scurtă interacțiune cu tine care m-a emoționat foarte mult.  Prin urmare, Alina, spune-mi te rog, care e legătura ta cu sângele.

Legătura mea cu sângele este… copilul. El nu mai este, noi n-am avut nevoie de sânge, dar fiind la Fundeni erau mulți copii care aveau nevoie de sânge și fiecare picătură conta. E legătură de sânge prin prisma copilului, prin prisma problemei pe care am trăit-o, dar nu vreau sa fac un caz din asta pentru că trebuie să mergem înainte și nu-mi place oricum să-mi plâng de milă.

Vlad băiețelul meu a avut o problemă destul de gravă, am fost un caz fericit pentru că am descoperit repede, dar nefericit pentru felul în care s-a terminat. Până să trecem prin asta, nu m-am gândit nicio secundă secundă că aș putea să fac față unei astfel de situații.

M-a impresionat foarte mult atunci când ne-am cunoscut, atât povestea ta cât și determinarea de a-i sprijini, așa cum poți, pe cei care au nevoie de ajutor. Inclusiv de sânge.

Și pe mine m-au ajutat alții, în primul rând pentru că am ales de la început să vorbesc despre situația în care ne aflăm și am primit foarte mult sprijin. Nu pot să uit ceea ce mi-a spus un alt părinte, care este și preot “când poți să ajuți, ajută în continuare, indiferent de cum se va termina povestea voastră”. Chiar a fost o promisiune ca în ciuda durerii, să nu-l neg pe Dumnezeu și să ajut mai departe, dacă pot ajuta.

Practic, nu te-ai lăsat copleșită de valul de sentimente…

Mă mai întrebau și alți copii, prieteni ai fiului meu cel mare, dacă Dumnezeu există și e bun, de ce nu L-a lăsat pe Vlad să trăiască cu mama lui. Sunt lecții dure, n-o să-i găsesc niciodată explicația niciodată. Dar, ce pot face, cu cine mă pot război?…

E important să fim conștienți că dramele se întâmplă în fiecare zi. Așa cum îți povesteam, în programul N-avem SÂNGE?! încercăm să ieșim din zona asta a tristeților, deoarece soluția e la oamenii sănătoși, eligibili.

Da, suntem prinși în tumultul nostru cotidian și atunci problemele altora sunt mai puțin importante, deși sunt mult mai grave.

Noi credem că e important să vedem donarea de sânge ca pe o rutina. Pentru că așa cum ziceai, suntem prinși cu viața și chiar dacă nu avem cu adevărat probleme. Așa cum ne propunem și planificăm concediile, drumețiile sau orice activități utile, putem să ne planificăm si următoarea donare.

Chiar și atunci, după accidentul de la Crevedia, parcă așa a fost să se întâmple. Eu seara am fost la terasă și n-am băut nimic (n.r. una din condițiile pentru a dona sânge este ca donatorul să nu consume alcool cu 72 de ore înainte), iar după ce am plecat de acolo, am vazut știrile. De un an de zile îmi tot propuneam să merg, dar “hai că merg-ul ăsta” s-a tot amânat deși știam ce se întâmplă, sunt convinsă de toate motivele pentru care vreau să fac acest lucru, pentru că am fost direct implicată. Noi nu am avut nevoie de sânge, dar vorbeam cu mămici care aveau nevoie de sânge pentru copii… Vlad n-a avut nevoie de transfuzie, și-a dus boala pe picioare. Doar în ultimele 3 săptămâni n-a mai putut merge și încet-încet, starea lui s-a degradat, dar…

Ce vârstă avea Vlad?

4 ani și o luna. La un an si 10 luni am descoperit… Au fost 2 ani si 4 luni…

Având în vedere timpul petrecut în această situație, cum se simțea lipsa asta de sânge, la spital, când copilașii voștri aveau nevoie de sânge.

La Fundeni, cum-necum, pentru copii s-a găsit întotdeauna, cel puțin eu așa am văzut. Poate doar grupă mai rară.

Practic, ai simțit solidaritate. Adică, oamenii răspund la apeluri.

Știu clar un singur caz al unei fetițe care a avut nevoie, dar veneau donatori și erau destul de implicați. Sunt convinsă însă că este nevoie, chiar este nevoie de sânge. În plus, înainte de a veni la Centrul de Transfuzie am vorbit cu o prietenă care este pompier, iar care mi-a spus că e nevoie să-mi mobilizez și cunoscuții, prietenii, pentru că e nevoie de sânge pentru ei, pentru salvatori. “Dacă în general aveți voi nevoie de noi, acum noi avem nevoie de voi.”

Tu cum te simți după ce donezi sânge, mai ales că ai trecut printr-o situație atât de dureroasă?

Mă simt utilă. În general ești util pentru familia ta, însă când ajungi să fii util pentru cineva care nu te șție, îți dă un sentiment aparte. În plus, pentru prima dată, am mobilizat și o altă prietenă. Deși era aglomerat, am reușit să o îndrum și pe ea, să-i fiu ghid și să parcurgem împreună toate etapele. Fiind prima ei donare, m-am simțit și din acest punct de vedere utilă.

Într-adevar, donarea de sânge este un exercițiu pentru empatie și pentru altruism. Când în mod curent donezi sânge pentru cineva pe care nu cunoști, dar știi că va ajuta, îți exersezi empatia și generozitatea.

Până să ajung să donez prima data, de două ori am fost respinsă. Fie am avut tensiunea, fie alte condiții, dar până la urmă am reușit. Dar mi-am dorit foarte mult, de-asta nici nu m-am lăsat.

Poți să transmiți un mesaj, celor care ne citesc?

Putem să ne mobilizam, putem să o facem, să ne dorim cu adevărat să ajutăm, să dăm o bucățică din noi, celor care au nevoie.

###

Asociația HEM are ca unic demers Programul Național “N-avem SÂNGE?!” (www.n-avemsange.ro), al cărui principal obiectiv este creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați. Principalele modalități prin care programul urmărește atingerea acestui obiectiv îndrăzneț sunt atât campaniile de promovare a beneficiilor pentru sănătate ale donării de sânge cât și creșterea comunității #bloodfluencer (=donator și/sau susținator al donării de sânge).

2023 o simfonie a bunăvoinței, la concertul de final: SONG…în dar

Anul 2023 a fost despre conexiuni, noi lecții și provocări, despre împreună, ajutor, altruism, echipă, despre oameni minunați apăruți pe drum, despre ,,mână cu mână, picătură cu picătură se face un ocean” sau în cazul nostru o frumoasă „horă melcată”. A fost un an despre curaj, despre contribuția fiecăruia dintre noi, despre oameni și nevoi și despre cum povestea programului nostru se scrie minunat mai departe prin cuvintele, emoția și dedicarea fiecărui #bloodfluencer alăturat pe parcurs.

Cum altfel am fi putut încheia acest an plin cu de toate dacă nu printr-un moment plin de emoție și căldură, atât de specific programului și misiunii noastre. Este vorba despre evenimentul pe care Grupul Coral SONG ni l-a oferit în dar în data de 15 decembrie, spectacol găzduit de Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles”.

Momentul ales chiar înaintea sărbătorilor de iarnă a umplut inimile audienței cu bucurie, recunoștință și speranță. A fost un concert care ne-a reamintit importanța lui ,,împreună”, despre cât de magic poate fi atunci când ești alături de oameni care împărtășesc aceleași valori cu ale tale, aceeași deschidere, bunătate, autenticitate și bucurie. Oameni care văd lumea ca pe ceva mai presus decât propriul sine. Oameni care iubesc viața și o celebrează în toate formele ei, chiar prin propriul glas și propriul sânge.

#multumiri

Mulțumirile noastre merg către toți membrii Grupului SONG și în mod special către Vlad Hurduc, artizanul ideii care a stat la baza spectacolului! Vlad este un #bloodfluencer dedicat care donează sânge, promovează și încurajează donarea de sânge, aleargă, înoată, iar acum și cântă în susținerea cauzei noastre. 

“N-avem sânge?! Ba da, avem! Toți avem sânge și e atât de simplu să salvam o viață, daruindu-l. Și cu toate astea… în Romania, e mereu criză de sânge. De aceea, acum câțiva ani, am decis să mă fac #bloodfluencer și să-i ajut când, cât și cum pot pe oamenii ăștia minunați de la Asociația HEM. Cum? Păi, dăruind câte un pic din ce am… sânge, bani, kilometri alergați. Iar acum, dăruind bucuria de a cânta împreună cu colegii mei din Grupul Coral SONG. Dăruind bucurie și emoție împreună. Exact de ziua lui Ioan Luchian Mihalea, creatorul fenomenului SONG, cel a cărui moștenire o ducem prin cântec mai departe, chiar și la 30 de ani de la moartea sa neașteptată. Dăruiți, oameni buni! Vine Crăciunul. S-aveți unul bun și plin de daruri!” – Vlad Hurduc, #bloodfluencer, Marketing Manager Easy Asset Management

#mentor

În egală măsură, prin acest concert atât de special, ne-am dorit să arătăm recunoștința față de toate momentele în care d-na Dr. Doina Goșa, care se retrage din activitate în acest final de an, a fost alături de programul nostru, încă de la înființare. O persoană specială, de la care am învățat atât de multe și pe care ne bucurăm că am avut-o ca îndrumător și mentor.

“Este o adevărata bucurie să fiu înconjurată de atâta energie pozitivă, la fiecare eveniment organizat de #bloodfluencerii de la “N-avem SÂNGE?!”. Este incredibil că te poți uita într-o sală de spectacol, așa cum este această sala I.C. Brătianu, și să poți spune colegului de scaun, pe care de fapt nu îl cunoști, “și eu vreau să dăruiesc” și să vezi totodată că și ochii lui spun același lucru. Dacă este ceva ce au reușit cei de la Asociația HEM, atunci este exact acest lucru, anume să construiască comunități mai mari sau mai mici, aflate și în legatura cu mai multe centre de transfuzie din țară, comunități bazate pe aceleași valori. Aș menționa dintre acestea generozitatea, altruismul, empatia și nu în ultimul rând optimismul.

Îmi vine greu să mă despart de voi, dragi #bloodfluenceri, însă o fac doar dintr-o perspectivă formală, pentru că voi ramane mereu lângă voi cu sufletul și poate și cu sfatul, atunci când veți avea nevoie. Vă multumesc și sunt fericită că am construit împreună ceva atât de frumos, în sprijinul VIEȚII!” – Dr. Doina Goșa, Director Centrul de Transfuzie Sanguină București.

#special

Mai departe de momentul special oferit de Grupul SONG, evenimentul a fost un bun prilej de a aduna #bloodfluenceri – donatori și vountari, dar și personal medical din centre de transfuzie, într-un cadru festiv, menit să-i impulsioneze pe cei prezenți în continuarea eforturilor de atragere și fidelizare a donatorilor sanguini.

,,Când lucrezi în curierat, luna decembrie e una plină și dificilă, suntem un fel de Moș Crăciun pe care îl așteaptă toată lumea. Și cum sa închei o nouă săptămână nebună? În compania unor oameni dragi, cu o muzica bună și un pahar de vin.

Cu mare bucurie am participat vineri, 15 decembrie, la un  concert caritabil de colinde oferit de Grupul Coral Song și am povestit la un pahar de vin cu prietenii de la “N-avem Sânge?!” despre anul care se apropie de final. Le susțin din toată inima cauza și le urez pentru anul ce vine multă putere de muncă, evenimente frumoase, așa cum ne-au obișnuit, zâmbete, voie bună și o comunitate din ce in ce mai mare.

Cea mai mare bogăție este sănătatea. Indemn pe oricine să meargă să doneze sânge, dacă sănătatea îi permite, întrucât, nu există bucurie mai mare în suflet ca atunci când știi ca ai ajutat la salvarea unei vieți cu un gest atât de mic.” – Ana-Maria Mătușica (Viespea), #bloodfluencer, Sales Specialist, FAN Courier

#emotie

,,După un an de muncă interesant, complicat și plin de provocări a urmat o seară feerica de lumină și bucurie într-un colț uimitor de București, alături de prieteni #bloodfluenceri dragi și cu totul speciali.

Am serbat împreună 365 de zile de muncă, 365 de zile de preocupări, de frământări, 365 de zile de strădanie pentru a influența faptele bune, pentru a crește  donarea de sânge în România. Am făcut multe împreună cu voi în anul ce a trecut, iar finalul de an a fost o adevărată încântare. Ne-am întâlnit mulți prieteni și împreună cu ei mi-am retrăit nostalgic momentele tinereții pentru că, undeva, cândva … a existat „Song”. A fost odată „Song”, a fost o rază de lumină în niște ani de întuneric, a fost un suflu de căldură în timp de frig și îngrijorare, a fost muzica unor tineri altfel, rebeli și frumoși, muzică ce ne făcea să vibrăm de entuziasm și emoție… Într-o seară magică am retrăit vibrația acelor clipe în care „Song” ne aducea bucuria în case și în suflet.

Prietenii noștri influenceri au reînviat, alături de muzica „Song”, sentimentul speranței că totul va fi bine și că lucrurile bune vor continua împreuna cu ei (cine sunt ei?: Marian, Andreea, Delia, Paul, & Comp. și mulți alți prieteni dedicați din Asociația HEM). Ascultând muzica „Song” am înțeles ce ne unește: este bucuria vieții care trebuie trăită, ca experiență unică și irepetabilă, iar donarea de sânge trebuie înțeleasă ca o contribuție a tuturor la sănătatea semenilor!

Mulțumim, dragilor, pentru bucuria vieții trăite împreună cu voi, într-o seară magică de muzică pentru suflet! Și poate că pas cu pas, inimă lângă inimă, vom clădi o Românie mai bună!!!”- Dr. Georgeta Hanganu, Director CTS Ploiești

#atmosfera

“Mi-a făcut mare placere să revăd și să ascult Corul „Song”, care își are un loc aparte în amintirile mele din perioada adolescenței. Spectacolul oferit de Asociația HEM / “N-avem SÂNGE?!” împreună cu ei mi-a mers la suflet – vocile lor plăcute și mature, atmosfera calda și veselă, publicul încântat și foarte receptiv. Mulțumesc pentru această ocazie minunată de a-i reîntâlni și mulțumesc asociației pentru tot efortul pe care îl face pentru a aduce în atenția oamenilor nevoia de donare voluntară de sânge.” – Dr. Șerban Damian, #bloodfluencer, fondator Centrul Superfit

,,15 decembrie, o seară în care oameni de suflet au oferit din talentul lor momente de emoție, căldură și nostalgie, invitaților la concertul caritabil „Song…în dar”: donatori de sânge, voluntari asociația HEM, angajați ai unor centre de transfuzie sanguină.

#speranta

Mulțumesc Asociației HEM, grupului Coral Song, donatorilor și colegilor prezenți pentru atmosfera neconvențională, prietenoasă! După peste 30 ani dedicați transfuziei, fiecare întălnire cu voluntarii HEM, mereu zâmbind, mereu politicoși, mereu găsind idei și  soluții pentru susținerea donării de sânge și atrăgând prin exemplul personal oameni din comunitatea în care trăiesc sau muncesc, îmi da speranță și mă motivează să îmi duc mai departe misiunea , fidelă convingerii că nu sunt singură, că fără a ne deschide sufletul, fără a dărui mai mult decât cunoștinte, experiență, profesionalism, fără astfel de oameni alaturi cu greu poți face ca donarea de sânge să devină „momentul firesc din programul unei zile obișnuite”, pentru cât mai mulți români, așa cum ne dorim!”- Dr. Alina Dobrotă, Director CTS Constanța

#comunitate

De asemenea, mulțumim doamnei Mina Bauer și Centrului Metropolitan de Educatie si Cultură „Ioan I. Dalles”, pentru punerea la dispoziție a Sălii I.C. Brătianu, precum și partenerilor media TVR3 si Radio7.

“Nu avem cum să nu facem parte din comunitatea “N-avem Sânge?!”. Suntem onorați, dar avem și datoria, prin menirea instituției noastre – Centrul Metropolitan de Educație și  Cultura IOAN I. DALLES, – de a fi aproape de donatori,  personalul medical implicat în campaniile de donare de sânge, voluntari și oricine înțelege cât de importanta este angajarea în acest demers de a fideliza și de a trage câți mai mulți donatori.

De data aceasta, am fost aproape prin desfășurarea acestui concert susținut de Grupul SONG care a adus multă bucurie, am simțit cu adevărat spiritul acestei Sărbatori Sfinte și ne-am dovedit incă o dată că avem mult sânge și multă putere dacă rămânem uniți și dedicați acestei cauze.

Cu siguranță vom fi parteneri, ori de câte ori va fi nevoie, în campaniile de donare de sânge!” Mina Bauer, Centrul Metropolitan de Educație și  Cultura IOAN I. DALLES

#recunostinta

Drept încheiere, așa cum se face în orice final de an, privim și noi în urmă la tot ceea ce 2023 ne-a oferit, și putem spune cu sinceritate că suntem recunoscători că avem ocazia să deservim un scop atât de mare: anume viața. Iar mai presus de toate, suntem norocoși să avem alături oameni atât de speciali și frumoși, alături de care să scriem povestea!

“Am spus-o de multe ori, însă parca nu destul, „N-avem SÂNGE?!” este pentru mine și colegii mei #bloodfluenceri, din Asociația HEM, acel proiect de suflet ce probează conexiunea la un nivel înalt și care functioneaza într-un mod ce-mi oferă speranță, de fiecare data când ne indoim sau ne este greu.

2023 abundă și el de nenumărate povești la început triste, care până la urmă au avut un final fericit, atunci când oamenii s-au pus unul lângă celalalt și au arătat că le pasă. Donarea de sânge merită făcută dintr-o altă stare de conștiință și nu doar atunci când tristețea ne dă afară din bula confort, pe care ne-am construit-o. E foarte sănătos să donezi, iar când realizezi că această donare de sânge reprezintă poate singurul act conștient, prin care poți oferi o părticică din tine, unui semen aflat în nevoie, îți dai seama ce salt puternic faci la nivel de conștiință. Totul este spre creșterea ta ca individ, o evoluție pentru care puțini dintre noi mai au timp, în rutina accelerată în care ne lăsăm cufundați în fiecare zi.

#songindar

Concertul primit în dar de la Grupul Coral SONG a reprezentat o ocazie specială de a comunica, de această dată cu o voce colectivă, cât de bine ne simțim atunci când ne putem baza unii pe alții, sprijinind mai departe un scop atât de înalt, așa cum este viața. Suntem recunoscători și ne dorim să ne reunim cât mai curând la un nou eveniment, pentru că muzica, sportul și sângele ne unește pe toți, armonios și sănătos.” – Marian Costache #bloodfluencer co-fondator “N-avem SÂNGE?!”, Președinte Asociația HEM

Să avem sărbători liniștite și un an nou cu mult bine, realizări și speranțe, și mai ales cu multe donări de sânge!

#nAvemSANGE #bloodfluencer #DoneazaSiTu #choralmusic #choralconcert #ConcertCaritabil #despreoameni #despreimpreuna #afisiafacebine #comunitate

Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice

Vouă vă plac filmele cu super-eroi? V-ați dorit, măcar o data, să fiți unul? 😊

Despre cât de ușor putem încerca acest sentiment, se scrie și se vorbește frecvent, atunci când vine vorba de nevoia de sânge și de viețile salvate. Cu toate că situația sângelui transfuzional e în continuare dificilă, cu toate că dramele și strigătele sunt cele care mișcă în continuare și aduc oamenii la centrele de transfuzie, în programul “N-avem SANGE?!” încercam pe cât posibil să ieșim din zona “salvatorului” și să sprijinim formarea unei rutine. Credem și sperăm că într-o zi, a merge la un Centru de Transfuzie Sanguină, va deveni un gest la fel de natural ca mersul la cinema. Sau în vacanță. Sau acolo unde ne place și ne bucurăm că facem și ne face bine. Dar încă nu suntem acolo.

În acest context, în care sub 2% dintre români donează sânge, deși dramele și strigătele de ajutor nu sunt puține, ne-am întrebat cam care e situația în cazul transplantului de celule stem, care este în multe cazuri singura variantă de tratament în cazul bolilor hematologice grave. Ne întâlnim frecvent, fie la Centrul de Transfuzie, fie în cadrul colectelor mobile, cu profesioniști care explică și încearcă să convingă donatorii sanguini să se înscrie în Registru Celule Stem – Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (registru-celule-stem.ro). Și pentru că se apropie Ziua Mondiala a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice, aniversată anul acesta în data de 16 Septembrie, i-am adresat lui Florin Onețiu – psiholog responsabil cu înscrierea donatorilor în RNDVCSH din cadrul CTS BUCUREȘTI – câteva întrebari despre ce inseamna acest Registru în care sunt înscrise 52 de țări, cât de ușor sau dificil este să convingă donatorii sanguini să se înscrie și, mai ales, unde ne situăm în acest sens în lista tuturor țărilor care sunt conectate.

un interviu de Andreea Timofte

Florin, înainte de toate, ai putea să ne explici cât mai simplu ce sunt aceste celule stem hematopoietice și care e rolul lor?

Celulele stem hematopoietice sunt celule universale, care iau naștere în măduva osoasă, iar la maturitate sunt aruncate în sânge și se transformă în orice tip de celulă pe care organismul o are, de exemplu: celule hepatice, cardiace, sanguine, pneumologice, etc.

Care sunt bolile care pot fi vindecate cu ajutorul unui transplant de celule stem hematopoietice?

Transplantul de celule stem hematopoietice ajută la vindecarea bolnavilor de leucemie sau alte cancere ale sângelui, boli autoimune sau boli metabolice ereditare.

Poți să ne spui care sunt criteriile după care se declară compatibilitatea dintre un pacient și un donator? Putem avea vreo analogie ușor de înțeles, așa cum e în cazul transfuziilor de sânge unde apelurile se fac pe grupa sanguină și RH? Întreb pentru că inclusiv pe site-ul registru-celule-stem.ro există un îndemn argumentat de faptul că șansele de a fi compatibil cresc cu cât vecinătatea este mai mare.

Înainte aș vrea să reamintesc un lucru. Grupele de sânge sunt gene moștenite de la părinți și determină configurația suprafeței celulelor roșii (eritrocitele), respectiv prezența anumitor antigene care ne ajută la determinarea grupelor de sânge.

În ceea ce privește compatibilitatea celulelor stem hematopoietice discutăm de profilul antigenului celulelor albe (leucocitar), denumit profilul HLA (antigenul leucocitar uman). Acest profil ajută la determinarea histocompatibilității (compatibilitatea dintre țesuturi), de care depinde succesul unei grefei (acceptarea organismului).

În donarea de celule stem hematopoietice, inițial se caută compatibilitatea printre frații și/sau surorile pacientului, fiind un procentaj de doar 25% dintre cazuri compatibili cu donatori înrudiți. În cele mai multe cazuri, pacienții au nevoie de o persoană neînrudită compatibilă care să le doneze celule stem hematopoietice. Şansa de a găsi donatori compatibili depinde, în primul rând, de profilul genetic al pacientului/ei. Pentru persoanele care au gene HLA relativ comune, şansa de a găsi o persoană compatibilă este în medie de 1 la 500 000.

În acest moment, câți donatori sunt înscrisi în Registru și câți pacienți tratați în România?

Este bine de menționat faptul că donatorii înscriși în Registrul din România sunt donatori mondiali. Orice donator înscris poate dona pentru un pacient român sau strain și orice pacient român poate fi compatibil cu un donator strain.

La momentul actual, sunt înscriși în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice aproximativ 97000 de persoane, 434 de pacienți transplantați și 41 de pacienți în așteptarea donatorului, potrivit datelor oficiale https://www.rndvcsh.ro/.

Cine și cum se poate înscrie voluntar în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice din Romania?

Personele care se pot înscrie în Registrul trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, o greutate de peste 50 kg, să locuiască pe teritoriul României și să aibă o stare de sănătate bună.

Înscrierea se poate face oricând prin prezentarea la cel mai apropiat centru de donare sânge. În timpul donării de sânge, se recoltează 10 ml de sânge în plus față de cantitatea de sânge recoltată sau cu probe de salivă pentru persoanele care nu donează sânge la momentul prezentării, pentru înscrierea în registrul donatorilor de celule stem.

E greu să convingi oamenii să se înscrie în acest Registru, și care este motivul pentru care oamenii nu se înscriu în Registrul Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice?

Înscrierea în Registru este un act voluntar, gratuit, pus la dispoziția oamenilor de Ministerul Sănătății. În cadrul CTS București mă ocup de informarea persoanelor, donatorilor și nedonatorilor de sânge despre această metode de donare, iar scopul meu este de a transmite mai departe mesajul că un pacient își așteaptă donatorul și acel donator poate fi oricine dintre noi. Boala nu are vârstă, sex sau etnie și ne poate schimba oricând viața.

Principalul motiv pentru care o persoană refuză să fie înscrisă în Registru este lipsa de informare. Atât timp cât persoana află că își poate decide modul de donare (direct din măduva osoasă sau din sânge prin afereză), că înscrierea este un întreg proces mult mai amplu comparativ cu donarea de sânge și de durată, că donarea se face doar când există un pacient compatibil (acest lucru poate fi peste câteva luni sau zeci de ani) și că înscrierea este doar o intenție, aceasta decide sigur(ă) să se înscrie în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.

Ai vreo poveste, sau vreun exemplu pe care să ni-l spui, pentru a sublinia de ce e important să ne înscriem în acest Registru Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice?

Aș vrea să vă fac cunoștință cu Stefania, persoana care din pacient a devenit prietenă a Registrului Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice:

Daca ar fi să ne întoarcem la analogia filmelor cu super-eroi, am putea vedea înscrierea în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice ca pe un casting în urma căruia poți primi un telefon în care ești anunțat că ai primit rolul principal. Dar nu e film. E viață!

La mulți ani tuturor Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice!

Peste 300 de alergători la #bloodfluencer Marathon, unicul eveniment de alergare din România dedicat donării de sânge

Aniversarea anuală a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge a strâns anul acesta peste 300 de alergători la cea de-a treia ediție a #bloodfluencer Marathon, singurul eveniment de alergare din România dedicat exclusiv susținerii și promovării donării de sânge. Evenimentul, organizat în data de 10 Iunie 2023 de către Asociația HEM (“N-avem SÂNGE?!”), s-a desfășurat ca și la edițiile anterioare la poalele munților Făgăraș, în Dejani, comuna Recea din județul Brașov.

Alergătorii au putut alege între patru curse competitive distincte, cu trasee şi nivele de dificultate specifice –  respectiv Cursa Populară (5 km), Cros (10 km), Semimaraton (21 km) și Maraton (42 km) – totodată în acest an fiind organizată în premieră şi cursa necompetitivă dedicată famiilor (Family Run). În cadrul acesteia din urmă copiii cu vârsta de până în 12 ani au parcus, însoţiti de un adult, traseul de 5km. Cu un start distinct, decalat faţă de restul curselor competitive, participanții care au vrut să-și încheie propria cursă au avut astfel ulterior ocazia să alerge și împreună cu întreaga familie.

#traseele

Traseele specifice de trail, accesibile publicului larg ca nivel de dificultate (constituite din potecă de iarbă şi drum forestier, cu o porţiune de şosea de aproximativ 2,5 km şi o diferență maximă de nivel de 300m în cazul curselor de Semimaraton/Maraton) au încărcat participanții cu emoții puternice, învăluite în parfum de salcâm și fan proaspăt cosit. Trăiri fantastice, așa cum sunt de altfel și trăirile donatorilor de sânge, atunci când merg să dăruiască o șansă la viață, celor aflați în dificultate.

Și în acest an, #bloodfluencer Marathon a strâns la Start atât donatori sanguini dedicați – #bloodfluenceri care nu doar înțeleg și transmit celor din jur nevoia de sânge, dar mai ales integrează în mod natural sportul și donarea de sânge, ca elemente firești din rutina unui stil de viață sănătos – cât și alergători pasionați, precum și specialiști din cadrul centrelor de transfuzie sanguine, respectiv militari. Aproape 50 de voluntari au asistat alergătorii atât în zona de Start/Finish, cât și la punctele de alimentare și hidratare de pe traseu sau la punctele de direcționare, asigurând astfel fluxul unei bune desfășurări.

#constiinta

În fiecare an, Ziua Mondiala a Donatorului de Sânge se aniversează în data de 14 Iunie, iar din acest motiv #bloodfluencer Marathon este organizat în cel mai apropiat weekend de data aniversarii. Anul acesta s-a desfășurat în 10 Iunie, iar în 2024 evenimentul va avea loc pe 15 Iunie.

“Pentru noi, ca organizatori, a fost minunat să citim bucuria în ochii celor care au alergat sau au servit sub o formă sau alta, în cadrul maratonului. Pentru unii a fost bucuria unei zile minunate, alergată pe o vale mai puțin cunoscută și implicit mai puțin comercială, pentru ceilalți a fost bucuria rezultată din generozitatea cu care și-au oferit din timpul lor, în susținerea unui eveniment, manifest pentru sănătate. Cu toții însă, alergători și voluntari deopotrivă, au avut conștiința că prin prezența și activitatea lor la acest eveniment sportiv au sprijinit cumva această temă imensă a donării de sânge.

#cauzasociala

Am concluzionat adesea, în discuțiile cu colegii mei, că pentru noi această cauză socială, importantă pentru românii activi, care produc din PIB-ul acestei țări, și care-și doresc să trăiască mai sănătos, reprezintă catalizatorul principal. Simte că sprijină donarea de sânge atât alergătorul care speră la un personal best, cât și voluntarul care-i întinde un pahar cu apă.

Revenind la eveniment, avem certitudinea că aceasta a III-a ediție a #bloodfluencer Marathon a fost cea mai reușită din câte am organizat până acum. Ne-am bucurat în mod special de o prezență mai consistentă a comunităților locale din Dejani, Recea și Făgăraș, pe care ne dorim să le apropiem și mai mult pe viitor.”, a declarat Marian Costache, Preşedinte Asociaţia HEM.

#programnational

#bloodfluencer Marathon este principalul eveniment organizat de Asociația HEM – al carei unic demers este Programul National “N-avem SÂNGE?!” – și este dedicat aniversarii anuale a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge. Integrarea donării de sânge în rutina unui stil de viață sănătos și creșterea numărului de donatori sanguini fidelizaţi, sunt principalele obiective urmărite în programul “N-avem SÂNGE?!” integrate de altfel armonios în acest eveniment sportiv, de alergare (https://n-avemsange.ro/bloodfluencer-marathon/ ).

Partenerii din acest an ai evenimentului #bloodfluencer Marathon au fost: Primăria Recea, Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină, Centrul de Transfuzie Sanguină al MApN, certSIGN, Edenia, Nutrivita, Under Armour, La Fântâna, Barilla, Kandia (Făgăraş), Casa Terra, Gourmet Catering Tour, Getica OOH, Canal 33, Asociația Bucharest Running Club, Pilot Books, Smith&Smith şi Benzinăria Recea.

Roxana Ciuhulescu: „Trebuie să-ți dorești să ajuți, să faci ceva pentru umanitate. Și nu trebuie să ajungi în poziția în care ești obligat să cauți în stânga și în dreapta (sânge) pentru unul drag de-al tău.”

Roxana Ciuhulescu este în aceasta primăvară #bloodflunecer @ Bucharest Half Marathon. La finalul săptămânii trecute a venit alături de soțul ei, Silviu Bulugioiu, la ședința foto pentru Portret de #bloodfluencer. Cei care-i cunosc știu că sunt un cuplu puternic implicat social, prin urmare ocazia ni s-a părut absolut specială, pentru a le adresa câteva intrebări, despre cum privesc donarea de sânge, din perspectivă personală.

un interviu de Marian Costache

Roxana, când ai donat pentru prima dată și de ce?

Roxana Ciuhulescu: Prima dată am donat la momentul Colectiv, când a fost o tragedie națională. Până atunci, până la momentul acela, nu știu, n-am conștientizat. Când a fost tragedia de la Colectiv mi-am dat seama că au nevoie de noi.

Ai venit în noaptea aceea la Centrul de Transfuzie București să donezi?

R.C.: Da, am stat câteva ore bune la Centrul de Transfuzie ca să pot să donez și chiar eram ușor panicată, pentru că totul se întâmpla foarte repede. Ieșeau oamenii de la donare și cădeau ca muștele în fața ușii, și mă gândeam că asta urmează să se întâmple și cu mine. La 1, 92 să pici pe jos era cam nasol, dar nu conta. Am stat și am așteptat cred că în jur de 6 ore. Acela a fost primul moment în care am donat sânge.

Apoi au urmat diferite momente, le amintesc pe cele mai importante. Mi-am dorit să pot să o salvez pe fata lui Marius Țeicu, pe Patricia Țeicu, când avea nevoie de sânge. Am donat și acum două luni jumătate pentru Turcia, și au mai fost și alte momente pentru diferiți pacienți, indiferent că erau apropiați sau erau la rugămințile altor prieteni pentru care am donat.

Ce sentiment ai atunci când intri în Centrul de Transfuzie Sanguină, București?

R.C.: Mă duc acolo cu speranța că ceva se va întâmpla cu sângele ăsta, adică va ajunge acolo unde trebuie. Nu pot să zic că am un sentiment de temere. Mă surprinde faptul că, însă, sunt foarte puțini oameni care intră să doneze, mult prea puțini.

1,8%, deci sub 2%, dintre români donează. Suntem la jumătate din media europeană.

R.C.: Acum, când am fost să donez pentru Turcia, am rugat în mediile în care sunt eu și nu am găsit nici măcar doi oameni care să vină. Veneau cu diferite scuze: “că eu sunt hipertensiv, că eu am glicemie mare, că mie îmi este teamă de ace…”

Ințeleg. Numele nostru, care ascunde cel mai relevant insight, descrie teama românilor de ace, de sistem medical. În timpul pandemiei ai donat?

R.C.: Nu, în timpul pandemiei nu am donat; și nu am mai donat nici după ce l-am născut pe Cezar, perioadă în care e lesne de înțeles de ce nu puteam dona. În timpul pandemiei mi-a fost frică să mă apropii de doctori, de tot ce înseamnă cadre medicale și cred că asta s-a întâmplat pentru cei mai mulți dintre noi.

Silviu, ce legătură ai tu cu donarea? Care este istoria ta ca donator?

Silviu Bulugioiu: Istoria mea ca donator începe în perioada studenției. Eu am început practic partea de donare, nu dintr-un motiv din acesta umanitar, ci, în primul rând, pentru că am găsit o portiță de a îmi motiva absențele. Nu în ultimul rând, după aceea am aflat că primim și o friptură cu cartofi, ceea ce era un câștig de nerefuzat. Dar din acel moment am început să donez sânge. Recunosc că majoritatea donărilor le-am făcut și eu la Centrul de Transfuzie din București. Trebuie să spun că este o diferență imensă între ce era la nivelul anilor 1980-1990 și ceea ce este acum, în ultimii 10 ani, să spunem măcar din perspectiva curățeniei, din perspectiva fluxurilor, din perspectiva ordinii, din perspectiva luminozității și alte câteva aspecte.

Este într-adevăr o problemă pe care noi o avem, că frica de ace este de fapt un motiv pentru a ne acoperi comoditatea. Nu cred că în viața lor cei care zic că le este frică de ace nu au făcut o injecție, nu au făcut o perfuzie. Deci, îmi este greu să cred că frica de ace este realul motiv, de fapt, este perdeaua după care ne acoperim comoditatea.

Silviu, ce formație ai, ce studii?

S.B.: Eu am terminat Politehnica. Dar am avut baftă de-a lungul timpului, făcând foarte mult sport, am și lucrat cu foarte mulți oameni, am avut colective foarte mari în subordine și mi-a plăcut să-i văd pe oameni și să găsesc triggerul acela, declanșatorul, care îi face să iasă din zona de confort și să facă ceva ce ar trebui să facă.

Ce crezi despre cârcoteala continuă a românilor, pentru că și aici o găsim, inclusiv la lipsa de donatori. Noi, românii avem o predilecție către o cârcoteală continuă. Și aici ne-am aștepta să fie suficient să cârcotim împotriva cuiva, a ceva, a unui organism, și să rezolve treaba asta cu donarea de sânge. Dar ghici ce, sângele există. Sângele se află pe vena celui care alege să cârcotească, în loc să doneze.

Ce crezi despre asta? Va putea vreodată să fie vreodată vindecată cârcoteala prin demersurile noastre de a scoate donare de sânge din asocierea cu jalea asta permanentă? Un Colectiv, o cine-știe-ce altă dramă; Doamne ferește de vreun cutremur în București, care ar produce într-o noapte peste 2000 de grav răniți! Deci, cârcoteala asta va putea fi cumva vindecată?

S.B.: Este o chestie endemică care pornește de la tradițiile noastre de a sta pe șanț, vestitul Radio Șanț, de a comenta tot dealul fără a face nimic sau a face prea puțin. Este mult mai simplu să comentezi decât să să iei furca în brațe și să te duci pe câmp. Este mult mai simplu să aștepti ajutorul social decât să-ți găsești ceva de lucru și să muncești ceva. E mult mai simplu să spui că celălalt a greșit fără să te uiți la tine, și în general, după cum se spune și este deja o cutumă pe care noi o transmitem tuturor: Românul este priceput la politică și fotbal. Asta înseamnă că putem să dăm sfaturi tuturor, dar când e vorba de noi înșine sau de a face noi înșine ceva, avem o problemă.

Putem exacerba și merge mai departe în zona de „să faci ce zice popa, nu ce face popa”. Deci noi avem tot felul de abordări din astea de ,,fă ce îți zic eu, nu ce fac eu”. Este un lucru care pornește de la cei 7 ani de acasă. Din păcate, generațiile de copii de care ne plângem în zilele de astăzi și de tineri de care ne plângem, sunt produsul nostru, al părinților și nu al sistemului. Copiii ajung la școală sau la grădiniță după cei 7 ani de zile cu un sistem de valori format în familie. După ’90, părinții au încercat să acopere lipsurile de dinainte de ’90, focusându-se pe ceva anume, respectiv pe a face bani, și nu educație. O să sune urât, dar copiii noștri nu au modele.

Roxana tu alegi să faci ceva. Ești #bloodfluencer, faci ceva ca să susții programul nostru, alergi weekendul viitor la Bucharest Half-Marathon, la cursa de 10 km.

R.C.: Da, m-am înscris la cursa de 10 km, sper să o și termin.

Vei fi primită ca o mare campioană la punctul nostru de hidratare, care este la Tribunalul București!

Voiam să te mai întreb câți din prietenii tăi, din cunoștințele tale, din colegii de breaslă, din contactele curente, câți aleg să facă ceva pentru donare de sânge? Câți conștientizează faptul că lipsa sângelui din spitale pentru intervenții sau pentru tratamente, ne pune pe toți sub risc, pe toți cei care contează și care fac PIB-ul României.

R.C.: Din păcate, cred că trebuie să aibă pe cineva în familie, să aibă ei un caz, ca să conștientizeze lipsa sângelui. Iar răspunzându-ți așa direct la întrebarea ta, o singură prietenă am reușit să aduc la centru de donare. O singură prietenă mi s-a aliat. Restul, din păcate, cu scuze: ba cu probleme de sănătate, ba cu frică, cred că e vorba și de nepăsare. Trebuie să-ți dorești să ajuți, să faci ceva pentru umanitate. Și nu trebuie să ajungi în poziția în care ești obligat să cauți în stânga și în dreapta pentru unul drag de-al tău.

Eu mi-am dorit să nu fac umbră pământului degeaba. Mi-am dorit asta pentru că la 10 ani mi-am pierdut tatăl, care a murit la doar 37 de ani de cancer. Și știu cât de mult se chinuie prin spitale și câte probleme de sănătate a avut. Eu tot timpul, încă din copilărie, de când mă știu, mi-am dorit ca atunci când cresc să devin cadru militar, tocmai ca să ajung să-mi salvez tatăl. Nu am reușit să fac asta. După ce l-am pierdut, inclusiv eu mi-am pierdut dorința de a mai deveni medic. Însă am zis că atunci când o să cresc mare, o să fac ceva pentru oameni. Și fac cât pot.

Înțeleg că te lovești mult de acest ,,îmi este frică, nu am timp, am probleme de sănătate….. Este foarte interesant, pentru că în cercul nostru de persoane care susțin donarea de sânge, sunt foarte mulți oameni care au reale probleme de sănătate, care nu pot dona, și totuși se implică în activități de promovare a sângelui.

Sunt curios dacă dintre persoanele din cercurile voastre, care au zis că nu pot acum, dacă și-au pus vreodată problema, de a susține altfel: prin promovare, prin ducerea mesajului mai departe, de conștientizare asupra nevoii de sânge.

R.C.: Nu, sincer, nu cred că și-au pus nicio secundă problema. Pur și simplu s-au mulțumit cu ideea sau s-au mințit că au probleme de sănătate și nu pot, drept pentru care e un subiect închis.

S.B.: O să sune urât, dar o fac dacă este o modă. Noi suntem implicați împreună destul de mult și în acțiuni umanitare, și în acțiuni ecologice, mai multe parți din acestea sociale. Și sunt oameni care nu au nicio treabă, dar pentru că vine televiziunea sau dacă este o dramă națională, atunci se mobilizează. Nu știu dacă neapărat dintr-o dorință interna sau din dorința de a fi și ei cu ceilalți. Deci nu știu dacă este convingere sau dacă este dorința de a fi parte din ce se întâmplă.

R.C.: Eu cred că daca Ministerul Sănătății ar crea mai multe campanii, ar începe să se vadă rezultatele. Să îți dau un exemplu cu Turcia, acum. Când am intrat în centrul de donare, am crezut că e închis, era pustiu, un singur om. De ce? Pentru că nu există o campanie. Eu cred că mai ales în momentul acela, și vorbim totuși de o altă țară, ca să putem ajuta, trebuie să avem întâi o campanie, să avem firme care se implică, oameni, o strategie.

S.B.: Eu zic că este vorba de responsabilitate socială, iar responsabilitatea socială trebuie de cele mai multe ori făcută acasă, la școală sau oriunde este posibil.

Marian Costache (#bloodfluencer co-fondator “N-avem SÂNGE?!”): „Vrem să nu mai avem nevoie să mai „salvăm” pe nimeni. Vrem ca sângele să fie o resursă, care să fie la îndemâna oricui are nevoie, fie că e vorba de accidente, fie că e vorba de maladii grave.”

Duminica 26 Martie am onorat invitația organizatorilor Legal Half Marathon (Asociația EOS dART) și am participat cu două grupe de #bloodfluenceri destoinici, pentru a deservi cele două puncte de alimentare de pe traseul curselor. Ziua a-nceput cu câțiva stropi de ploaie dar s-a încheiat cu soare și cu mii de zâmbete, confirmând încă o dată sloganul atât de bine ales – #LegallyHappy.  Oameni frumoși și multe interacțiuni interesante, printre acestea și interviul acordat ad-hoc pe scena evenimentului, lui Mihai Rădulescu de la TVR.

Marian Costache „N-avem SÂNGE?!”, partener al Legal Half Marathon, întrebarea vine cumva firesc, cum n-avem sânge? Ia uite ce lume are sânge în instalație, ca să spun așa, aleargă și de la vârste mari până la vârste mici. E o glumă, evident, hai să ne explici tu ce e cu problema aceasta a deficitului de sânge, că asta înțeleg că există în momentul de față. De ce e important să ne uităm către voi?

Marian Costache: Mulțumim pentru invitație! Înainte de a vă explica de ce avem noi românii sânge în vene, puțini dintre dumneavoastră probabil că știu, Mihai Rădulescu este mare fan al donării de sânge. Este donator recurent, deci e posibil să-l găsiți în mod repetat pe holurile Centrul de Transfuzie Sanguină București.

A avea sau a nu avea sânge, în limba română, este echivalent cu a avea sau a nu avea curaj. Vă vine sau nu să credeți, teama de ace este cea care îi ține departe pe conaționalii noștri, de a dona sânge.

Mihai Rădulescu: Au așa o mână ușoară doamnele care recoltează sânge, că n-ar trebui să existe teama asta. Am și eu am o teamă de seringă, în general de ace, dar cel puțin la capitolul ăsta, la recoltarea de sânge, vă spun aproape că nu am simțit. De aceea mă și duc în continuare, adică nu e o problemă.

Marian Costache: Între 06 și 10 minute durează efectiv donarea. Atât durează până când se umplu 450ml. de sânge. Dar cred că discuția asta despre a avea sau a nu avea curaj nu se potrivește astăzi aici, pentru că alături de noi, în afară de organizatori, sunt cele mai multe categorii profesionale, care zi de zi probează curajul, prin prisma meseriei pe care o au și sunt convins că printre ei sunt foarte mulți donatori.

De altfel, cu această ocazie vreau să mulțumesc, în numele Asociației HEM și al Programului Național „N-avem SÂNGE?!” Pentru faptul că foarte mulți dintre dumneavoastră ați bifat cauza noastră la înscriere!

Mihai Rădulescu: E lăudabil! Felicitări pentru ceea ce faceți și felicitări și pentru modul în care reușiți să fiți aproape de lumea aceasta frumoasă a alergării, a sportului, a alergării pe șosea. Sunteți alături de noi și concret, chiar la competiția aceasta. Dacă puteți să ne dați detalii despre felul în care ne susțineți.

Marian Costache: La această competiție am fost invitați de organizatori să deservim punctele de hidratare de aici, de la Start/Finish, precum și de pe traseu. Prin urmare, astăzi la punctele de hidratare ați fost serviți de #bloodfluenceri, de donatori recurenți, ambasadori ai donării de sânge, oameni care probează, pe lângă curaj, și generozitate, de fiecare dată când au ocazia. Mulțumim încă o dată, pentru că ne-ați oferit această șansă!

#zeronegativ

În aceste zile rulează în București și în mai multe orașe din țară o campanie în premieră, care promovează donarea de sânge segmentat. Respectiv promovăm și încurajăm donarea de anumite grupe de sânge, care sunt în alertă. Săptămâna ce a trecut, plus săptămâna viitoare în București, de exemplu, este mare nevoie de zero negativ. Deci, cei care știți că aveți zero negativ mergeți la Centrul de lângă Piața Victoriei și donați! Este foarte mare nevoie de zero negativ. Vă mulțumesc!

Mihai Rădulescu: Mulțumim și noi! Mai sunt elemente interesante care merită furnizate eventualilor amatori, pentru că avem un procent sub media europeană de donatori. Dacă nu mă înșel, doar 2 %, în timp ce media europeană e de 4 %. Ce înseamnă acest 2 %, că doar doi dintr-o sută de români donează sânge?

Marian Costache: De fapt, e vorba despre 1,8 % din populație. Ca să vă faceți o idee țări nordice precum Danemarca au donatori în proporție de 6 %, adică de 3 ori mai mult decât România. Ar mai fi interesant de spus că donarea de sânge recurentă este unul dintre cele mai sănătoase lucruri, pe care le puteți oferi organismului vostru, pentru că reduce riscul de infarct miocardic cu până la de 8 ori, reduce riscul de boli cardiovasculare, în general, reduce riscul de boli inflamatorii, inclusiv cancerul, până la jumătate. Deci este foarte, foarte sănătos să donezi!

#lucruribune

Crește de asemenea capacitatea imunitară, recuperarea după un accident, care implică eventual pierderi de sânge, deci numai lucruri bune legate de donarea de sânge.

Nu în ultimul rând, țin să menționez că demersul nostru, al celor de la „N-avem SÂNGE?!”, este de a introduce donarea de sânge într-un stil de viață sănătos. De aici asocierea atât de naturală cu sportul. Vrem să nu mai avem nevoie să mai „salvăm” pe nimeni. Vrem ca sângele să fie o resursă, care să fie la îndemâna oricui are nevoie, fie că e vorba de accidente, fie că e vorba de maladii grave.

Vrem ca noi, românii, pentru că noi știm că avem sânge, avem sânge în vene, să trecem peste această preconcepție, cum că teama de ace sau de sistem medical poate să ne țină departe de centrele de transfuzie. Merită să donăm pentru că este foarte sănătos, atât pentru trup, cât și pentru suflet. Mulțumesc!

Primăvara începe din inimă

Miercuri, 1 martie, donatoarele de sânge prezente la Centrul de Transfuzie Sanguină București, au fost întâmpinate de câțiva #bloodfluenceri, cu mărtișoare și mulțumiri pentru picăturile de speranță oferite.

Ne-am făcut un obicei din a sărbatori sosirea primăverii la Centrul de Transfuzie București, dăruind mărțișoare celor care la rândul lor, oferă speranță pacienților din spitale. Pentru ca primavara incepe din inima! 

In fiecare an, atât donatoarelor (și donatorilor), cât și personalului medical și auxiliar ai Centrului de Transfuzie București, #bloodfluencerii le oferă martișoare făcute din inimă, ca simbol și recunoaștere pentru efortul depus pe tot parcursul anului. Debutul primăverii este o bună ocazie să ne reîncărcăm stocurile cu speranță și încredere, pentru că cei pe care îi întâlnim pe holurile Centrului, ni le oferă cu prisosință.

Ne facem mare plăcere sa vi-i aducem în față pe câțiva din acești oameni generoși pe care i-am intâlnit. Au fost dispuși să ne spună câteva cuvinte, să ne spună povestea lor, care sunt motivele pentru care donează, cum au trecut ei de la conștientizarea nevoii de sânge la gestul efectiv de a dona, Oana, Iulian, Vasile, Daniela si Oana.

#Oana

Andreea Timofte: Buna, Oana.De cât timp donezi?

O: Buna!Cred că sunt vreo 10 ani, cam așa. Încerc să donez constant, nu îmi iese chiar tot timpul să donez de două-trei ori pe an, dar măcar o dată am zis să mă țin de treabă.

A.T.: Bravo! Ce te-a determinat să donezi prima dată?

O: A avut cineva din familie nevoie de sânge. Apoi am văzut că nu este ceva de care să te sperii, adică într-adevăr este un ac, este mai gros, mai mare așa, dar nu se întâmplă nimic, adică persoanele de aici și cele care se ocupă de transfuzii, sunt foarte experimentate. Când bagă acul în venă efectiv nu se simte înțepătura, este foarte ușoară, foarte light.

Și n-ai de ce să-ți fie frică pur și simplu: toată lumea glumește, toată lumea este veselă, dacă vrei, îți dau inclusiv un pahar de ceai dulce, dulce până la cer. Deci de ce să nu vii? Experiența este foarte bună, plus că te simți plin de energie după, cel puțin aceasta este senzația pe care o am eu.

A.T.: Ce le-ai zice celor care nu au avut curaj încă, celor care nu și-au dus mai departe gândul de a dona sânge?

O: Păi, să încerce ceva nou în 2023: haideți, veniți să donați! Vedeți cum este – sigur o să vă placă – pentru că aproape toți cei care donează o dată am văzut că se mai întorc o dată și încă o dată și încă o dată. Deci, haideți și voi. 🤗

A.T.: Mulțumim, Oana! Și felicitări!

#Orlando

Andreea Timofte: Buna! Numele tău?

Orlando Cazacliu: Buna ziua!Numele meu este Cazacliu Orlando.

A.T.: Orlando, tocmai ai ieșit din sală, ai donat sânge. Donezi de mult timp?

O.C.: Da, cred ca am undeva la 4 ani de când donez constant. Mă gândesc că una dintre întrebări va fi ce mă îndeamnă să donez. Am avut o operație la inimă la un moment dat și atunci a fost situația destul de dificilă, a trebuit să găsim donatori și din fericire s-au găsit. Consider că, la fel cum am avut și eu nevoie la un moment dat, este de datoria mea să ajut și eu mai departe.

A.T.: În general, oamenii așteaptă situații deosebite sau conștientizarea apare de multe ori, din păcate, în momente delicate, în care cineva drag sau chiar noi avem nevoie de sânge. Înainte de momentul acesta, știai, erai la curent cu nevoia de sânge?

O.C.: Nu pot să zic, căci operația mea a fost la o vârstă fragedă, aveam 9 ani și atunci nu știam atât de bine. Dar am crescut practic cu gândul acesta, tot timpul mă gândesc că este un lucru atât de mic care poate să facă un bine atât de mare. vrea să fac un bine atât de mare. Adică mă gândesc ce poate să fie mai frumos decât să poți să donezi, să poți să dai o parte din tine pentru cineva ca să îl poți ajuta.

#tesut

A.T.: Iar sângele se regenerează, nu pierzi nimic. Este un țesut pe care îl dai celor care au nevoie și în maxim 48 de ore, din punct de vedere cantitativ, este la loc, pentru că sângele se reface. Iar calitativ în maxim 3 săptămâni. De fapt, nu pierdem nimic și totodată ajutăm pe cineva.

O.C.: N-am încercat să mă interesez foarte bine pe tema aceasta, la fel și cardul când îl primesc îl donez cuiva care consideră că are nevoie, pentru că mi se pare că dacă primesc, practic binele pe care l-am făcut se anulează și atunci încerc să păstrez balanța pozitivă.

A.T.: Ești foarte, foarte generos! Ai o poveste puternică în spate și ești un om bun.

O.C.: Mulțumesc! Eu nu cred lucrul acesta despre mine, încerc să fiu un om bun doar. Acum este evident, ca fiecare, am și eu greșelile mele, dar tocmai prin acest gest încerc să mențin balanța pozitivă.

A.T.: Ce le-ai spune celor care nu donează sau care nu au ajuns încă să doneze?

O.C.: Sper să nu sune dur, dar întotdeauna să se pună în situația în care ar putea exista posibilitatea de a avea nevoie, să se gândească doar prin ce trec oamenii care sunt în situația aceasta și sunt aproape disperați că trebuie să găsești pe cineva și nu ai pe cine în momentul acela. Cred că ține de doar să te pui puțin în locul persoanei care are nevoie.

A.T.: O invitație la empatie nu?

O.C.: Da, da, corect, asta este.

A.T.: Felicitări! Ești un om minunat, un om bun și generos! Mult succes în continuare și îți mulțumim!

O.C.: Vă mulțumesc și eu dumneavoastră!

#Vasile

Andreea Timofte: Bună ziua. Numele dumneavoastră?

Cristea Vasile: Bună ziua. Mă numesc Cristea Vasile.

A.T.: De câți ani donați sânge?

C.V.: Din 2006 donez.

A.T.: Foarte frumos. Ce v-a adus la Centrul de Transfuzie în 2006?

C.V.: La momentul acela nu știam despre donare, despre ce reacții voi avea la aceasta. Am avut o problemă de sănătate: mă durea foarte rău capul. M-am dus la medic, iar medicul mi-a spus că am prea mult fier și că acesta se poate elimina doar prin donare. Îmi era un pic de teamă, nu știam ce și cum, care este procedeul, dar până la urmă am venit la donare și am văzut că mă simt bine.

Tocmai de aceea am spus că mai revin. Și am tot văzut că mă simt bine și mi-am tot spus ca hai sa mai merg, hai să mai merg. Nu este nicio dependență cum mai sunt alte zvonuri. Din contră, mă simt foarte bine, mulțumesc lui Dumnezeu și îmi pare rău că am 55 de ani, iar la 60 o să mă opresc, căci nu o să mai am voie să mai donez. Deci în urma unei probleme medicale minore, am ajuns să donez sânge, iar prin donare ma simt foarte bine și datorită acestui fapt revin mereu.

#exemplu

A.T.: Sunteți un exemplu viu pentru ceea ce încercăm noi să promovăm, exact acest lucru: nu doar că le facem bine altora, dar ne facem bine și nouă înșine. Donarea de sânge este benefică și pentru noi.

C.T.: Exact, iar asta le spun tuturor: nu vă luați după alții că ar fi dependență, nu e din contra, te simți bine. Probabil că aceasta este dependența – că te simți bine, dependența de bine.

A.T.: Într-adevăr, așa este. Foarte frumos, mulțumim din suflet! Felicitări pentru toți anii aceștia în care ați ajutat atâția oameni și în care v-ați ajutat și pe dumneavoastră. Mă bucur mult că v-am întâlnit aici, este o poveste minunată!

C.V.: Mulțumesc!

#Daniela

Andreea Timofte: Bună! Cum te numești?

Daniela: Bună. Eu sunt Daniela. Donez de foarte mult timp, o fac pentru sănătatea mea. Am primit acest sfat de la prieteni și l-am dat și eu mai departe întotdeauna.

A.T.: Când ai început să donezi?

D: În 2017.

A.T.: Și ce te-a adus atunci la donare?

#primadonare

D: O prezentare la televizor în care se explica în ce constă donarea și cât de benefică este pentru corpul nostru. M-am gândit că fiind femeie, va urma să am și eu copii și pierderile de sânge din corp pot fi prevenite prin pregătirea organismului să poată să reziste, sau fiind șoferiță, aș putea să am un accident și aș trece cu bine peste.

A.T.: Super, deci practic ai început să donezi gândindu-te la beneficiile pe care le are donarea de sânge și pentru donatori.

#iubire

D: Da. Dar în același timp mi-am dat seama că poate să fie o mare problemă a României faptul că nu există sânge de câte ori existau accidente foarte grave. Și m-am gândit la semenii mei, m-am gândit la latura mea umană, la iubirea platonică față de ceilalți și de asta am donat tot timpul. Aceste două motive mi-au rămas în conduita mea.

A.T.: Și de câte ori donezi pe an?

D: De 3 ori pe an donez, îmi planific foarte bine timpul și am grijă să fiu în formă, să fiu odihnită, mai ales atunci.

#grija

A.T.: Practic, pregătindu-te pe tine pentru donare, ai în mod conștient mai multă grijă de tine și te menții sănătoasă.

D: Da, și întotdeauna când am câte o sesiune de donare beneficiez de sfaturi care îmi sprijină conduita, sfaturi de la personalul pe care îl găsesc acolo.

A.T.: Foarte frumos! Mulțumim și felicitări!

D: Mulțumesc și eu și să promovăm ideea mai departe.

A.T.: Sigur, te așteptăm în gașca noastră de #bloodfluenceri.

#Oana

Andreea Timofte: Bună ziua. Numele dumneavoastră?

Oana: Mă numesc Oana.

A.T.: Oana, am aflat tangențial aici la centru, că este ziua ta astăzi. La mulți ani!

O: Mulțumesc foarte mult!

A.T.: Cum te-ai hotărât să vii de ziua ta, să donezi sânge?

O: Îmi pare foarte rău că m-am hotărât foarte târziu să fac gestul acesta. Am pregătire medicală la bază, sunt medic, dar nu mai profesez de ceva timp. Îmi propun de foarte mult timp să fac gestul ăsta tocmai pentru că mi-am spus că fiind medic, e chiar obligatoriu să fac gestul acesta.

pe mătușa mea, care a fost practic a doua mea mamă și care și ea a primit o unitate de sânge cât a fost în Camera de Urgență. Atunci chiar mi-am spus că trebuie să fac gestul ăsta, trebuie să întorc cumva faptul că sângele altcuiva a fost dat mamei, apoi mătușii mele. Și pentru că mă simțeam puțin obligată, m-am gândit că de ziua mea chiar este cel mai potrivit lucru, totodată mulțumind Universului și întregului sistem în care trăim. Să mulțumesc pentru ceea ce am, pentru că sunt sănătoasă.

#beneficii

A.T.: Felicitări, Oana. E minunat ca știi și ești la curent atât cu nevoia, cât și cu beneficiile donării de sânge pentru organism.

O: Sigur că da. De asta zic că până la urmă e un beneficiu chiar pentru propriul organism. Bine, în condițiile în care, într-adevăr ești o persoană sănătoasă, fără boli cronice, fără probleme circulatorii, hipertensiv și așa mai departe.

Dar pentru o persoană sănătoasă, în general, este chiar un gest sănătos inclusiv pentru propriul corp. Pentru că atunci când practic scoatem o parte din sânge, sistemul nostru circulator, măduva, este forțată să creeze celule noi și atunci celulele acelea sunt și mai sănătoase. Mai eliminăm puțin din toxine și așa mai departe, deci nu numai că este un gest frumos pentru semenii noștri, dar inclusiv pentru noi.

#primulpas

A.T.: Ce le-ai spune celor care n-au făcut încă primul pas?

O: Păi n-am ce să le spun, decât să-i încurajez. Evident, există la foarte multe persoane, din păcate, această mică frică de faptul că s-ar putea să amețească, să leșine sau nu știu, sunt diverse. Totuși, cred că trebuie ca fiecare dintre noi, la un moment dat, să-și înfrângă micile temeri. Sunt oameni lângă tine care te supraveghează, care au grijă, și deci nu reprezintă niciun impediment.

Totul ține și de a ne găsi puțin timp și de a ne propune să facem acest lucru. Pentru că, într-adevăr, trebuie să ne gândim în fiecare zi că Doamne ferește cineva, chiar dintre ai noștri dragi și iubiți, poate să fie pe un pat de spital și să aibă nevoie de sânge și să îți spună doctorul stai că te mai amân sau stai ca n-am acum, pentru că nu prea avem. În România, din păcate, încă este o problemă legată de donarea de sânge, la fel ca și donarea de organe, deci încă ne trebuie educație multă în sensul acesta și mulțumim tare mult tuturor celor care se implică și fac campanii în media, în televiziune și așa mai departe.

#cudrag

A.T.: Te așteptăm și pe tine cu mare drag, în gașca noastră de #bloodfluenceri când ai timp și disponibilitate. La mulți ani încă o dată!

Anul acesta, mărțișoarele noastre, au ajuns și la Centrele de Transfuzie din Ploiești, Constanța, Timișoara, Iași, Brasov, Botoșani și Galați.

N-avem SANGE este unicul program al Asociației HEM și reprezintă un demers amplu, de informare și conștientizare a nevoii de sânge. Obiectivul principal al întregului demers îl reprezintă creșterea numărului de donatori sanguini, fidelizați, și integrarea donării de sânge în rutina unui stil de viață sănătos. Dacă doriți să vă implicați in acest demers, fie prin participarea la acțiuni de voluntariat, fie prin inițiative în orașul / cartierul / zona în care locuiti, sau prin susținerea / sponsorizarea demersului, vă așteptam să ne scrieți pe contact@n-avemsange.ro.

Gabriel Solomon (#bloodfluencer): “Donarea de sange este acel gest de generozitate, prin care poti avea cel mai mare impact, cu cel mai mic efort”

articol de Marian Costache

De cativa ani buni, startul pentru luna Decembrie bogata in tot felul de actiuni, fie ca vorbim de workshopuri de informare sau motivationale, sesiuni de colecta mobila sau evenimente artistice la care suntem parteneri sau chiar protagonisti, e dat de initiativa “Giving Tuesday”. Si anul acesta, cei de la One Kind au transformat Martea Generozitatii intr-o saptamana intreaga, pornita inspirat la Impact HUB, printr-o campanie de donare de sange.

Donarea de sange este un act extrem de sanatos, este poate printre cele mai sanatoase gesturi pe care le poti face, pentru ca reduce riscul de infarct miocardic si de boli cardiovasculare in general, reduce riscul de boli inflamatorii, inclusiv de Cancer. Creste capacitatea imunitara, rezistenta la efort, creste capacitatea de recuperare dupa un accident care presupune pierderi hemoragice. Cu alte cuvinte, in mod paradoxal, romanii nu merg sa doneze cu toate ca donarea de sange pe langa aceste argumente legate de sanatate ne si conecteaza puternic pe orizontala.

In deschiderea actiunii de la Impact HUB, Gabriel Solomon #bloodfluencer si fondator One Kind ne-a explicat de ce Saptamana Generozitatii merita sa inceapa cu donarea de sange, deoarece prin acest gest de generozitate poti avea cel mai mare impact, cu cel mai mic efort. Donarea de sange este de altfel un gest ce merita repetat de mai multe ori pe an.

Gabriel Solomon #bloodfluencer, co-fondator One Kind

“Daca doriti sa va implicati si mai mult, in sustinerea donarii de sange, la anul (2023) in Iunie este #bloodfluencer Marathon. Va asteptam la Dejani, inscrierile sunt deschise, avem curse pentru toata lumea, pentru adulti, pentru copii, pentru cei care sunt mai competitivi sau pentru cei care vor doar o iesire in natura. Este langa Muntii Fagaras, este o atmosfera superba, un loc special. Va asteptam la START, iar pana atunci ne vedem la Centrul de Transfuzie”, a mai spus Gabriel Solomon, #bloodfluencer, co-fondator One Kind.  

Nadia Cantemir Stoica, Avocat Baroul Bucuresti

“Donarea de sange este un gest atat de mic, care poate aduce atat de multe beneficii pentru sanatatea oamenilor. Ar trebui ca fiecare dintre noi sa constientizam, cat de usor putem sa facem un bine oamenilor.

Am ales sa donez deoarece am aflat de campania organizata de Impact Hub, cu ocazia Saptamanii Generozitatii, si plec cu bucuria ca prin acest ajutor minor voi face un bine unui suflet care are o nevoie stringenta de sange.” – Nadia Cantemir – Stoica

Dragos Smeu, Specialist Digital Marketing

Dragos Smeu a donat prima data dupa tragedia de la #colectiv. Ne-a spus ca l-a impresionat foarte mult acea drama, mai ales ca a avut prieteni care au avut de suferit, in urma incendiului respectiv. Dragos a mentionat ca a donat atunci, chiar daca nu era foarte “prieten” cu acele.

“Sunt specialist in Digital Marketing si am destui prieteni care, din pacate, nu sunt foarte constienti de lipsa sangelui din sistemul de sanatate public si privat. Nu prea discutam despre subiectul asta. Probabil ca discutam o data sau de doua ori pe an, atunci cand merg si donez sange, iar ei vad plasturele. De fiecare data intrebarea este “te-a durut?”, “cum te-ai simtit?”, “ai lesinat?”, desi nu am avut niciodata o astfel de problema”, ne-a spus Dragos.

“Celor sanatosi, care ar putea sa doneze sange, le-as spune ca nu este o actiune atat de complicata pe cat pare. Dureaza foarte putin, tot procesul de la screening pana la donat dureaza pana in jumatate de ora. Faptul ca esti sanatos si poti dona te poate face un super erou pentru cineva, care are foarte mare nevoie de sangele tau!

Ma bucur foarte mult ca am avut ocazia la Impact HUB, in Saptamana Generozitatii, sa donez sange. Mi se pare ca am facut un act de generozitate aleatorie foarte frumos si ma simt bine.” Asa a concluzionat Dragos Smeu, in testimonialul pe care ni l-a oferit.

Ioana Pasc, Specialist Comunicare la Impact HUB Bucuresti

Ioana Pasc, Specialist Comunicare la Impact HUB Bucuresti: “Ideea campaniei de donare de sange a venit din partea partenerilor nostri de la One Kind. Ei ne-au prezentat posibilitatea de a face ceva impreuna in Saptamana Generozitatii si nu am vrut sa stam deoparte. Ne-am dorit sa facem ceva pentru comunitatea noastra, ceva care conteaza cu adevarat si salveaza vieti.

Stim ca in Romania este o mare problema cu lipsa sangelui si ca mergem sa donam doar cand avem o tragedie in familie sau in jurul nostru. Ne dorim sa schimbam asta si sa punem o caramida la zidul constiintei. Poate suna pompos dar chiar de aici a plecat ideea noastra, sa aducem in lumina acest subiect, al nevoii de sange. Ne dorim chiar sa spagem mituri, cel legat de frica de ace, ca donarea de sange este ceva neplacut. Ne bucuram ca am putut face aceasta colecta aici la Impact HUB, sa cream un ambient cat mai relaxant pentru donatorii nostri. Ne bucuram ca am reusit asta impreuna, va multumim!”

#generozitate

Intr-adevar, donarea de sange merita sa fie facuta din alte considerente, decat cele legate de jale. Merita sa fie pregatita, oamenii sa vina sa doneze dintr-o alta stare de constiinta, cu bunavointa. Merita sa vina cand nu exista tristeti in jur, pentru ca tristetile nu sunt obligatorii! Nu e nevoie de inca o drama in plus, in familia ta sau a cuiva apropiat, ca sa te faca sa vii sa donezi!

Donarea de sange e genul de act generos care ti se-ntoarce imediat, cu beneficii in sanatatea proprie! “N-avem SANGE?!” este si despre curajul de a te uita la suferintele celorlalti, este si despre curajul de a parasi bula de confort, este si despre curajul de a te conecta pe orizontala, mai departe de statut social, de avere, de cat de mare e masina sau biroul, de-a te conecta in mod autentic cu altii la fel ca tine, care poate ca nu sunt la fel de norocosi, la momentul acesta.

Back To Top