Loading....

Etichetă: georgeta hanganu

Ziua Mondiala a Donatorului de Sange 2020 – panelul 3, dedicat oficialitatilor din Sistemul de Transfuzie

Panelul al treilea a fost dedicat oficialitatilor din sistemul de transfuzie, al Ministerului Sanatatii, cat si al Ministerului Apararii Nationale, invitati fiind:

Dr. Violeta Carmen Oancea – Director General al Institutului National de Hematologie Transfuzionala

Dr. Doina Gosa – Director al CTS Bucuresti

Colonel Farmacist Dr. Maria Cristina Ranetti – Șef al CTS MApN

Dr. Georgeta Hanganu – Director al CTS Ploiesti

Moderator Marian Costache, #bloodfluencer co-fondator „N-avem SANGE?!” – Presedinte Asociatia HEM

 “Rigoarea sistemului medico-militar, existenta pe tot parcursul activitatii noastre profesionale, de data asta a fost accentuata datorita perioadei specifice pe care intreaga lume o traverseaza. A fost o provocare, pentru ca datorita acestei stari specifice am incercat sa facem in asa fel incat sa avem donatori, intrucat necesarul de sange a fost relativ constant.  Stim ca oamenii de pe patul de spital au nevoie de sange, fie ca exista o perioada de pandemie, fie ca nu.

Sunt anumite boli grave care necesita constant transfuzia sanguina, si-atunci atat Centrul civil, cat si Centrul de Transfuzie Sanguina al MApN, au facut eforturi suplimentare ca sa asigure donatorii. Sangele este singurul medicament care nu se gaseste in farmacie si care nu poate fi fabricat.” –  Colonel Farmacist Dr. Maria Cristina Ranetti – Șef al CTS MApN

“De Ziua Mondiala a Donatorului, intreaga societate trebuie sa aduca un omagiu necunoscutilor care doneaza sange. Acestia sunt niste oameni care niciodata nu vor zambi dintr-un panou publicitar, nimeni nu-i va cunoaste, dar ei isi vor oferi intotdeauna bratele, ca sa doneze sange. La multi ani stimati necunoscuti!

Prima lectie pe care am luat-o de la pandemie a fost de fapt o lovitura zdravana dupa ceafa, cum primeam in copilarie cand faceam vreo prostie. Aceasta lovitura mi-a spus foarte clar ca nimeni nu este pregatit pentru o situatie, care are sansa sa intervina pe omenire extrem de rar, dar care are un impact extraordinar de mare. Am realizat ca am facut in viata mea, in 30 de ani de transfuzie, nenumarate planuri de urgenta, atat de frumoase si de apreciate de toti cei care le-au citit, dar care in realitate nu au fost bune de nimic, la momentul unei stari cu totul deosebite. Asa cum au facut toti, am incercat din mers sa ne adaptam, acestei noi situatii.

Este nevoie sa trecem, insa, la nivelul urmator, sa facem o educatie a populatiei in general si a populatiei de donatori, care sa ne-nteleaga si sa vina cand avem noi nevoie, nu cand exista un context, cum a fost cel al pandemiei, “daca tot suntem liberi, hai sa donam sange”. Este foarte important sa facem o conexiune continua, intre necesarul de sange si donatori.” – Dr. Georgeta Hanganu – Director al CTS Ploiesti

“Am fost emotionata de ceea ce a spus mai devreme d-na Dr. Varady, ca pacientii care au nevoie de sange au biblia pe noptiera si se roaga, pentru donatorii lor. Aceasta afirmatie arata cat este de profunda aceasta nevoie de sange, la nivelul spitalelor. Legatura este foarte stransa, desi ea nu se vede, pentru ca acel donator salveaza pana la urma viata pacientului.

Undeva, la mijlocul pandemiei, numarul donatorilor a-nceput sa creasca in Bucuresti. Eu consider ca la-nceput donatorilor le-a fost teama, asa cum ne-a fost teama si noua, personalului din centrele de transfuzie. Toata lumea a fost la-nceput sub imperiul acestei frici, de COVID. Ne-am depasit cu totii aceasta frica, si noi si donatorii, ne-am protejat, nu ne-am contaminat, donatorii au prins curaj si au venit apoi in numar destul de mare.

Donarea recurenta ofera un sange mai sigur si ofera mai multe componente sanguine. De la un astfel de donator facem 3 componente si uneori chiar si mai multe, pentru copilasi, deoarece o punga pentru un copilas are 50 de mililitri. In Bucuresti avem 3 spitale de pediatrie, care din nefericire sunt pline cu copii bolnavi.

In luna Martie 2020 au donat aproximativ 2500 de donatori, deci la jumatate, comparativ cu Martie 2019, cand au fost 5000 de donatori. In Aprilie si Mai a crescut numarul donatorilor, la 3000 si ceva, comparativ cu anul anterior, cand au fost 4800 – 5000 de donari. Donatorii sunt desigur mai multi, deoarece nu toti se incadreaza pentru donare.

A fost un numar apreciabil de donatori, care si-au invins frica, au venit la Centru si au donat sange, in perioada pandemiei. Acest lucru trebuie evidentiat si pretuit!” – Dr. Doina Gosa – Director al CTS Bucuresti

“Am sesizat ca tinerii vor sa doneze, insa timpul lor niciodata nu este suficient, ca sa poata sa se adreseze Centrului de Transfuzie. Tocmai datorita acestui motiv, noi avem aceste autocare de colecta mobila, pe care le-am plasat in vecinatatea acestui cort militar, pentru a arata disponibilitatea noastra, de a merge si de a recolta sange, donatorilor care nu au suficient timp sa vina la noi.

Cred ca posibilitatea de a creste numarul de donatori in populatie, la nivel de tara, nu doar la nivel de Bucuresti, va fi realizabila in momentul in care tanarul va fi constientizat de importanta donarii, inca de la o varsta frageda. Daca tinerii vor fi sensibilizati in mod constant asupra faptului ca e important sa doneze, poate ca numarul de donatori va creste si la noi.” – Colonel Farmacist Dr. Maria Cristina Ranetti – Șef al CTS MApN

“In ceea ce priveste testarea anticorpilor SARS-COV-2 la nivelul centrelor de transfuzie, sunt convinsa ca va determina o crestere a numarului de donatori, pentru ca intr-adevar, am fost si noi sunati, exista un interes in randul populatiei, sa stie daca au fost bolnavi asimptomatici. Eu consider, insa, ca aceasta testare nu reprezinta o solutie pentru noi, pe termen lung, ci reprezinta doar o solutie punctuala. Ar fi un heirup, care ne-ar ajuta doar pe moment, iar apoi acei oameni, care vin sa doneze doar pentru ca vor sa fie testati pentru anticorpi, nu se vor mai intoarce la centre.” –  Dr. Doina Gosa – Director al CTS Bucuresti  

“Din punctul meu de vedere, sangele trebuie sa astepte pacientul, si nu pacientul sa astepte sangele. Cel mai bun depozit al sangelui este in corpul omului! Ce-am creat noi, in materie de frigidere si congelatoare, acestea nu pot substitui ceea ce a creat Dumnezeu, camara asta minunata care este omul si care contine sangele.

Trebuie sa avem o legatura, in permanenta, intre cererea de sange, personalizata, pe spitale, si donatori. Lucrul asta se poate face, multe centre au deja un sistem informatic integrat, de gestionare a donatorilor, a componentelor sanguine si a intregii activitati transfuzionale. Acesta trebuie extins cu un modul, care sa intre in unitatile de transfuzie din spitale, care sa fie astfel in legatura permanenta cu centrele de transfuzie.

 Unele centre de transfuzie au dezvoltat aplicatii, prin care trimit mesaje donatorilor, tintit, pe-o anumita grupa. Trebuie, insa, facut la nivel national un altfel de sistem, ca sa nu fim niciodata in situatia dificila, de-a avea pacienti cu nevoi de grupa A, sa zicem, iar noi sa avem excesiv in stoc grupa AB.

Este momentul sa trecem la nivelul urmator, donatorii trebuie sa fie educati si sa-nteleaga ca e bine sa doneze, atunci cand un pacient similar, cu grup si fenotip, are nevoie.” –  Dr. Georgeta Hanganu – Director al CTS Ploiesti

“Este foarte important sa stim nevoia (de sange) a spitalului, in timp real. Este foarte important sa putem sa onoram nevoia spitalului, tot in timp real. In sensul asta INHT a depus o serie de modificari legislative, catre Ministerul Sanatatii.” – Dr. Violeta Carmen Oancea – Director General al Institutului National de Hematologie Transfuzionala

“Nevoia de sange, in perioada urmatoare, este foarte mare, dupa cum s-a spus aici in repetate randuri, pentru ca se intorc pacientii cronici, care au stat in standby. Se intorc in spitale pentru a fi operati, activitatea spitalelor va creste, deci nevoia de sange va fi foarte mare. Speranta mea, in perioada urmatoare, o reprezinta colecta mobila.” – Dr. Doina Gosa – Director al CTS Bucuresti  

“Ceea ce primim noi, cei de la Asociatia HEM si de la ONG-urile partenere, ocupandu-ne de Programul National “N-avem SANGE?!” este speranta, speranta ca vom putea trai intr-o buna zi intr-o tara mai atenta la nevoile oamenilor aflati in suferinta, ca vom trai intr-o tara cu mai multi oameni sanatosi. Este o satisfactie deosebita pe care o avem in clipa in care suntem #bloodfluenceri, voluntari in cadrul acestui program.

Va asteptam alaturi de noi, va asteptam sa donati in continuare, pentru ca este sanatos pentru trup si pentru suflet!

Aceasta transmisiune nu ar fi fost posibila, fara ajutorul companiei Blitz Technology, de la care am primit cadou toata munca pentru aceasta zi, pentru aceasta transmisie. Multumim!” – Marian Costache, #bloodfluencer co-fondator „N-avem SANGE?!” – Presedinte Asociatia HEM

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, MACROMEX, CertSIGN, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Blitz Technology si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

Siguranta donatorilor inseamna, in primul rand, siguranta personalului medical

Pandemia generata de COVID-19, a impus si in cadrul programului “N-avem SANGE?!” schimbarea abordarii in privinta comunicarii nevoii de sange. Am inteles ca e important sa insistam pe masurile de siguranta luate de Centrele de Transfuzie, astfel ca am pregatit atat materiale care raspund eventualelor temeri ale donatorilor, dar am inceput si demersurile pentru sustinerea centrelor in acest sens. De utilitatea pasilor nostri, ne-au convins si cuvintele de multumire primite de la Centre, multumiri pe care le transmitem si noi mai departe partenerilor nostri, Macromex si H.Essers Romania.

Martie, aprilie, mai, iunie…?…2020. Luni de incercari pentru noi toti, inclusiv pentru centrele de transfuzie sanguina. Actiuni de colecta mobila suspendate, donatori putini, masuri si nevoi identificate din mers, de la o zi la alta, in timp ce ne-am straduit sa mentinem rutina. Pe langa presiunea continua generata de stocurile mici de componente sanguine si scaderea ingrijoratoare a celor care au continuat sa se gandeasca la nevoile pacientilor, donand sange, o alta mare presiune ne-a marcat: competitia cu celelalte institutii medicale in achizitionarea de echipamente de protectie si dezinfectanti, incadrarea in resursele financiare alocate, obligatia manageriala si morala de a ne proteja angajatii, donatorii, pacientii, mentinand in acelasi timp continuitatea activitatii.
Si totusi, in toata aceasta perioada, in ciuda dificultatilor individuale, au continuat sa ne fie alaturi voluntarii 
#bloodfluenceri, initiatori, sustinatori si sponsori ai proiectului “N-avem sange?!”. Prezenta lor s-a facut simtita de la distanta si in Constanta, ca si in multe alte judete din tara.
Le multumim pentru sprijinul neconditionat si prompt oferit ca raspuns la noile noastre nevoi: masti si halate de unica folosinta pentru protectia angajatilor, distantiere, materiale promotionale pentru promovarea outdoor si online a donarii de sange, facilitarea comunicarii informatiilor despre donarea de sange catre populatie, si pentru cate altele! …Oameni deschisi catre oameni…
Desigur, fara contributia esentiala a sponsorilor, asigurarea de echipamente de protectie si alte materiale pentru CRTS Constanta si alte centre de transfuzie sanguina nu ar fi fost posibila.
Le multumim din suflet tuturor, 
#bloodfluenceri si sponsori, pentru ca ne-au insotit cu empatie in aceasta perioada!
Suntem siguri ca vor continua sa ne fie alaturi si mai departe, in misiunea noastra, alaturi de oameni si pentru oameni! Colectivul CRTS Constanta
” – Dr. Alina-Mirella Dobrota, Director Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta

Implicarea face diferenta intre vorbe si fapte! Suntem indatorati prietenilor nostri de la “N-avem sange?!” pentru sustinerea oferita intr-o perioada dificila! Multumim pentru grija fata de donatori si de noi! Echipamentele de protectie sunt de mare folos! Siguranta noastra si a donatorilor este importanta pentru intreaga societate! Multi constientizeaza aceasta importanta, putini participa la realizarea ei! Printre acestia si prietenii ”N-avem sange?!”. Va multumim!” – Dr. Georgeta Hanganu, Director Centrul de Transfuzie Sanguina Ploiesti

“Multumim programului “N-avem SANGE?!” pentru ajutorul acordat – constand in echipamente de protectie pentru personalul nostru si benzi autocolante pentru marcarea distantei de siguranta pentru donatori – si transmitem recunostinta noastra pentru faptul ca promoveaza constant donarea de sange in Romania, comunicarea eficienta cu oamenii care vor sa devina donatori si sustin reteaua de transfuzie, de multe ori aflata in impas!” – Iulia Stanciu, director Centrul de Transfuzie Sanguina Dambovita

foto Centrul de Transfuzie Sanguina Dambovita

In luna aprilie am obtinut viziere si signalistica de pastrarea distantei de siguranta pentru Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti, oferite de Paco Media si City Park Mall, iar in a doua jumatate a lunii mai, am reusit sa trimitem in cateva dintre Centrele de Transfuzie din tara, masti FFP2, halate si signalistica de pastrare a distantei, pentru achizitia carora le multumim partenerilor nostri de la Macromex si H.Essers Romania.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, MACROMEX, CertSIGN, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Blitz Technology si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

“Trebuie sa colectam sange, doar in functie de cererile spitalelor, doar dupa necesitatile pacientilor si dupa volumul stocului de componente sanguine al centrelor, nu in functie de contextul social si emotional.” – Dr. Georgeta Hanganu, Director @ Centrul de Transfuzie Sanguina Ploiesti

Am stat de vorba zilele trecute cu d-na Dr. Georgeta Hanganu, Directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Ploiesti, despre contextul actual. La inceputul pandemiei generate de Coronavirus cererea de sange era la un nivel ridicat dar pe masura ce tot mai multe spitale au devenit spitale COVID, aceasta s-a redus considerabil.

un interviu de Marian Costache

Ce a adus nou pandemia in comportamentul donatorilor?

Motto: “Niciodata nu vom fi suficient pregatiti pentru toate  provocarile vietii.” Einstein

Exista situatii  imprevizibile, cu sansa extrem de redusa de aparitie, dar cu impact extrem de mare asupra intregii comunitati.  Pandemia provocata de noul coronavirus ne–a luat pe toti prin surprindere:  decidenti, populatie, personal din spitale, personal din centrele de transfuzie si donatori.

De cateva decade bune, inotam in aceeasi rutina: chemam donatori, recoltam sange de la publicul care raspunde apelurilor: mult sau putin, il stocam cat putem: mai mult sau mai putin, il folosim dupa cum il avem: mult sau putin.

De fiecare data, numarul respondentilor nostri este direct proportional cu contextul emotional, general sau local. In consecinta, manageriem stocuri de sange al caror volum este stabilit de respondenti, si nu de managerii centrelor de transfuzie. Noua pandemie ne-a aratat ca e cazul sa ne schimbam modul de abordare, ne-a aratat ca trebuie sa fim, mai flexibili, si mai determinati.

Asadar:

Ma obisnuisem in cei 30 de ani petrecuti in centru, cu aglomeratia zumzaitoare a diminetii. Vazusem  zilnic, in cei  30 de ani, sala de asteptare a centrului, plina, cu oameni multi, mai tineri sau mai varstnici, mai tacuti sau mai galagiosi, sfatuindu-se intre ei, punandu-si intrebari, intr-o agitatie usoara, inghesuindu-se unul intr-altul la fisier, curajosi sau tematori, nerabdatori uneori, incercand sa doneze mai repede, goniti mereu de viata, alergati de griji si obligatii, oprindu-se la noi pret de o clipa, sa dea  o picatura de sange, si sa  alerge din nou mai departe.

Si dintr-o data totul s-a schimbat.

Am impus distantarea sociala. Sala de asteptare a devenit foarte spatioasa, linistea a luat locul zumzetului de alta data, oamenii au devenit mai preocupati, mai ascultatori, poate mai tristi si ingandurati.

Ce s-a intamplat in ultimele 2 saptamani?

La inceputul pandemiei s-a inregistrat o scadere a stocurilor si odata cu apelul national pentru donare, au venit foarte multi oameni sa ajute. Au stat linistiti si rabdatori pe aleea din curte  si pe strada, asteptand in frig, sa intre spre donare. Criza a transformat oamenii aceia nerabdatori, alergati de viata, in statui vii  insiruite prin curte. Timpul s-a oprit in loc, si noi odata cu el. Am constatat ca toti au inteles ca e nevoie sa devina mai rabdatori. Donatorii impacientati de alta data, au inteles timpurile. Am avut zile aglomerate, cu cate 120-160 donatori, mult peste capacitatea noastra de centru judetean. Am recoltat toti donatorii eligibili fara probleme si fara suparare, a fost bine.

Din pacate datorita starii de urgenta, multi pacienti au fost externati, toate interventiile chirurgicale amanate. Stocurile de componente sanguine s-au marit  mult, iar spitalelele au scazut cererile. Apelul national s-a transformat din bulgare in avalansa, si donatorii au continuat sa vina spre donare. Pentru a nu avea un efect negativ in perspectiva,  am continuat sa primim donatori dar stocurile de componente, prea mari si cererile din spitale prea mici, ne-au determinat ca de cateva zile sa intervenim si sa reducem drastic colecta. 90% din oamenii care au venit sa doneze, au fost rugati sa revina dupa ridicarea starii de urgenta. Dupa trei decade, in care am nu facut altceva, decat sa chem oamenii sa doneze, acum  m-am vazut in ipostaza de a ruga oamenii sa nu doneze.  Multi au inteles.

Multumesc celor care au inteles, si au plecat, multumesc celor care au inteles si vor reveni dupa ridicarea starii de urgenta, multumesc celor care nu au inteles dar au respectat decizia institutiei noastre. Multumesc celor ce au donat componentul si grupa de care am avut nevoie.

Cred ca acum este momentul pentru o schimbare. Trebuie sa colectam sange, doar in functie de cererile spitalelor, doar dupa necesitatile pacientilor si dupa volumul stocului de componente sanguine al centrelor, nu in functie de contextul social si emotional.

Ce alte aspecte ale stocului de componente sanguine ar trebui sa stie donatorii?

Desi pungile de recoltare sange sunt moderne, desi echipamentele de stocare sunt  performante, cel mai bun loc de stocare al sangelui este acolo unde l-a pus Creatorul, in vasele de sange. In corpul uman sangele este mereu proaspat, viu, reintinerit. Din acest motiv, trebuie sa ne bazam pe aceste depozite vii de stocare, oamenii, care pastreaza cel mai bine lichidul pretios, care trebuie educati sa doneze sange, doar atunci cand este nevoie sa isi ajute semenii.

Care sunt recomandarile?

Poate acum este momentul sa incepem sa educam populatia sa doneze doar la chemarile centrelor de transfuzie, sa inteleaga ideea de programare la donare, ideea de amanare si ideea de raspuns prompt la nevoie. Trebuie sa intelegem cu totii ideea de ajutor al semenilor. Ajutorul trebuie dat la momentul potrivit, pacientului potrivit.

E bine sa ajutam:  sa dam sa bea unui om insetat, sa dam de mancare unui om flamand. Ajutorul are sens doar daca este nevoie de el, si cand este nevoie de el. La fel si donarea. Schimbarea de atitudine privind donarea ar trebui sa inceapa acum! Si daca ar fi sa avem un slogan, acesta ar trebui sa fie:  

“Doneaza constant sange! Doneaza cand ti se cere! Programeaza-te!“

Noi iti multumim draga donatorule!

Multumim tuturor donatorilor nostri! Multumim celor ce vin constant si ne ajuta! Multumim celor ce acum stau acasa si vor veni dupa ce vom trece cu bine peste toate! Sa trecem cu bine!

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, MACROMEX, CertSIGN, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare.

In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

De ce nu doneaza romanii? – dezbatere LIVE

Joi 14.11.2019 a avut loc o dezbatere, organizata in cadrul programului “N-avem SANGE” si transmisa LIVE in pagina noastra, din dorinta de a afla care sunt cauzele care ne tin departe de donarea de sange. La eveniment au fost prezenti directori ai catorva centre de transfuzie, medici hematologi, reprezentanti ai diferitelor asociatii implicate in promovarea donarii, ca de altfel si un grup consistent de #bloodfluenceri.

Redam mai jos cateva dintre declaratiile importante si adaugam inregistrarea dezabaterii, care la momentul la care publicam acest articol avea aproape 10.000 de vizualizari.

“Imi pun intrebarea “de ce nu doneaza romanii?” de ani buni si sincer nu am gasit foarte multe raspunsuri. Apreciez insa ca numarul donatorilor de sange este atat de mic in Romania datorita lipsei de informare, sensibilizare a oamenilor, si mai ales de constientizare a populatiei de nevoia de sange. Chiar daca oamenii stiu ca exista aceasta nevoie, ca trebuie sa vina sa doneze, poate-si propun sa o faca si nu au timp sau uita sa o faca. Daca, insa, ar constientiza cat de important este acest sange, pentru bolnavii din spitale, cred ca ar deveni o obisnuinta pentru ei donarea de sange.

Este important sa ne monitorizam starea de sanatate, ca sa surprindem eventualele boli, care ar putea sa apara, si sa le surprindem in fazele initiale, pentru ca ele sunt mult mai usor de tratat atunci. In Romania nu exista inca un program national de preventie, romanii nu se investigheaza, si iata ca noi putem sa venim in intampinarea romanilor, propunandu-le sa vina sistematic la orice centru judetean sa doneze. Pentru ca donand constant nu numai ca salveaza viata pacientilor din spitale dar isi salveaza propria viata. Avem si un exemplu aici, in aceasta seara.

Este deci foarte important sa donezi sange deoarece iti controlezi astfel propria sanatate.” – Dr. Doina Gosa, Director CTS Bucuresti

“Prahovenii nu doneaza cat ar trebui si din pacate, in ultimii ani, am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii. Rata de prezentare a donatorilor scade si cred ca asta este datorata in primul rand faptului ca dupa revolutie nu a mai existat o constanta preocupare pentru promovarea donarii de sange, intr-un mod sistematic si organizat, la nivel national.

Cu regret spun ca in epoca comunista sistemul de promovare era foarte bine gandit si foarte bine pus la punct. Noi acum traim cumva faptul ca donatorii, foarte multi dintre cei care sunt in varsta, recrutati in perioada comunista, imbatranesc si ies in mod natural la pensie din functia lor de donator. Din acest motiv noi incercam sa mergem mai aproape de oameni, pentru ca provocarile societatii de astazi sunt tot mai mari, si oamenii isi fac tot mai greu timp sa vina la centrele de transfuzie. Pentru asta cred ca romanii ar trebui sa fie mai bine informati dar cred ca cei care au competenta ar trebui sa se uite si la un cadru legislativ, pentru ca o simpla informare nu este suficienta pentru a aduce in centre, ca sa-I asezi pe scaunul de donare. Trebuie create conditii legislative, care sa ofere donatorului un sentiment de siguranta la locul de munca, care sa nu-i pericliteze pozitia fata de colegi.

Romanii nu sunt oameni mai rai, nu sunt oameni mai putin empatici dar sunt bombardati cu foarte multa informatie si nu pot face o selectie, nu pot prioritiza ceea ce le este vandut ca informatie buna: “faceti asta…”, “cumparati asta…”  Pentru acest lucru este nevoie de un sistem de promovare la nivel national, coerent si bine pus la punct, pentru ca oamenii sa aiba o informare continua si sustinuta, nu doar o stire bomba care spune “criza de sange”. O astfel de stire mai mult alarmeaza si mobilizeaza pentru maxim doua – trei zile.

Trebuie facuta o educatie constanta si asta inseamna o implicare foarte mare a intregii societati. Munca de recrutare a donatorilor nu este doar munca centrelor de sange si a asociatiilor, trebuie sa fie munca intregii societati. Noi facem acum lucruri punctuale, ne agitam foarte mult noi toti cei din centrele de transfuzie, dar faptul ca faci un lucru punctual nu are continuitate.

Noi incercam la nivelul judetelor ca stabilim niste contacte, sa mentinem niste relatii, dar asta nu este suficient. Asa cum spuneam, avem nevoie de un nou cadru legislativ si trebuie facut ceva la nivel national.” – Dr. Georgeta Hanganu, Director CTS Prahova

“Dupa 2007 ne-am confruntat cu scaderea foarte mare a numarului de donatori, serviciul militar nemaifiind obligatoriu. Personalul militar activ a scazut foarte mult in cei 12 ani, si am fost nevoiti sa ne adresam si institutiilor publice sau companiilor private, pentru a creste numarul de donatori. Asta coroborat si cu un plan de promovare a donarii de sange la nivelul unitatilor militare, la nivelul companiilor, unde am efectuat colecte mobile. Am luat masuri pentru a creste numarul de donatori si numarul de componente sanguine. Colectele mobile au un avantaj prin faptul ca atrag mai multi oameni la donare.  

La nivel de centru am identificat trei cauze principale, pentru care romanii nu doneaza. Prima ar fi teama de achizitie de infectii, asociate actelor medicale sau asa numitele infectii nosocomiale. Mediatizarea negativa a activitatii medicale din Romania a lasat o amprenta asupra populatiei.

O a doua cauza ar fi lipsa de timp. Si asta ar trebui coroborata cu faptul ca unele firme nu permit angajatilor sa lipseasca de la program, desi este legal.

A treia ar fi generata de faptul ca oamenii au o perceptie gresita despre donarea de sange, despre consecinte, despre incidentele transfuzionale. Au impresia ca cei care doneaza sange se expun unor riscuri foarte mari. Ceea ce nu este adevarat!” – Lt. Col. Dr. Florea Vladescu, Medic Sef CTS MApN

“Sintagma “criza de sange” este excesiv utilizata in mass-media dar nu numai. Nu ii acuzam, pentru ca poate asa au fost lasati sa creada, pornind de la informatii venite din spitale. La nivel international s-au tot pus intrebari in ultimii ani, despre cum ar putea fi definita o asa zisa criza de sange. Ne confruntam si noi in Romania, fie in ansamblu, fie la nivelul anumitor regiuni, ca si toate celelalte tari, cu o reducere a numarului de donatori si implicit cu o reducere a disponibilului in anumite perioade sezoniere.

In Romania nu este o reala criza de sange, lipseste insa o gestionare a disponibilului, intr-o forma organizata, la nivel national. Astfel incat, avand in vedere ca exista zone cu o dezvoltare mult mai ridicata a serviciilor medicale: chirurgie cardiovasculara, hematologie, oncologie, deci servicii medicale mari consumatoare de tratament transfuzional, si zone care nu sunt la acelasi nivel, se creaza un dezechilibru la nivel de tara.

Sunt judete in care nu se ajunge ca interventii chirurgicale sa fie amanate, pentru ca nu se fac foarte multe, si zone precum marile centre universitare (Bucuresti, Cluj, Targu Mures, Timisoara, Constanta) in care solicitarea este mult mai mare.

Surplusul, din zonele in care utilizarea nu este la nivelul disponibilului, trebuie orientat in mod rational, fara a afecta situatia din judetele respective, catre zonele mari consumatoare. Colegele din judetele cu volum foarte mare de utilizare tin legatura cu directorii altor centre de transfuzii si in masura posibilului toti colegii ajuta. Subliniez ca este forma noastra de a ne adapta situatiei, este insa nevoie de o organizare la nivel national. De aici rezerva despre continua mentiune “criza de sange”. Avem criza poate de multe lucruri, criza de informatii corecte, cu privire la nevoia de a dona sange periodic, fara ca gestul donarii de sange sa fie legat de nevoia unei cunostinte sau a unei rude.

Intrebarea retorica adresata celor prezenti dar si celor care ne urmaresc: “oare chiar n-au sange romanii?” Au sange, e nevoie de implicarea tuturor.

In Constanta si noi ne confruntam cu o reducere a numarului de persoane care vin sa doneze in timpul saptamanii, de Luni pana Vineri. Daca in 2011-2012 media era de 50 de pungi recoltate pe zi, in acest an media e de 40. In schimb, avem confirmarea a ceea ce am sustinut de ani de zile si am si implementat, oamenii doresc o flexibilizare a programului centrului de transfuzii. De la inceputul lui 2016 am implementat programul “Ultima Sambata din luna”, in care lucram la sediu, pe langa colectele din judet. Daca in 2016 media pentru aceasta Sambata a fost de 20 de pungi, in 2019 am ajuns la peste 50 de pungi. Ba mai mult, pentru ca oamenii citesc repede mesajul, au ramas cu impresia ca in fiecare Sambata avem program la sediu. Au fost suparati la-nceput dar le-am explicat ca aproape fiecare Sambata este prevazuta cu colecta mobila in judet si au inteles.” – Dr. Alina – Mirella Dobrota, Director Centru Regional de Transfuzii Constanta

“Exista inca nevoie de reglementare in utilizarea produselor de sange. Sunt inca cereri de sange care exced nevoia reala. Utilizarea produselor de sange nu este neaparat judicioasa si conform normelor. Uneori se cere sange sau se cer produse de sange, cand nu este neaparat nevoie. Din acest motiv putem spune ca se creaza o criza de sange, pentru anumiti pacienti care intr-adevar au nevoie de sange sau alte produse, si de aici apar poate si povestile.

Noi avem niste norme, niste standarde pe care incercam sa le utilizam. Sunt niste limite ale parametrilor hematologici, in care noi ne incadram cand cerem produse de sange. Sunt intr-adevar medici care cer si in afara acestor situatii. Practic este o cerere nejustificata, pentru ca vor sa aiba un confort intraoperator sau pentru un pacient care este intr-adevar intr-o situatie critica.

De exemplu, limita pentru anemie este sub 7 grame de hemoglobina, in ghidurile internationale. Foarte mult timp s-a cerut sange si la 10 grame.” – Dr. Horia Bumbea, Profesor la Clinica de Hematologie a Spitalului Universitar, Vicepresedinte al Colegiului Medicilor Bucuresti.

“Medicul prescriptor are obligatia sa informeze pacientul sau apartinatorii ca este bine sa doneze sange. In niciun caz nu trebuie sa i se impuna pacientului si nu trebuie sa fie traumatizat si sa i se mai aduca inca o problema in plus, spunandu-i “nu te operez daca n-ai sange”. Nu, asta nu trebuie sa se-ntample!

Trebuie comunicat foarte frumos pentru ca este mai important ca oamenii sa-nteleaga si sa vina sa doneze, atunci cand pot, atunci cand simt s-o faca si e mult mai important sa li se spuna ca trebuie sa revina sa doneze.

Pentru noi, donatorul care revine la donare este foarte confortabil, pentru ca avand analizele bune in mod repetat este un element de siguranta pentru noi. De la acesti donatori recoltam produsele pentru pacientii foarte vulnerabili, pentru nou nascuti, chiar pentru transfuziile fetale. De asta este foarte important sa inteleaga donatorii, ca merita sa revina.

Pe de alta parte, pe langa donarea standard, care e foarte confortabila pentru ca dureaza efectiv 7-10 min., mai exista si alte tipuri de donare, cum ar fi donarea prin Afereza. Merita ca donatorii sa aiba curiozitatea ca dupa ce au donat o data sau de doua ori sa devina donatori de Afereza. Prin Afereza se recolteaza concentrate trombocitare care sunt necesare pentru pacientii din transplant, transplant de maduva, pacientii cu situatii grave care au avut chimioterapie si alte tratamente agresive, sau care prin natura bolii au devenit trombocitopedici si au nevoie de transfuzie de trombocite.

Ideea este ca acest produs salveaza viata pacientilor si donatorii merita sa fie curiosi si sa descopere si aceasta metoda de donare.” – Dr. Corina Posea, Hematolog la CTS Bucuresti   

“Conceptul acesta “criza de sange” are un puternic caracter de autosabotaj, deoarece criza de sange este punctuala. Este ceva ce se intampla acum si este pe o perioada definita. Acoperim criza de sange, ne-am spalat pe maini am terminat povestea. Atunci sunt foarte multi oameni, spun asta din experienta proprie, care vin si fac niste eforturi ca sa doneze intr-un astfel de moment – isi iau o zi de concediu sau chiulesc cu forta, acolo unde angajatorul nu e de acord, gasesc o bona pentru copilul pe care nu au cu cine sa-l lase – tocmai ca sa ajute sa contribuie si ei la stingerea acestei crize.

Un exemplu de genul asta a fost dupa #colectiv, cand cohorte intregi de oameni au facut cozi aici. Ceea ce e foarte bine. Dar partea proasta cu aceasta “criza” este faptul ca acesti oameni, care fac aceste eforturi, asteapta urmatoarea “criza”, ca sa se implice din nou. Ei nu vor deveni in mod natural donatori recurenti de sange, pentru ca nu constientizeaza ca este o nevoie permanenta de sange, ci inteleg ca uneori se intampla sa lipseasca sange, din anumite centre.

Al doilea lucru pe care voiam sa-l spun se refera la ceea ce spunea d-na Dr. Posea, Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical, in functie de disponibilitatea pacientului sau apartinatorilor, de-a veni sa doneze sange. Nu e nicio diferenta din a-l forta pe omul asta de a veni cu grupuri intregi de donatori sau a nu-l opera, a nu-i salva viata, pentru ca nu are bani sa plateasca, legal sau illegal, cat vrea medicul respectiv. Se intampla din pacate foarte frecvent si este ceva ce trebuie rezolvat, pentru ca ne duce in zona de “criza”, cand oamenii se mobilizeaza sa salveze viata cuiva si apoi isi iau o lunga pauza ca au obosit, au facut niste sacrificii, si mai asteapta o tura, pana la urmatoarea “criza”.

Cred ca unul din raspunsurile la intrebarea “De ce nu doneaza romanii?” este acela ca vina nu e neaparat la romani. Nu e vorba neaparat de ignoranta sau de nepasare ci e vorba despre cum ajunge informatia la oameni si ce mesaje primesc ei de fapt. Nu sunt convins ca la nivel national exista aceasta perceptie, ca nevoia de sange este permanenta si ca merita sa luam in calcul donarea recurenta. Nu sunt convins ca la nivel national sunt suficient de multi oameni care sa stie de beneficiile donarii de sange si despre cum te poate ajuta pe tine ca donator.

Ar trebui pornit de la o campanie nationala, care sa nu sublinieze nevoia de sange in criza, ci nevoia de sange constanta, plus beneficiile care vin la pachet cu ea.” – Andi Carlan, Activist Civic, #bloodfluencer

“Este nevoie sa transmitem mesajul corect catre apartinatori si aici cred ca este o problema in spitale. Poate nu medicii, poate asistentele, nu transmit corect invitatia apartinatorilor, ca sa vina sa doneze. Eu cred ca medicii prioritizeaza punga de sange in functie de gradul de urgenta al pacientului si nu neaparat legat de numarul de donatori.” – Dr. Doina Gosa, Director CTS Bucuresti

“Sunt unul dintre beneficiarii unui DA, da donarii! Am beneficiat de un rinichi si iata ce inseamna generozitatea unui donator, indiferent ca e vorba de sange sau de organe, in scop terapeutic. As vrea sa fac referire la cultura donatorului. Trebuie promovata aceasta cultura a donatorului. Ea trebuie facuta de toate fortele implicate, nu doar de ONG-uri, de catre toate institutiile medicale.

Daca in spital exista un buletin informativ prin care pacientului i se explica foarte clar ce inseamna sa doneze sange sau un organ salvator, el va intelege. La medicul de familie de asemenea. Sa nu uitam si rolul bisericii. Un mesaj transmis catre credinciosi poate avea un efect extraordinar. Iata ce inseamna si putem face acest lucru impreuna!

Tari avansate, precum Spania, care este pe primul loc in ceea ce priveste transplantul, au o cultura a donatorului, pe care o promoveaza in mod constant. Noi mergem anual, cu o echipa formata din cativa voluntari, in diferite orase ale tarii. Stam de vorba cu oamenii pe strada. Mergem in policlinici, in spitale. Mergem in licee, in facultati. Stam de vorba cu toti si le ducem mesajul despre ce inseamna “Da donarii de organe, da donarii de sange!” Oamenii inteleg, oamenii sunt altruisti, oamenii vor sa ajute.

Problema nr. 1 este lipsa de informare. Nu stiu care este particularitatea legala, nu stiu cum sa procedeze, nu stiu care sunt beneficiile acestei generozitati, pe care ei pot sa o faca. Din concluziile pe care noi le-am tras, in urma unor astfel de actiuni, intr-adevar peste 80% sunt de acord cu donarea.

Avem un procentaj extraordinar dar lipsa de informatii si de accesibilitate a cetateanului duce la astfel de sincope si la astfel de situatii, care ne situeaza pe linie de donare de organe, de exemplu, pe ultimul loc din Uniunea Europeana.

Ce poate fi mai frumos pentru un pacient decat sa primeasca viata de la un semen, prin donarea de sange, prin donarea de organe? Acest lucru se poate face numai prin caracterul altruist al semenilor nostri.

Stiinta a avansat pe toate palierele ei dar sange nu poate sa produca. Merita ca printr-un efort comun sa ne unim fortele pentru o campanie de constientizare cu privire la caracterul legal si benefic al actului donarii. Putem sa o facem!

Este tragic sa auzi ca nu poti sa fii operat, pentru ca nu exista sange. Este dureros, ca pacient, si te aduce in pragul disperarii. Medicii fac si ei tot ce pot, uneori le sunt depasite capacitatile profesionale, datorita cererilor din ce in ce mai mari. Sa nu uitam ca numarul afectiunilor cronice creste in mod alarmant.” – Gheorghe Tache, Presedintele Asociatiei Transplantatilor din Romania

“In generatiile noi, care sunt acum in liceu, in facultate, avem oameni care sunt din start mai dispusi sa contribuie la binele comunitatii. In plus avem acest carlig, donarea de sange poate sa devina “cool” pentru ei. Cam asa cum o faceti voi la “N-avem SANGE?!” Recunosc ca mi-a luat 5 luni, din momentul in care Matei a implinit 18 ani, pana sa fac declicul. De fapt a avut legatura cu faptul ca a votat pentru prima data in Mai, la europarlamentare.

Hai sa nu mai lasam lucrurile astea, care tin de setarea unui obicei nou, sa le lasam doar la latitudinea donatorului. Ma bucur ca 80% dintre donatori sunt recurenti dar ma intreb daca in statistici recurenta asta nu inseamna ca venim o data la jumatate de an, o data la un an si un sfert, un an si trei sferturi.

O prima zona in care am putea sa crestem este sa transformam asta intr-un obicei nu doar recurent dar care sa semene cu intervalul medical la care se poate dona in siguranta. Pentru ca traim in secolul 21, mi-as dori sisteme informatice eficiente pentru donatori.” – Diana Maria Voicu, #bloodfluencer, Presedinte Initiativa Romania

“Mi se pare ca tinerii nu stiu despre ce este vorba in actul donarii, fiindca la inceput nici eu nu stiam ce presupune. Am vazut un afis in autobuz, “N-avem SANGE?!”, l-am citit, m-am intrebat ce se-ntampla dar n-am vrut sa aflu mai mult, mai departe si am lasat-o asa. La un moment dat a intervenit un eveniment si m-am dus sa donez impreuna cu un prieten.

Am ramas surprins atunci de ceea ce inseamna de fapt sa donezi sange, fiindca este ceva la care nu te astepti. Pare simplu si pare ca nu e o nevoie atat de mare, eu asa am perceput-o. Daca ar fi fost mai important s-ar fi facut mai multe si s-ar fi batut la clasa la mine, la liceu, si ni s-ar fi spus sa donam.

Asa cum am auzit in seara asta, nu suntem informati. De la noi e si mai greu sa vina o initiativa in sensul asta. Cand am incercat sa conving mai multi prieteni sa doneze, unii au spus DA, si au venit sa doneze, altii au spus ca NU.

Mi se pare ca cei care au spus NU nu au spus asta pentru ca nu voiau sa doneze sange. Nu stiau ce presupune si aveau o frica de necunoscut, care-i impiedica sa faca acest pas. Dupa ce le-am spus ce traseu am facut la o donare si ce discutii am avut cu ocazia asta, au spus “wow, vreau sa donez si eu!”

A ajutat foarte mult si treaba asta cu Maratonul, fiindca a fost perceput de prietenii mei drept ceva greu de realizat. Cand le-am spus ca fac asta si ca sa promovez donatul de sange – fiindca am purtat tricoul asta cand am alergat, cu lacrimi cu tot – au zis ca daca eu am alergat pentru chestia asta atunci chiar e ceva important. Au vrut apoi detalii si conversia s-a realizat.” – Benyamin Saeednia, #bloodfluencer

“Cred ca scaderea numarului de donatori se incadreaza in aceasta scadere a spiritului civic, pe care o resimtim in aproape toate domeniile vietii, spre exemplu prezenta la vot, ca sa fac o paralela cu ce s-a petrecut in ultima vreme. La fel se intampla si cu donarea, cred ca romanii nu mai au acel ceva intre ei, care sa-i faca sa doneze. Mi-e foarte greu sa ma gandesc cum s-ar putea revigora acest spirit civic.

Din ceea ce s-a discutat aici, sunt de acord cu nevoia de informare, nevoia de modele – asa cum sunt bloodfluencer-ii creati de voi, prin acest program – care prin exemplul propriu pot sa disemineze ideea ca e nevoie ca oamenii sa se implice in procesul de donare.  

Pe segmentul nostru de varsta, avand in vedere ca suntem cam ocupati, este o idee foarte buna sa putem dona Sambata, in restul saptamanii pur si simplu nu avem timp.

Am 10 ani de cand donez constant si m-a ajutat foarte mult ca la Federatia de Rugby Dr. Alin Popescu a organizat periodic, de 4 ori pe an, actiune de donare. Pentru mine acelea au fost niste repere in calendar, puse de la inceputul anului. N-am reusit sa ma duc de 4 ori pe an dar in medie cam de 2 ori am reusit.

Altii nu au acest privilegiu, le e greu sa plece de la serviciu, asa ca weekend-ul poate reprezenta o solutie.” – Serban Damian, Medic, Nutritionist Sportiv, #bloodfluencer

“De 20 de ani asteptam de la Stat sa faca promovare si e promovarea pe care o vedeti. Am zis ce putem sa facem noi si am pornit o aplicatie. Am strans programatori voluntari, ca sa putem face Donorium. Apoi am fost la directorii centrelor si cu ajutorul lor am putut sa-i dam o insemnatate si o legatura aplicatiei cu centrele.

Noi de fapt vrem sa ajutam centrele si donatorii sa se gaseasca unii pe altii, lucru care nu se-ntampla inca asa cum am vrea. Am in continuare acelasi sfat, pentru cine vrea sa doneze, veniti la 12:00 la donare.

Pana cand guvernarea Boc a taiat donarea de Sambata, donam de fiecare data Sambata. 5 ani de zile am venit numai Sambata, desi lucram.” – Horia Bugner, bloodfluencer, fondator Donorium

“Avem la Pharma Nord niste evenimente, la care stam de vorba cu specialistii despre preventie. La evenimentul de astazi chiar mi-am permis sa includ donarea de sange in preventie. Astazi am vorbit despre preventie din doua puncte de vedere. O data pentru a ajuta societatea sa devina din ce in ce mai sanatoasa. Sunt convins ca prin actul de donare exact la asta contribuim, intr-un fel sau altul.

Am citit undeva ca donand salvezi 3 vieti, donand de 4-5 ori pe an salvam pana la 15 vieti. Asta inseamna ca putem avea o societate mai sanatoasa si tot progresul asta pe termen lung poate fi influentat de donarea de sange.

Al doilea punct de vedere atins astazi a fost cel legat de persoana donatorului, pentru ca donarea ajuta, donatorul avand foarte multe beneficii de sanatate. In acest context, personal cred ca este nevoie ca firmele sa se implice in promovarea donarii de sange. Sper sa convingem si alte companii sa se alature acestui demers.

Ca o nota funny la final, nu suntem o companie mare, n-avem multi colegi, dar din 10 cati suntem 8 deja doneaza. Am profitat ca exista acea zi libera si am convenit cu totii ca putem avea o saptamana de concediu in plus pe an, pe care si-o va lua fiecare cum considera” – Lucian Blaga, Director Comercial Pharma Nord  

“Legatura cea mai importanta este omenia. Sangele nu are religie, este acelasi pentru toti, nevoile sunt pentru toti cei care trec printr-o situatie delicata. Ceea ce incercam sa facem noi cu “Picatura de Viata” este sa incercam sa-i educam pe tineri, pe studenti si nu numai, sa iasa din zona lor de confort si sa faca ceva pentru cei din jurul lor.

Am inceput “Picatura de Viata” in Targu Mures si apoi am continuat-o in Bucuresti. O facem in prezent de doua ori pe an si incercam sa ajungem la trei editii pe an. Este organizata Duminica, in centru, la Sala Dalles. La ultima editie au fost 103 oameni care au dorit sa doneze sange, dintre care au reusit sa doneze 78. Ceea ce a fost foarte bine pentru 4 ore.  

Sesizez doua aspecte care au legatura cu lipsa sangelui. Intalnesc studenti care habar n-au avut de asa ceva, n-au auzit ca pot sa faca lucrul asta. Ei vin din provincie in Bucuresti si nu stiu despre treaba asta si-atunci cred ca o solutie este educarea lor inca din liceu, chiar daca ei nu sunt eligibili pentru moment. Daca educatia incepe de la final de gimnaziu, daca un profesor ar aminti de oportunitatea asta, ar fi foarte bine.

Cred ca trebuie facut un plan de informare si in licee si facultati, cu seminarii bine puse la punct. Poate chiar vorbim si il implementam, cu traineri, cu voluntari. 

Al doilea aspect pe care il sesizez are legatura cu sistemul medical, care este putred undeva. Chiar daca spunem ca e rar intalnit faptul, de multe ori am vorbit cu oameni care aveau nevoie de sange pentru o interventie, carora li s-a transmis raspicat ca nu se poate daca nu e cineva sa doneze pentru ei. Atunci omul se mobilizeaza, in comunitatea noastra oamenii merg si doneaza, iar apoi omul respectiv si apartinatorii au o atitudine de delasare.

Daca am reusi sa devenim acea comunitate functionala de care am vorbit, in care sa ne implicam noi activistii, cat si medicii, cred ca am putea face din sistemul asta ceva util.” – Costi Gogoneata, Pastor Biserica Adventista de Ziua a Saptea / Capelan AMiCUS Bucuresti

“Cred ca noi tinerii avem un rol foarte important in campaniile de donare de sange, in primul rand cu ideea de campanii in licee si in scoli. Stiu ca la noi, in special in clasa a XI-a, se tot fac campanii pe diferite subiecte. Ceea ce observ eu cu stupoare este ca elevii vin doar ca sa scape de anumite ore, fara sa ia absente, dar nu sunt deloc atenti la cee ace se prezinta.

Importanta donarii sangelui ar putea sa ajunga mai repede la ei daca alaturi de specialistii care vin sa faca prezentarile sa fie si tineri ca mine si prietenii mei, ca prin exemplele noastre sa ii convingem si pe ei si sa le aratam ca se poate, ca sunt foarte multe beneficii de sanatate.” – Alexandra Boboc, #bloodfluencer

“In seara asta toata lumea a vorbit de centralizarea lucrurilor si asta este ceea ce am incercat sa facem prin aplicatia Donorium. Am incercat cumva sa ajungem la cat mai multa lume si am incercat sa facem proiectul acesta national. Una dintre cele mai mari probleme a fost ca ne-am facut un set de informatii disponibile in aplicatie si am avut surpriza ca in alte localitati decat Bucuresti donatorii au fost respinsi cu criteriile de eligibilitate, pe care noi le-am pus in aplicatie.

In Bucuresti sunt donatori admisi la donare cu 50kg, in tara am avut donatori respinsi cu mai putin de 60kg. Ne-am pus problema ce-ar trebui sa facem si n-am ajuns inca la o concluzie. Probabil aici ajungem exact la ce spunea dl. Dr. Vladescu, in sensul ca ar trebui sa vina de undeva de mai sus informatiile astea si sa fie foarte clare. “ – Dragos Mutascu, fondator Donorium

Concluziile dezbaterii au fost acelea ca pentru a dona mai mult si mai eficient ar trebui sa avem o informare sustinuta a donatorilor, cu un continut general agreat, sa avem comunicare in favoarea donarii inca de la varste mai fragede, sa o adresam adaptat si sa fim atenti la comunicarea biunivoca. Merita sa implicam companiile si sa deschidem cumva poarta catre un astfel de suport, sa digitalizam actiunile noastre si sa avem acelasi mod de lucru peste tot. E o ocazie buna sa comunicam un stil de viata sanatos, sa avem o comunitate functionala si nu in ultimul rand sa avem incredere in noi insine.

Multumim inca o data companiei Blitz Technology, care a facut posibila transmisia LIVE a dezbaterii noastre, precum si companiei Nutrivita, care ne-a oferit gustarile sanatoase. Speram sa revenim curand cu alte editii la fel de interesante.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, Fundatia Universitara AISTEDA, MACROMEX, Smith&Smith, Deutsche Leasing, Victron Energy, CertSIGN, Gerocossen, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Radio Romania, Itsy Bitsy, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Smart Society si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare.

In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

Back To Top