“Fiecare ocazie in care putem atrage atentia asupra integrarii donarii de sange in rutina unui stil de viata sanatos – atat pentru trup cat si pentru suflet – ne motiveaza sa crestem randurile #bloodfluencerilor” e apelul cu care am inceput pregatirile pentru Bucharest Half Marathon, eveniment desfasurat in 4 – 5 septembrie.
Dupa o perioada atat de lunga in care evenimentele sportive in format fizic au fost suspendate, in care cursele virtuale au suplinit, dar au nu redat in primul rand atmosfera si emotia momentului pe care o simti ca participant (sportiv sau organizator), ocazia revenirii unuia dintre cele mai mari evenimente de alergare din Bucuresti a fost motiv de mare bucurie.
Prezenta cauzei “N-avem SANGE?!” la evenimentele sportive este motivata inainte de toate de faptul ca, donarea de sange merita si poate sa intre in rutina unui stil de viata sanatos. Mai departe de nevoia mare de sange, nevoie care in continuare mobilizeaza si este din pacate factor majoritar in apelurile de donare de sange, acest gest de generozitate fata de cei aflati in dificultate, aduce in egala masura si beneficii de sanatate pentru donatori. Asa cum ne spunea d-na Dr. Corina Posea intr-un interviu de-acum cativa ani, donatorul de sange are un risc mult mai scazut, in raport cu populatia martor, de a dezvolta boli inflamatorii, accidente vasculare cerebrale, infarct de miocard si cancer. Asta, fara sa mai punem la socoteala ca indivizii altruisti, dedicati actiunilor caritabile, dedicati voluntariatului, traiesc mai mult cu 4 ani, conform unui alt studiu publicat la vremea interviului.
#beneficiupentrusanatate
Oamenii orientati catre sport, catre miscare, stiu ce inseamna rutina antrenamentelor si au deja un mod aparte de a aborda grija fata de sanatatea lor si implicit a celor din jurul lor. Astfel ca, un eveniment sportiv – asa cum este Bucharest Half Marathon – aduce fata in fata o cauza cu principii sociale, de sprijinire a celor aflati in nevoie, dar care compenseaza mai mult chiar, prin beneficii si valori asociate sanatatii, cu oameni care au deja in rutina cotidiana un minimum de comportamente asociate unui stil de viata sanatos. Mai mult decat atat, inteleg deja rutina antrenamentelor, in acest caz, a donarilor recurente.
Asadar, le multumim tuturor celor care au ales sa ne sustina la acest eveniment, fie participand ca #bloodfluencer voluntar, fie ca #bloodfluencer alergator si in mod deosebit organizatorului evenimentului – Asociatia Bucharest Running Club, care a inteles inca de la prima noastra participare, miza si obiectivul programului “N-avem SANGE?!”.
A fost o incantare sa interactionam cu participantii (donatori sanguini sau nu) la Sport Expo, sa le povestim despre beneficiile donarii de sange, sa incurajam si sa oferim suport la punctele de hidratare care ne-au fost alocate in ambele zile ale evenimentului si sa vedem / recunoastem #bloodfluenceri care ne sustin inca de la prima editie e evenimentelor de alergare organizate de ABRC, in care am fost listati in randul cauzelor sociale.
Cativa dintre colegii nostri au lasat mai jos doua-trei ganduri, dupa participarea la eveniment:
Delia Modrea – „Donarea de sânge și voluntariatul, separat, aduc un aport de energie pozitiva organismului, însă împreună creaza un boom de energie!
Cam asta s-a întâmplat in aceste 4 zile petrecand timp alaturi de donatori voluntari si donatori participanti, raspunzand la întrebări despre donare, incurajand oameni tematori de ace și organizand alături de bloodfluenceri punctele de hidratare. 4 zile minunate care au trecut foarte repede însă speram ca la sfarsit de octombrie să repetăm experienta!
Madalina Dicu-Sava – „Experienta de voluntar la BHM a fost una fantastica!
M-am bucurat sa fiu parte dintr-o echipa formata din oameni exceptionali care si-au inteles locul, rolul si care s-au pliat rapid atunci cand task-urile alocate s-au modificat. Zona punctelor de hidratare este una care necesita multa atentie, rapiditate si mult vibe pozitiv ceea ce spun eu ca am oferit cu totii. In plus, faptul ca echipa noastra de voluntari a fost formata si de #MiniVoluntariDeTop consider ca e o buna opurtunitate sa le aratam si celorlati ca aceste actiuni se pot deprinde de la orice varsta. „
Elena Hogas – “#bloodfluencer donator, alergător sau voluntar? De ce nu toate trei?
Dacă prima “titulatură” este bifată cu regularitate de ani de zile – indiferent de vreme şi vremuri, pe 4-5 septembrie 2021 a venit rândul să le scot la înaintare pe celalte două, în cadrul Bucharest Half Marathon.
Cu extra entuziasm, mai ales după mai bine de un an în care restricţiile impuse de pandemie ne-au privat pe toţi de bucuria participării la evenimente ample în cadrul cărora să promovăm şi susţinem donarea voluntară de sânge.
#bloodfluencer alergător (sau mai degrabă mergător, după un an care nu s-a pus din punct de vedere sportiv … dar s-a depus) – bifat la cursa de 10km! #bloodfluencer voluntar (cu muşchi făcuţi la deschiderea sticlelor de la punctul de hidratare şi sesiuni foto realizate cu telefonul care cere camera cu mai mulţi megapixeli) – bifat la cursa de 21km! #bloodfluencer donator – de fiecare dată când se poate, până când se poate. Şi se poate! Oricine poate măcar una dintre cele trei. Restul sunt scuze!”
Paul Varga – “Prezenta de anul acesta lasemimaratonul București a fost una cu totul speciala.
Cea mai asteptata editie a avut loc pe 4-5 septembrie 2021. Am avut parte de 4 zile pline de energie pozitiva. Ne-a umplut mintea si sufletul de bucurie, de emotii si ne-a reamintit cat de frumos si sanatos este sa petrecem cateva clipe alături de oameni minunati, prieteni vechi si noi, colegi si parteneri de organizare.
Am primit si am transmis celor din jur încredere, siguranta si curaj. Ne-am incarcat creierul de endorfine. Am trăit intens fiecare moment. La Sport Expo, in parcul Izvor, a fost un prilej potrivit sa revedem atat ambasadori ai donarii de sange, cat si oameni care ne sustin demersul din umbra. Misiunea noastră este aceea de a motiva donatorii de sange sa viziteze regulat centrele de transfuzii si, in acelasi timp, de a explica celor care nu au aflat deja, rolul donarii de sange in viata de zi cu zi.
#atmosferasuperba
Pe lângă toate acestea, am alergat duminica proba de semimaraton. Am trăit aproximativ 1h45min intr-o atmosfera superba, m-am bucurat de fiecare pas de alergare pe care l-am pus pe asfaltul din oras, si m-am incarcat cu vibe-ul de pe traseu. Mi-a lipsit enorm energia orasului dintr-o zi in care masinile stau pe loc iar oamenii alearga si se simt in largul lor. Mi-a lipsit participarea la evenimentele de alergare din Bucuresti. Parca a trecut o vesnicie de la ultima editie si pana acum. Trebuie sa recunosc ca nimic nu ar fi fost la fel fara Bucharest Running Club. Felicitari pentru organizare! Sunteti o echipa de nota 10. Ne bucuram sa fim acolo, cu voi, la fiecare eveniment. Pe data viitoare!”
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Panelul 2 a fost dedicat medicilor si pacientilor, invitati fiind:
Dr. Corina Posea – Medic Primar Hematolog @ CTS Bucuresti
Dr. Zsofia Varady – Medic Specialist la Departamentul de Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni
Dr. Ion Mihaita Emilian – medic CTS MApN
Andi Carlan – Activist Civic
Radu C. Ganescu – Presedinte Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice
Moderator Andreea Timofte, #bloodfluencer co-fondator „N-avem SANGE?!” – Vicepresedinte Asociatia HEM
“Am resimtit ultimele luni o foarte mare vulnerabilitate. Pentru mine, cel putin, a fost un exercitiu de empatie, prin care am inteles, doar in parte, ce simt pacientii care se simt vulnerabili, in mod constant.” – Andreea Timofte, #bloodfluencer co-fondator “N-avem SANGE?!”, Vicepresedinte Asociatia HEM
Sunt mai obisnuit cu ceea ce-nseamna panica
“Sunt mai obisnuit, din punctul meu de vedere, cu ceea ce-nseamna panica, cu ceea ce-nseamna lucrurile necunoscute si lucrurile pe care nu le poti stapani. Nu vei stii ce se-ntampla maine, nu stii daca vei avea sange si daca-ti poti face tratamentul sau nu. Lucrurile astea le-am invatat de-a lungul timpului.
In perioada pandemiei am vazut noi toti, la nivel mondial, cum se infrunta necunoscutul si cat de usor ajunge sa te stapaneasca panica.
Mi-a fost frica! Primul sentiment a fost ca orice astfel de situatie va duce la un numar cat mai mic de donatori, avand in vedere ca Romania, statistic vorbind, nu este printre primele locuri din Europa, ca numar de donatori, iar acesta este un risc pentru noi. Un al doilea risc a fost grupul tinta. Noi reprezentam o categorie de bolnavi, intotdeauna expusi la orice, si orice alt factor extern ne poate inrautati starea de sanatate sau ne poate duce la diverse complicatii. Atunci cand ai, insa, o echipa medicala de top lucrurile astea poti sa le treci si sa le stapanesti cu bine!
Am vazut in aceste zile cum echipele medicale au fost felicitate pentru modul in care si-au tratat pacientii. Noi trebuie sa felicitam Centrele de Transfuzie, si trebuie sa felicitam echipele, care lucreaza pentru ca eu si alti pacienti, cu alte patologii, sa poata sa beneficieze de inca o saptamana sau o luna in plus, de viata.” – Radu C. Ganescu, Presedinte Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice
Fara ajutorul donatorilor si al echipelor care lucreaza in Centrele de Transfuzie din Romania, nu ne-am descurca deloc
“Noi, cei care lucram cu pacientii mai aproape, fara ajutorul donatorilor si al echipelor care lucreaza in Centrele de Transfuzie din Romania, nu ne-am descurca deloc. Procedurile noastre nu ar fi putut sa fie duse pana la capat, fara ajutorul voluntar al oamenilor care se duc sa doneze sange, in fiecare zi.” – Dr. Zsofia Varady – Medic Specialist la Departamentul de Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni
Fiecare zi este o misiune in sine
“De cand lucrez in Centrul de Transfuzie al MApN, pot sa va spun ca fiecare zi in care ma prezint la serviciu este o misiune in sine. In fiecare zi intalnim noi provocari, peste care nu am putea trece fara ajutorul donatorilor. De aceea intelegem ca astazi, de ziua lor, sa le multumim inca o data!
In special, in aceasta perioada, a trebuit sa apelam si mai mult la donatori, mai ales la donatorii fideli ai Centrului, pe care am reusit inca o data sa-i mobilizam cu succes.” – Dr. Ion Mihaita Emilian – medic CTS MApN
“Doresc sa multumesc si eu donatorilor din Romania si de pretutindeni, doresc sa va multumesc voua, organizatorilor, echipei “N-avem SANGE?!” si #bloodfluencerilor, care ne-au ajutat extraordinar de mult in aceasta perioada foarte dificila, pentru toti, pentru comunitatea medicala, pentru pacienti si pentru comunitatea donatorilor.
Misiunea noastra a fost sa gasim siguranta, pe care sa o dam mai departe pacientilor
Misiunea noastra, in aceste ultime patru luni, a fost ca impreuna sa gasim siguranta pe care sa o dam mai departe pacientilor si comunitatii. Asteptarile, de la corpul medical, au fost foarte mari in aceasta perioada, iar pandemia a generat multa nesiguranta, in jurul nostru.
In Centrele de Transfuzie am avut intalniri, pentru a pune la punct un plan de actiune. Primul lucru pe care l-am realizat a fost acela ca virusul nu se transmite prin sange, ca este un virus respirator, deci din punct de vedere al sigurantei componentelor de sange, am stiut ca ceea ce dam pacientilor este sigur, fara sa facem teste suplimentare.
Problema noastra a fost ca datorita Starii de Urgenta si a limitarii deplasarilor numarul de donatori a scazut. Intr-una din zile am avut 30 de donatori la Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata.
Dupa aceasta perioada, vazand felul in care au raspuns donatorii, am certitudinea ca in situatii de criza donatorii vor veni, vor raspunde! Ideea este ca trebuie sa consolidam acest nucleu, format in jurul #bloodfluencerilor, si sa crestem aceasta comunitate a donatorilor, pentru ca e clar ca donatorul recurent, care stie ca trebuie sa vina de 3-4 ori pe an la donarea de sange, este donatorul sigur.” – Dr. Corina Posea – Medic Primar Hematolog @ CTS Bucuresti
Fiecare aniversare pentru mine inseamna un an castigat in lupta cu cancerul
“Perioada asta a fost dificila, asa cum a fost pentru fiecare dintre noi. Aceasta zi a donatorului de sange, pentru mine, dincolo de importanta generala, de anul trecut are o importanta si mai mare. Anul trecut, cu cateva zile inainte de Ziua Mondiala a Donatorului, eu am schimbat taberele si am trecut din tabara donatorilor in tabara pacientilor. Fiecare aniversare, pentru mine inseamna un an castigat in lupta cu cancerul si un bun moment de reamintire, ca este extrem de usor sa treci din tabara oamenilor sanatosi in tabara pacientilor, peste noapte, fara sa ai nici cea mai mica idee despre asta.
Pentru mine a fost cu-atat mai socant, pentru ca nu eram doar un om sanatos, ci eram chiar un donator de sange. Eram o persoana care contribuiam la starea de sanatate a altora, si-atunci perspectiva ca eu as putea sa ma imbolnavesc nu avea pur si simplu loc, in mintea si in sufletul meu.
Am descoperit pe pielea mea ce-nseamna solidaritate, ajutorul celorlalti, iar acest spirit civic, de care tot vorbim, este ceva ce se cultiva, este ceva care trebuie antrenat zi de zi, si este ceva pentru care trebuie sa lupti, daca nu neaparat din marinimie, macar la gandul ca oricand si tu poti avea nevoie de sprijinul celorlalti.
Spiritul civic nu se naste peste noapte
Daca toata viata te tii departe de nevoile altora, te tii departe de implicare in diverse cauze civice, s-ar putea sa afli ca atunci cand ai nevoie si restul sa stea deoparte, pentru ca spiritul acesta civic nu se naste peste noapte, ci trebuie cultivat de fiecare dintre noi. Mesajul meu de astazi este ca, daca puteti, nu va uitati neaparat la criteriile de eligibilitate, pentru donare de sange, nu porniti de-acolo, ci porniti de la dorinta de a dona sange, indiferent ce s-ar intampla, iar acele criterii sa fie un pas secundar.
Fiecare poate sa incerce sa doneze sange, cei mai multi si reusim! Pe langa binele pe care-l puteti face celorlalti, sunt sanse foarte mari sa va salvati chiar propria viata. Donarea de sange mie mi-a salvat viata la propriu!” – Andi Carlan – Activist Civic
Personal iubesc donatorii
“Personal iubesc donatorii, nu-i cunosc dar ii iubesc, este extrem de important sa le transmitem si lor un lucru, care pe mine ma destabilizeaza psihic. Cand intru dimineata in salonul pacientilor, discutam, ii consult, discutam despre produsele de sange (care mereu sunt prea putine), sunt foarte multi dintre acestia care pe noptiera au o biblie sau o carte de rugaciuni. Imi spun: “d-na doctor, dupa ce plecati dumneavoastra, eu o sa ma rog pentru cei care-mi vor dona astazi trombocite!”
Este o legatura pe care n-o “plapeaza” nimeni, n-o cuantifica nimeni, dar donatorii nu trebuie sa uite ca pacientii care stau pe paturi de spital, si spera sa scape cu viata din diverse proceduri si interventii chirurgicale, se roaga pentru donatorii lor. Asta este mesajul meu catre donatori, ca exista oameni pe paturi de spital care se roaga pentru sanatatea donatorilor de eritrocite si de trombocite si a intregii echipe, care distribuie aceste produse de sange.” – Dr. Zsofia Varady – Medic Specialist la Departamentul de Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Traim momente extrem de interesante, nu e niciodata simplu sa treci printr-o pandemie, iar in aceste zile e bine sa fim informati din surse de incredere, mai ales noi, donatorii. Din acest motiv i-am adresat cateva intrebari d-nei Dr. Corina Posea, Medic primar hematolog la Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti.
Dr. Corina Posea, Medic primar hematolog @ Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti
In conditiile
raspandirii sustinute a Coronavirusului, care sunt lucrurile pe care ar trebui
sa le stie donatorii?
In conditiile raspandirii sustinute a Coronavirusului, pe
care o putem constata, din zi in zi numarul cazurilor creste in Europa. Chiar
si in Romania exista o crestere a numarului cazurilor din import, adica a
indivizilor care au fost in zonele rosii sau galbene, asa cum sunt ele
semnalate de Centrul National de Supraveghere a Bolilor Transmisibile. In
aceste conditii, la nivelul Centrelor de Transfuzie s-au luat masuri, asa cum
au fost luate masurile la nivelul sistemului sanitar.
Ceea ce trebuie sa
stie donatorii nostri de sange este ca acest virus nu se transmite prin sange.
Deci din punct de vedere al componentului sanguin, obtinut de la donatorul de
sange, acesta este sigur pentru pacienti. In perioada asimptomatica nu exista
viremie, deci virusul nu se poate regasi in componentul sanguin.
Din cealalta perspectiva, a sigurantei pe care o are
donatorul, atunci cand vine in Centrul de Transfuzie, din perspectiva
prevenirii transmiterii de la un potential donator care ar putea sa fie intr-o
faza asimptomatica sau de la personal, acest lucru nu se poate intampla, pentru
ca la nivelul Centrelor de Transfuzie au fost luate masuri sustinute, in
special de igiena.
Donatorii, inca de la intrare in Centrul de Transfuzie, sunt
termometrizati. Nu exista posibilitatea ca sa intre in Centrul de Transfuzie un
donator simptomatic si nu numai de Coronavirus. Stim ca exista circulatie mare si
de virusuri gripale si de alte virusuri respiratorii.
Pe de alta parte, sunt dezinfectanti pentru tegumente din loc
in loc, in Centru, si donatorii pot sa-si dezinfecteze mainile. De asemenea se
intensifica procedurile de igienizare a suprafetelor. Stim ca virusul ramane
cateva ore pe suprafete si din acest motiv, din ora in ora, sunt sterse
suprafetele cu dezinfectant. De asemenea, se schimba rolele de hartie dupa
fiecare donator, se sterg scaunele cu dezinfectanti. Deci din acest punct de
vedere, la nivelul Centrelor de Transfuzie au fost luate toate masurile, de
prevenire a transmiterii acestui virus.
Exista o legatura
permanenta cu Directia de Sanatate Publica, ni se comunica toate cazurile
diagnosticate si contactii acestor pacienti. Acestor pacienti si contactilor
acestora li se comunica, inca din cadrul anchetei epidemiologice, sa nu se
prezinte la Centrul de Transfuzie.
Centrele de Transfuzie sunt locuri sigure, in care probabilitatea de a se transmite virusul este extrem de mica.
Va asteptati la o
scadere a numarului de donatori, in perioada urmatoare?
Ca urmare a
recomandarii autoritatilor, in contextul epidemiei cu Coronavirus, de a limita
la maxim deplasarile, de a lucra de acasa, de a evita zonele aglomerate, ne
asteptam in perioada urmatoare la o scadere a numarului de donatori.
Noi facem apel ca donatorii sa vina, luandu-si toate masurile de precautie, si ii asiguram ca aici este extrem de mica sansa de a contacta virusul. Prin urmare, ii asteptam sa vina la donare, in masura in care vor putea sa raspunda apelului nostru.
Cati oameni sanatosi,
eligibili pentru donare, sunt in Bucuresti?
In Bucuresti sunt
foarte multe persoane eligibile pentru donare, persoane sanatoase, e vorba de
segmentul de varsta cuprins intre 18 si 60 de ani. In evidentele Centrului de
Transfuzie Sanguina Bucuresti sunt peste 1.100.000 de donatori eligibili.
Cu toate acestea, anul
trecut numai 38.000 de donatori s-au prezentat la Centrul de Transfuzie, ca sa
doneze. Au fost peste 57.000 de donari, anul trecut. Sigur ca trendul este
ascendent in ultimii ani, este sustinut ascendent in ultimii 5 ani, dar nevoia
de sange in spitale este permanenta.
Prin urmare, asteptam potentialii donatori, care nu au donat sange pana acum, sa se prezinte la Centrul de Transfuzie sa doneze, in ciuda situatiei existente in momentul de fata, in contextul epidemiei de Coronavirus. Ii asteptam sa vina sa doneze pentru ca o fac in conditii de siguranta.
Nu in ultimul rand, doresc sa multumesc celor 38.000 de donatori, care s-au prezentat anul trecut la Centrul de Transfuzie Bucuresti si au donat. Sunt convinsa ca vor reveni si anul acesta la donare, pentru ca impreuna sa putem sa ajutam si sa salvam cat mai multe vieti, ale pacientilor din spitale.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Asociația Trăiesc Sănătos va invită duminică, 8 decembrie, la Ediția de iarnă a cursei de alergare pentru amatori Băneasa Race, powered by Băneasa Shopping City și sponsorizat de INTERSPORT România, City Grill, Global Vision, Zuzu Fit și Greenfield Residence.
Programul „N-avem SANGE” va fi prezent la eveniment cu o echipa de #bloodfluenceri, care vor explica participantilor despre beneficiile de sanatate ale donarii de sange, pentru donatori. Donarea recurenta de sange este una dintre cele mai sanatoase deprinderi. Asa cum declara intr-un interviu, d-na Dr. Corina Posea, medic hematolog la Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti, „donatorul de sange are un risc mult mai scazut, in raport cu populatia martor, de a dezvolta boli inflamatorii, accidente vasculare cerebrale, infarct de miocard si cancer.”
„Sunt reviste prestigioase, internationale, care publica aceste studii, si as mentiona Jurnalul American de Epidemiologie, care face referire la un studiu desfasurat pe donatorii din Finlanda, care arata ca in populatia de donatori, pe care au studiat-o, infarctul miocardic a fost de 8 ori mai scazut ca prezenta, decat in populatia martor, iar incidenta bolilor cardiace in general de 3 ori mai redusa.
De asemenea, un studiu efectuat pe o populatie de donatori, cu varste cuprinse intre 43 si 60 de ani, a aratat faptul ca incidenta cancerului este de doua ori mai scazuta, la grupul de donatori, si de asemenea incidenta accidentelor vasculare cerebrale”, a mai spus d-na Dr. Posea.
Sportul este un factor important în prevenția numeroaselor boli fizice și mentale, ajutând la o stare bună de sănătate, iar alergarea este o activitate pe care multe persoane doresc să o facă parte dintr-un stil de viată echilibrat.
„Prin cursele de alergare Băneasa Race ne dorim să convingem cât mai mulți oameni să facă mișcare în aer liber și să înteleagă că, pentru a fi sănătoşi, pentru a avea un stil de viață activ și echilibrat trebuie să fie conștienți de alegerile pe care le fac. Ne bucurăm să susținem programul “N-avem sânge” și, prin intermediul partenerilor noștri, să întărim acest mesaj. Donarea de sânge este o temă care ne privește pe toți, cu numeroase beneficii pentru sănătatea fizică și psihică. Vă încurajăm să deveniți donatori activi și să vă înrolați în acest demers”, a declarat Vlad Mihalache, președinte Asociația Trăiesc Sănătos.
Băneasa
Race este un eveniment organizat în scopul
consolidării comunității de alergători și a promovării alergării ca activitate
normală pentru un stil de viață activ și sănătos. Băneasa Race un
eveniment organizat de Asociația Trăiesc Sănătos, powered by Băneasa Shopping
City.
Despre Asociația Trăiesc Sănătos:
Trăiesc Sănătos este o asociație fondată în martie 2011, care promovează sportul ca activitate regulată și militează pentru o viață sănătoasă. Asociația TS organizează activități care stimulează interesul pentru practicarea exercițiilor fizice în rândul copiilor, tinerilor și adulților și folosește sportul ca pârghie pentru interacțiunea socială și pentru încurajarea tinerilor sportivi de performanță.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Joi 14.11.2019 a avut loc o dezbatere, organizata in cadrul programului “N-avem SANGE” si transmisa LIVE in pagina noastra, din dorinta de a afla care sunt cauzele care ne tin departe de donarea de sange. La eveniment au fost prezenti directori ai catorva centre de transfuzie, medici hematologi, reprezentanti ai diferitelor asociatii implicate in promovarea donarii, ca de altfel si un grup consistent de #bloodfluenceri.
Redam mai jos cateva dintre declaratiile importante si adaugam inregistrarea dezabaterii, care la momentul la care publicam acest articol avea aproape 10.000 de vizualizari.
Multe raspunsuri
“Imi pun intrebarea “de ce nu doneaza romanii?” de ani buni si sincer nu am gasit foarte multe raspunsuri. Apreciez insa ca numarul donatorilor de sange este atat de mic in Romania datorita lipsei de informare, sensibilizare a oamenilor, si mai ales de constientizare a populatiei de nevoia de sange. Chiar daca oamenii stiu ca exista aceasta nevoie, ca trebuie sa vina sa doneze, poate-si propun sa o faca si nu au timp sau uita sa o faca. Daca, insa, ar constientiza cat de important este acest sange, pentru bolnavii din spitale, cred ca ar deveni o obisnuinta pentru ei donarea de sange.
Este important sa ne monitorizam starea de sanatate, ca sa
surprindem eventualele boli, care ar putea sa apara, si sa le surprindem in
fazele initiale, pentru ca ele sunt mult mai usor de tratat atunci. In Romania nu exista inca un
program national de preventie, romanii nu se investigheaza, si iata ca noi
putem sa venim in intampinarea romanilor, propunandu-le sa vina sistematic la
orice centru judetean sa doneze. Pentru ca donand constant nu numai ca salveaza
viata pacientilor din spitale dar isi salveaza propria viata. Avem si un
exemplu aici, in aceasta seara.
Este deci foarte important sa donezi sange deoarece iti
controlezi astfel propria sanatate.” – Dr.
Doina Gosa, Director CTS Bucuresti
Am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii
“Prahovenii nu doneaza cat ar trebui si din pacate, in ultimii ani, am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii. Rata de prezentare a donatorilor scade si cred ca asta este datorata in primul rand faptului ca dupa revolutie nu a mai existat o constanta preocupare pentru promovarea donarii de sange, intr-un mod sistematic si organizat, la nivel national.
Cu regret spun ca in epoca comunista sistemul de promovare era foarte bine gandit si foarte bine pus la punct. Noi acum traim cumva faptul ca donatorii, foarte multi dintre cei care sunt in varsta, recrutati in perioada comunista, imbatranesc si ies in mod natural la pensie din functia lor de donator. Din acest motiv noi incercam sa mergem mai aproape de oameni, pentru ca provocarile societatii de astazi sunt tot mai mari, si oamenii isi fac tot mai greu timp sa vina la centrele de transfuzie.
Pentru asta cred ca romanii ar trebui sa fie mai bine informati dar cred ca cei care au competenta ar trebui sa se uite si la un cadru legislativ, pentru ca o simpla informare nu este suficienta pentru a aduce in centre, ca sa-I asezi pe scaunul de donare. Trebuie create conditii legislative, care sa ofere donatorului un sentiment de siguranta la locul de munca, care sa nu-i pericliteze pozitia fata de colegi.
Un sistem de promovare la nivel national
Romanii nu sunt oameni mai rai, nu sunt oameni mai putin empatici dar sunt bombardati cu foarte multa informatie si nu pot face o selectie, nu pot prioritiza ceea ce le este vandut ca informatie buna: “faceti asta…”, “cumparati asta…” Pentru acest lucru este nevoie de un sistem de promovare la nivel national, coerent si bine pus la punct, pentru ca oamenii sa aiba o informare continua si sustinuta, nu doar o stire bomba care spune “criza de sange”. O astfel de stire mai mult alarmeaza si mobilizeaza pentru maxim doua – trei zile.
Trebuie facuta o educatie constanta si asta inseamna o
implicare foarte mare a intregii societati. Munca de recrutare a donatorilor nu
este doar munca centrelor de sange si a asociatiilor, trebuie sa fie munca
intregii societati. Noi facem acum lucruri punctuale, ne agitam foarte mult noi
toti cei din centrele de transfuzie, dar faptul ca faci un lucru punctual nu
are continuitate.
Noi incercam la nivelul judetelor ca stabilim niste contacte,
sa mentinem niste relatii, dar asta nu este suficient. Asa cum spuneam, avem
nevoie de un nou cadru legislativ si trebuie facut ceva la nivel national.” – Dr. Georgeta Hanganu, Director CTS Prahova
“Dupa 2007 ne-am confruntat cu scaderea foarte mare a
numarului de donatori, serviciul militar nemaifiind obligatoriu. Personalul
militar activ a scazut foarte mult in cei 12 ani, si am fost nevoiti sa ne
adresam si institutiilor publice sau companiilor private, pentru a creste
numarul de donatori. Asta coroborat si cu un plan de promovare a donarii de
sange la nivelul unitatilor militare, la nivelul companiilor, unde am efectuat
colecte mobile. Am luat masuri pentru a creste numarul de donatori si numarul
de componente sanguine. Colectele mobile au un avantaj prin faptul ca atrag mai
multi oameni la donare.
Trei cauze principale
La nivel de centru am identificat trei cauze principale, pentru care romanii nu doneaza. Prima ar fi teama de achizitie de infectii, asociate actelor medicale sau asa numitele infectii nosocomiale. Mediatizarea negativa a activitatii medicale din Romania a lasat o amprenta asupra populatiei.
O a doua cauza ar fi
lipsa de timp. Si asta ar trebui coroborata cu faptul ca unele firme nu permit
angajatilor sa lipseasca de la program, desi este legal.
A treia ar fi generata
de faptul ca oamenii au o perceptie gresita despre donarea de sange, despre
consecinte, despre incidentele transfuzionale. Au impresia ca cei care doneaza sange se expun unor
riscuri foarte mari. Ceea ce nu este adevarat!” – Lt. Col. Dr. Florea Vladescu, Medic Sef CTS MApN
“Sintagma “criza de sange” este excesiv utilizata in
mass-media dar nu numai. Nu ii acuzam, pentru ca poate asa au fost lasati sa
creada, pornind de la informatii venite din spitale. La nivel international
s-au tot pus intrebari in ultimii ani, despre cum ar putea fi definita o asa
zisa criza de sange. Ne confruntam si noi in Romania, fie in ansamblu, fie la
nivelul anumitor regiuni, ca si toate celelalte tari, cu o reducere a numarului
de donatori si implicit cu o reducere a disponibilului in anumite perioade
sezoniere.
In Romania nu este o reala criza de sange
In Romania nu este o reala criza de sange, lipseste insa o gestionare a disponibilului, intr-o forma organizata, la nivel national. Astfel incat, avand in vedere ca exista zone cu o dezvoltare mult mai ridicata a serviciilor medicale: chirurgie cardiovasculara, hematologie, oncologie, deci servicii medicale mari consumatoare de tratament transfuzional, si zone care nu sunt la acelasi nivel, se creaza un dezechilibru la nivel de tara.
Sunt judete in care nu se ajunge ca interventii chirurgicale
sa fie amanate, pentru ca nu se fac foarte multe, si zone precum marile centre
universitare (Bucuresti, Cluj, Targu Mures, Timisoara, Constanta) in care
solicitarea este mult mai mare.
Surplusul, din zonele in care utilizarea nu este la nivelul
disponibilului, trebuie orientat in mod rational, fara a afecta situatia din judetele
respective, catre zonele mari consumatoare. Colegele din judetele cu volum
foarte mare de utilizare tin legatura cu directorii altor centre de transfuzii
si in masura posibilului toti colegii ajuta. Subliniez ca este forma noastra de
a ne adapta situatiei, este insa nevoie de o organizare la nivel national. De
aici rezerva despre continua mentiune “criza de sange”. Avem criza poate de
multe lucruri, criza de informatii corecte, cu privire la nevoia de a dona
sange periodic, fara ca gestul donarii de sange sa fie legat de nevoia unei
cunostinte sau a unei rude.
Intrebarea retorica adresata celor prezenti dar si celor care ne urmaresc: “oare chiar n-au sange romanii?” Au sange, e nevoie de implicarea tuturor.
In Constanta si noi ne confruntam cu o reducere a numarului de persoane care vin sa doneze in timpul saptamanii, de Luni pana Vineri. Daca in 2011-2012 media era de 50 de pungi recoltate pe zi, in acest an media e de 40. In schimb, avem confirmarea a ceea ce am sustinut de ani de zile si am si implementat, oamenii doresc o flexibilizare a programului centrului de transfuzii. De la inceputul lui 2016 am implementat programul “Ultima Sambata din luna”, in care lucram la sediu, pe langa colectele din judet.
Daca in 2016 media pentru aceasta Sambata a fost de 20 de pungi, in 2019 am ajuns la peste 50 de pungi. Ba mai mult, pentru ca oamenii citesc repede mesajul, au ramas cu impresia ca in fiecare Sambata avem program la sediu. Au fost suparati la-nceput dar le-am explicat ca aproape fiecare Sambata este prevazuta cu colecta mobila in judet si au inteles.” – Dr. Alina – Mirella Dobrota, Director Centru Regional de Transfuzii Constanta
“Exista
inca nevoie de reglementare in utilizarea produselor de sange. Sunt inca cereri
de sange care exced nevoia reala. Utilizarea produselor de sange nu este
neaparat judicioasa si conform normelor. Uneori se cere sange sau se cer
produse de sange, cand nu este neaparat nevoie. Din acest motiv putem spune ca
se creaza o criza de sange, pentru anumiti pacienti care intr-adevar au nevoie
de sange sau alte produse, si de aici apar poate si povestile.
Noi avem niste norme, niste standarde pe care incercam sa le utilizam.
Sunt niste limite ale parametrilor hematologici, in care noi ne incadram cand cerem produse de sange. Sunt intr-adevar medici care cer si in afara acestor situatii. Practic este o cerere nejustificata, pentru ca vor sa aiba un confort intraoperator sau pentru un pacient care este intr-adevar intr-o situatie critica.
De exemplu, limita pentru anemie este sub 7 grame de
hemoglobina, in ghidurile internationale. Foarte mult timp s-a cerut sange si
la 10 grame.” – Dr. Horia Bumbea,
Profesor la Clinica de Hematologie a Spitalului Universitar, Vicepresedinte al
Colegiului Medicilor Bucuresti.
“Medicul
prescriptor are obligatia sa informeze pacientul sau apartinatorii ca este bine
sa doneze sange. In niciun caz nu trebuie sa i se impuna pacientului si nu
trebuie sa fie traumatizat si sa i se mai aduca inca o problema in plus,
spunandu-i “nu te operez daca n-ai sange”. Nu, asta nu trebuie sa se-ntample!
Trebuie comunicat foarte frumos pentru ca este mai important
ca oamenii sa-nteleaga si sa vina sa doneze, atunci cand pot, atunci cand simt
s-o faca si e mult mai important sa li se spuna ca trebuie sa revina sa doneze.
Pentru noi, donatorul care revine la donare este foarte confortabil
Avand analizele bune in mod repetat este un element de siguranta pentru noi. De la acesti donatori recoltam produsele pentru pacientii foarte vulnerabili, pentru nou nascuti, chiar pentru transfuziile fetale. De asta este foarte important sa inteleaga donatorii, ca merita sa revina.
Pe de alta parte, pe langa donarea standard, care e foarte
confortabila pentru ca dureaza efectiv 7-10 min., mai exista si alte tipuri de
donare, cum ar fi donarea prin Afereza. Merita ca donatorii sa aiba
curiozitatea ca dupa ce au donat o data sau de doua ori sa devina donatori de
Afereza. Prin Afereza se recolteaza concentrate trombocitare care sunt necesare
pentru pacientii din transplant, transplant de maduva, pacientii cu situatii
grave care au avut chimioterapie si alte tratamente agresive, sau care prin
natura bolii au devenit trombocitopedici si au nevoie de transfuzie de
trombocite.
Ideea este ca acest produs salveaza viata pacientilor si donatorii
merita sa fie curiosi si sa descopere si aceasta metoda de donare.” – Dr. Corina Posea, Hematolog la CTS
Bucuresti
Conceptul acesta “criza de sange” are un puternic caracter de autosabotaj
„Criza de sange este punctuala. Este ceva ce se intampla acum si este pe o perioada definita. Acoperim criza de sange, ne-am spalat pe maini am terminat povestea. Atunci sunt foarte multi oameni, spun asta din experienta proprie, care vin si fac niste eforturi ca sa doneze intr-un astfel de moment – isi iau o zi de concediu sau chiulesc cu forta, acolo unde angajatorul nu e de acord, gasesc o bona pentru copilul pe care nu au cu cine sa-l lase – tocmai ca sa ajute sa contribuie si ei la stingerea acestei crize.
Un exemplu de genul asta a fost dupa #colectiv, cand cohorte
intregi de oameni au facut cozi aici. Ceea ce e foarte bine. Dar partea proasta
cu aceasta “criza” este faptul ca acesti oameni, care fac aceste eforturi,
asteapta urmatoarea “criza”, ca sa se implice din nou. Ei nu vor deveni in mod
natural donatori recurenti de sange, pentru ca nu constientizeaza ca este o
nevoie permanenta de sange, ci inteleg ca uneori se intampla sa lipseasca
sange, din anumite centre.
Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical
Al doilea lucru pe care voiam sa-l spun se refera la ceea ce spunea d-na Dr. Posea, Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical, in functie de disponibilitatea pacientului sau apartinatorilor, de-a veni sa doneze sange. Nu e nicio diferenta din a-l forta pe omul asta de a veni cu grupuri intregi de donatori sau a nu-l opera, a nu-i salva viata, pentru ca nu are bani sa plateasca, legal sau illegal, cat vrea medicul respectiv. Se intampla din pacate foarte frecvent si este ceva ce trebuie rezolvat, pentru ca ne duce in zona de “criza”, cand oamenii se mobilizeaza sa salveze viata cuiva si apoi isi iau o lunga pauza ca au obosit, au facut niste sacrificii, si mai asteapta o tura, pana la urmatoarea “criza”.
Vina nu e neaparat la romani
Cred ca unul din raspunsurile la intrebarea “De ce nu doneaza romanii?” este acela ca vina nu e neaparat la romani. Nu e vorba neaparat de ignoranta sau de nepasare ci e vorba despre cum ajunge informatia la oameni si ce mesaje primesc ei de fapt. Nu sunt convins ca la nivel national exista aceasta perceptie, ca nevoia de sange este permanenta si ca merita sa luam in calcul donarea recurenta. Nu sunt convins ca la nivel national sunt suficient de multi oameni care sa stie de beneficiile donarii de sange si despre cum te poate ajuta pe tine ca donator.
Ar trebui pornit de la o campanie nationala, care sa nu
sublinieze nevoia de sange in criza, ci nevoia de sange constanta, plus
beneficiile care vin la pachet cu ea.” – Andi
Carlan, Activist Civic, #bloodfluencer
“Este nevoie sa transmitem mesajul corect catre apartinatori
si aici cred ca este o problema in spitale. Poate nu medicii, poate
asistentele, nu transmit corect invitatia apartinatorilor, ca sa vina sa
doneze. Eu cred ca medicii prioritizeaza punga de sange in functie de gradul de
urgenta al pacientului si nu neaparat legat de numarul de donatori.” – Dr. Doina Gosa, Director CTS Bucuresti
“Sunt unul dintre beneficiarii unui DA, da donarii! Am
beneficiat de un rinichi si iata ce inseamna generozitatea unui donator,
indiferent ca e vorba de sange sau de organe, in scop terapeutic. As vrea sa
fac referire la cultura donatorului. Trebuie promovata aceasta cultura a
donatorului. Ea trebuie facuta de toate fortele implicate, nu doar de ONG-uri,
de catre toate institutiile medicale.
Daca in spital exista
un buletin informativ prin care pacientului i se explica foarte clar ce inseamna
sa doneze sange sau un organ salvator, el va intelege. La medicul de familie de
asemenea. Sa nu uitam si rolul bisericii. Un mesaj transmis catre credinciosi
poate avea un efect extraordinar. Iata ce inseamna si putem face acest lucru
impreuna!
Da donarii de organe, da donarii de sange!
Tari avansate, precum Spania, care este pe primul loc in ceea ce priveste transplantul, au o cultura a donatorului, pe care o promoveaza in mod constant. Noi mergem anual, cu o echipa formata din cativa voluntari, in diferite orase ale tarii. Stam de vorba cu oamenii pe strada. Mergem in policlinici, in spitale. Mergem in licee, in facultati. Stam de vorba cu toti si le ducem mesajul despre ce inseamna “Da donarii de organe, da donarii de sange!” Oamenii inteleg, oamenii sunt altruisti, oamenii vor sa ajute.
Problema nr. 1 este lipsa de informare. Nu stiu care este
particularitatea legala, nu stiu cum sa procedeze, nu stiu care sunt
beneficiile acestei generozitati, pe care ei pot sa o faca. Din concluziile pe
care noi le-am tras, in urma unor astfel de actiuni, intr-adevar peste 80% sunt
de acord cu donarea.
Avem un procentaj extraordinar dar lipsa de informatii si de
accesibilitate a cetateanului duce la astfel de sincope si la astfel de
situatii, care ne situeaza pe linie de donare de organe, de exemplu, pe ultimul
loc din Uniunea Europeana.
#altruism
Ce poate fi mai frumos pentru un pacient decat sa primeasca viata de la un semen, prin donarea de sange, prin donarea de organe? Acest lucru se poate face numai prin caracterul altruist al semenilor nostri.
Stiinta a avansat pe toate palierele ei dar sange nu poate sa
produca. Merita ca printr-un efort comun sa ne unim fortele pentru o campanie
de constientizare cu privire la caracterul legal si benefic al actului donarii.
Putem sa o facem!
Este tragic sa auzi ca nu poti sa fii operat, pentru ca nu
exista sange. Este dureros, ca pacient, si te aduce in pragul disperarii.
Medicii fac si ei tot ce pot, uneori le sunt depasite capacitatile
profesionale, datorita cererilor din ce in ce mai mari. Sa nu uitam ca numarul
afectiunilor cronice creste in mod alarmant.” – Gheorghe Tache, Presedintele Asociatiei Transplantatilor din Romania
“In
generatiile noi, care sunt acum in liceu, in facultate, avem oameni care sunt
din start mai dispusi sa contribuie la binele comunitatii. In plus avem acest
carlig, donarea de sange poate sa devina “cool” pentru ei. Cam asa cum o faceti
voi la “N-avem SANGE?!” Recunosc ca mi-a luat 5 luni, din momentul in care
Matei a implinit 18 ani, pana sa fac declicul. De fapt a avut legatura cu
faptul ca a votat pentru prima data in Mai, la europarlamentare.
80% dintre donatori sunt recurenti
Hai sa nu mai lasam lucrurile astea, care tin de setarea unui obicei nou, sa le lasam doar la latitudinea donatorului. Ma bucur ca 80% dintre donatori sunt recurenti dar ma intreb daca in statistici recurenta asta nu inseamna ca venim o data la jumatate de an, o data la un an si un sfert, un an si trei sferturi.
O prima zona in care am putea sa crestem este sa transformam asta intr-un obicei nu doar recurent dar care sa semene cu intervalul medical la care se poate dona in siguranta. Pentru ca traim in secolul 21, mi-as dori sisteme informatice eficiente pentru donatori.” – Diana Maria Voicu, #bloodfluencer, Presedinte Initiativa Romania
“Mi se pare ca tinerii nu stiu despre ce este vorba in actul
donarii, fiindca la inceput nici eu nu stiam ce presupune. Am vazut un afis in
autobuz, “N-avem SANGE?!”, l-am citit, m-am intrebat ce se-ntampla dar n-am
vrut sa aflu mai mult, mai departe si am lasat-o asa. La un moment dat a
intervenit un eveniment si m-am dus sa donez impreuna cu un prieten.
Am ramas surprins atunci de ceea ce inseamna de fapt sa
donezi sange, fiindca este ceva la care nu te astepti. Pare simplu si pare ca
nu e o nevoie atat de mare, eu asa am perceput-o. Daca ar fi fost mai important
s-ar fi facut mai multe si s-ar fi batut la clasa la mine, la liceu, si ni s-ar
fi spus sa donam.
Asa cum am auzit in seara asta, nu suntem informati. De la
noi e si mai greu sa vina o initiativa in sensul asta. Cand am incercat sa
conving mai multi prieteni sa doneze, unii au spus DA, si au venit sa doneze,
altii au spus ca NU.
Frica de necunoscut
Mi se pare ca cei care au spus NU nu au spus asta pentru ca nu voiau sa doneze sange. Nu stiau ce presupune si aveau o frica de necunoscut, care-i impiedica sa faca acest pas. Dupa ce le-am spus ce traseu am facut la o donare si ce discutii am avut cu ocazia asta, au spus “wow, vreau sa donez si eu!”
A ajutat foarte mult
si treaba asta cu Maratonul, fiindca a fost perceput de prietenii mei drept
ceva greu de realizat. Cand le-am spus ca fac asta si ca sa promovez donatul de
sange – fiindca am purtat tricoul asta cand am alergat, cu lacrimi cu tot – au
zis ca daca eu am alergat pentru chestia asta atunci chiar e ceva important. Au
vrut apoi detalii si conversia s-a realizat.” – Benyamin Saeednia, #bloodfluencer
“Cred ca
scaderea numarului de donatori se incadreaza in aceasta scadere a spiritului
civic, pe care o resimtim in aproape toate domeniile vietii, spre exemplu
prezenta la vot, ca sa fac o paralela cu ce s-a petrecut in ultima vreme. La
fel se intampla si cu donarea, cred ca romanii nu mai au acel ceva intre ei,
care sa-i faca sa doneze. Mi-e foarte greu sa ma gandesc cum s-ar putea
revigora acest spirit civic.
Din ceea ce s-a discutat aici, sunt de acord cu nevoia de
informare, nevoia de modele – asa cum sunt bloodfluencer-ii creati de voi, prin
acest program – care prin exemplul propriu pot sa disemineze ideea ca e nevoie
ca oamenii sa se implice in procesul de donare.
Pe segmentul nostru de varsta, avand in vedere ca suntem cam
ocupati, este o idee foarte buna sa putem dona Sambata, in restul saptamanii
pur si simplu nu avem timp.
Am 10 ani de cand donez constant si m-a ajutat foarte mult ca
la Federatia de Rugby Dr. Alin Popescu a organizat periodic, de 4 ori pe an,
actiune de donare. Pentru mine acelea au fost niste repere in calendar, puse de
la inceputul anului. N-am reusit sa ma duc de 4 ori pe an dar in medie cam de 2
ori am reusit.
Altii nu au acest privilegiu, le e greu sa plece de la
serviciu, asa ca weekend-ul poate reprezenta o solutie.” – Serban Damian, Medic, Nutritionist Sportiv, #bloodfluencer
De 20 de ani asteptam de la Stat sa faca promovare si e promovarea pe care o vedeti.
„Am zis ce putem sa facem noi si am pornit o aplicatie. Am strans programatori voluntari, ca sa putem face Donorium. Apoi am fost la directorii centrelor si cu ajutorul lor am putut sa-i dam o insemnatate si o legatura aplicatiei cu centrele.
Noi de fapt vrem sa ajutam centrele si donatorii sa se
gaseasca unii pe altii, lucru care nu se-ntampla inca asa cum am vrea. Am in
continuare acelasi sfat, pentru cine vrea sa doneze, veniti la 12:00 la donare.
Pana cand guvernarea Boc a taiat donarea de Sambata, donam de
fiecare data Sambata. 5 ani de zile am venit numai Sambata, desi lucram.” – Horia Bugner, bloodfluencer, fondator
Donorium
“Avem la
Pharma Nord niste evenimente, la care stam de vorba cu specialistii despre
preventie. La evenimentul de astazi chiar mi-am permis sa includ donarea de
sange in preventie. Astazi am vorbit despre preventie din doua puncte de vedere.
O data pentru a ajuta societatea sa devina din ce in ce mai sanatoasa.
Sunt convins ca prin actul de donare exact la asta contribuim, intr-un fel sau
altul.
Am citit undeva ca donand salvezi 3 vieti, donand de 4-5 ori
pe an salvam pana la 15 vieti. Asta inseamna ca putem avea o societate mai
sanatoasa si tot progresul asta pe termen lung poate fi influentat de donarea
de sange.
Al doilea punct de
vedere atins astazi a fost cel legat de persoana donatorului, pentru ca donarea
ajuta, donatorul avand foarte multe beneficii de sanatate. In acest context,
personal cred ca este nevoie ca firmele sa se implice in promovarea donarii de
sange. Sper sa convingem
si alte companii sa se alature acestui demers.
Ca o nota funny la final, nu suntem o companie mare, n-avem
multi colegi, dar din 10 cati suntem 8 deja doneaza. Am profitat ca exista acea
zi libera si am convenit cu totii ca putem avea o saptamana de concediu in plus
pe an, pe care si-o va lua fiecare cum considera” – Lucian Blaga, Director Comercial Pharma Nord
Legatura cea mai importanta este omenia
„Sangele nu are religie, este acelasi pentru toti, nevoile sunt pentru toti cei care trec printr-o situatie delicata. Ceea ce incercam sa facem noi cu “Picatura de Viata” este sa incercam sa-i educam pe tineri, pe studenti si nu numai, sa iasa din zona lor de confort si sa faca ceva pentru cei din jurul lor.
Am inceput “Picatura de Viata” in Targu Mures si apoi am
continuat-o in Bucuresti. O facem in prezent de doua ori pe an si incercam sa
ajungem la trei editii pe an. Este organizata Duminica, in centru, la Sala
Dalles. La ultima editie au fost 103 oameni care au dorit sa doneze sange,
dintre care au reusit sa doneze 78. Ceea ce a fost foarte bine pentru 4 ore.
Sesizez doua aspecte care au legatura cu lipsa sangelui.
Intalnesc studenti care habar n-au avut de asa ceva, n-au auzit ca pot sa faca
lucrul asta. Ei vin din provincie in Bucuresti si nu stiu despre treaba asta
si-atunci cred ca o solutie este educarea lor inca din liceu, chiar daca ei nu
sunt eligibili pentru moment. Daca educatia incepe de la final de gimnaziu,
daca un profesor ar aminti de oportunitatea asta, ar fi foarte bine.
Cred ca trebuie facut un plan de informare si in licee si
facultati, cu seminarii bine puse la punct. Poate chiar vorbim si il
implementam, cu traineri, cu voluntari.
Al doilea aspect pe care il sesizez are legatura cu sistemul
medical, care este putred undeva. Chiar daca spunem ca e rar intalnit faptul,
de multe ori am vorbit cu oameni care aveau nevoie de sange pentru o
interventie, carora li s-a transmis raspicat ca nu se poate daca nu e cineva sa
doneze pentru ei. Atunci omul se mobilizeaza, in comunitatea noastra oamenii
merg si doneaza, iar apoi omul respectiv si apartinatorii au o atitudine de
delasare.
Daca am reusi sa devenim acea comunitate functionala de care
am vorbit, in care sa ne implicam noi activistii, cat si medicii, cred ca am
putea face din sistemul asta ceva util.” – Costi
Gogoneata, Pastor Biserica Adventista de Ziua a Saptea / Capelan AMiCUS
Bucuresti
#tinerii
“Cred ca noi tinerii avem un rol foarte important in campaniile de donare de sange, in primul rand cu ideea de campanii in licee si in scoli. Stiu ca la noi, in special in clasa a XI-a, se tot fac campanii pe diferite subiecte. Ceea ce observ eu cu stupoare este ca elevii vin doar ca sa scape de anumite ore, fara sa ia absente, dar nu sunt deloc atenti la cee ace se prezinta.
Importanta donarii
sangelui ar putea sa ajunga mai repede la ei daca alaturi de specialistii care
vin sa faca prezentarile sa fie si tineri ca mine si prietenii mei, ca prin
exemplele noastre sa ii convingem si pe ei si sa le aratam ca se poate, ca sunt
foarte multe beneficii de sanatate.” – Alexandra
Boboc, #bloodfluencer
“In
seara asta toata lumea a vorbit de centralizarea lucrurilor si asta este ceea ce
am incercat sa facem prin aplicatia Donorium. Am incercat cumva sa ajungem la
cat mai multa lume si am incercat sa facem proiectul acesta national. Una
dintre cele mai mari probleme a fost ca ne-am facut un set de informatii
disponibile in aplicatie si am avut surpriza ca in alte localitati decat
Bucuresti donatorii au fost respinsi cu criteriile de eligibilitate, pe care
noi le-am pus in aplicatie.
In Bucuresti sunt donatori admisi la donare cu 50kg, in tara
am avut donatori respinsi cu mai putin de 60kg. Ne-am pus problema ce-ar trebui
sa facem si n-am ajuns inca la o concluzie. Probabil aici ajungem exact la ce
spunea dl. Dr. Vladescu, in sensul ca ar trebui sa vina de undeva de mai sus
informatiile astea si sa fie foarte clare. “ – Dragos Mutascu, fondator Donorium
Concluziile dezbaterii
Pentru a dona mai mult si mai eficient ar trebui sa avem o informare sustinuta a donatorilor, cu un continut general agreat, sa avem comunicare in favoarea donarii inca de la varste mai fragede, sa o adresam adaptat si sa fim atenti la comunicarea biunivoca. Merita sa implicam companiile si sa deschidem cumva poarta catre un astfel de suport, sa digitalizam actiunile noastre si sa avem acelasi mod de lucru peste tot. E o ocazie buna sa comunicam un stil de viata sanatos, sa avem o comunitate functionala si nu in ultimul rand sa avem incredere in noi insine.
Multumim inca o data companiei Blitz Technology, care a facut posibila transmisia LIVE a dezbaterii noastre, precum si companiei Nutrivita, care ne-a oferit gustarile sanatoase. Speram sa revenim curand cu alte editii la fel de interesante.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Nu stim ce relatie aveti voi cu numerele, noi stim ca e bine sa le lasam sa spuna cate ceva. De exemplu, numarul de mai sus noua ne comunica ideea de infinit. “8” e un “infinit” pe verticala si de aceea noi, cei de la “N-avem SANGE”, am ales si am oferit acest numar de telefon Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti, drept numar de la care se vor trimite SMS-uri donatorilor, de-acum inainte.
Aceste SMS-uri, trimise inca din aceasta luna Februarie, de
catre Centrul de transfuzie Sanguina Bucuresti, sunt in principal de multumire.
De multumire in numele pacientilor din spitale care asteapta sangele, de
multumire anticipata pentru cei care inteleg o situatie speciala, o urgenta,
sau pur si simplu lipsa sangelui, si accepta sa vina sa doneze, pentru ca s-a
implinit intervalul dintre donari. Mereu de multumire!
Atunci credem ca se zareste legatura cu “infinitul”, pentru
ca de fapt doar dragostea infinita fata de semenii lor ii aduce pe donatori periodic
in Centrul de Transfuzie. Nimic altceva nu-i va putea motiva la fel de tare.
Undeva, in fata unei instante in care toate se vad si conteaza, toata lucrarea
acestor 1,8-2% dintre romani, donatori de sange, reuseste sa salveze sute de
mii dintre semenii lor. Doar la nivelul Bucurestiului, pe parcursul anului 2017
de exemplu, au beneficiat de sangele donat peste 150.000 de oameni.
Dr. Corina Posea, Medic Hematolog la Centrul de Transfuzie sanguina Bucuresti
“Comunicarea prin mesaje este deosebit de importanta pentru cei trei actori implicati in actul transfuzional, ma refer aici la donator, personal medical si pacient. Pentru donatori este util pentru ca afla in timp real informatii relevante de la centrul de transfuzie privind termenul de donare, programul, actiunile de colecta mobila, anunturile pentru grupe rare, precum si multumiri atunci cand sangele lor a ajuns la pacienti.
Pentru personalul medical aceasta solutie reprezinta un instrument util, pe care–l are la dispozitie pentru situatii in care lipseste o anumita grupa, iar presiunea psihologica sub care ajunge sa lucreze atinge cote ridicate. Asa cum se stie, sunt situatii in care operatii importante sunt trecute in asteptare, pana cand produsul de sange devine disponibil.
Solutia este benefica pentru toti pacientii dar mai ales pentru cei care au grupe cu frecvente mai rare in populatie si implicit la donare sau pentru cei care au nevoie de componente speciale, cum ar fi concentratele trombocitare de afereza”, declara d-na Dr. Corina Posea, Medic Hematolog la Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti.
“E o comunicare utila pentru toata lumea, pacientul are acces
mult mai rapid la resursa numita sange iar donatorul primeste informatii
relevante in timp real.
Fiind o solutie de comunicare unidirectionala, va marturisesc
ca nu ne asteptam sa primim raspunsuri la aceste mesaje de la donatori. Totusi,
in cele doua saptamani de functionare de pana acum am primit numeroase mesaje pozitive,
de multumire, unele dintre ele chiar etuziaste. Si acest lucru este de natura
sa ne bucure si sa ne convinga sa perfectionam cat mai mult functionarea
acestui canal de comunicare”, a mai declarat d-na Dr. Corina Posea.
Va rugam deci sa retineti 07-42-88-00-88 pentru CTS Bucuresti si sa subscrieti atunci cand veti fi invitati. Va asiguram ca invitatia donatorilor se face dupa un studiu atent al situatiei de fapt, iar pentru daruirea voastra si noi va multumim, inca de pe-acum!
V-ati pus vreodata problema, in cifre, despre cat de importanta este transfuzia de sange in Romania? Intelegem oare suficient cat de sanatos este sa donam sange? Pentru toate acestea i-am adresat cateva intrebari unuia dintre cei mai experimentati hematologi din tara, d-nei Dr. Corina Posea, de la Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti.
Ce-ar trebui sa stim in clipa in care ne decidem sa donam sange?
In fiecare zi transfuzia de sange salveaza mii de vieti, peste tot in lume. In Romania, anul trecut, aproximativ 150.000 de pacienti au beneficiat de tratamentul transfuzional, utilizand aproximativ 600.000 de produse sanguine.
Este clar pentru toata lumea ca transfuzia de sange si componentele sanguine au un efect benefic si ca salveaza vieti, dar mai putini stim faptul ca donarea de sange are efecte benefice si pentru donator.
In momentul in care decidem sa donam – pentru ca putem sa donam sange din diferite motive, fie ca o ruda este in suferinta si ne-a rugat sa facem acest gest, fie ca am ajuns in mod constient la aceasta decizie, pentru ca vrem sa ajutam si sa facem bine – trebuie sa stim ca putem sa venim cu toata increderea in Centrul de Transfuzie, deoarece aici exista o echipa medicala complexa, care face ca actul donarii sa se petreaca in conditii de siguranta.
Cum se face evaluarea inaintea donarii?
Exista un chestionar, exista si un consult medical, ocazie cu care donatorul poate sa afle daca este cumva suferind de o anumita boala. Exista analize medicale care se fac cu aceasta ocazie si orice anomalie sau orice rezultat necorespunzator este comunicat donatorului, iar acesta este indrumat catre servicii de specialialitate. Deci iata ca primul avantaj al donarii este acela ca, in primul rand, aflam ca suntem sanatosi, iar daca ceva nu este in regula putem sa ne prezentam, mai repede decat altfel, la un consult de specialitate.
Cum se explica beneficiile de sanatate pe care le au cei care doneaza constant?
Sigur ca se mentioneaza in literatura medicala faptul ca donatorii de sange au o capacitate de a-si reveni dupa o boala, mult mai repede decat ceilalti. Ca sa-ntelegem mai bine acest lucru trebuie sa ne aducem aminte de fiziologia donarii de sange si fiziologia tesutului sanguin. In organism exista aproximativ 80-85 de mililitri de sange per kilogram corp. Cu alte cuvinte, un individ care are 60kg are aproximativ 4,5 – 5 litri de sange. Donand 450 mililitri, adica a zecea parte din volumul nostru sanguin, nu poate sa aiba efecte negative, daca donatorul este sanatos. Acest volum de sange se reface in primele 24 de ore, daca ne hidratam corect, inainte si dupa donare, iar celulele se refac in urmatoarele 4 saptamani. Volumul de plasma se reface in urmatoarele doua-trei zile.
In conditiile in care o cantitate de sange este extrasa din organism se declanseaza niste mecanisme compensatorii, mai precis la nivelul maduvei hematogene, cea care da nastere celulelor sanguine. Aceasta maduva este stimulata si pune in circulatie celule mature si functionale, care sunt apte sa-si indeplineasca functia lor, la nivelul tesuturilor. Eritrocitul este cel care transporta oxigen si face oxigenarea corecta a tesuturilor. Trombocitul este cel care este implicat in hemostaza, adica in oprirea sangerarilor. Ambele sunt mult mai eficiente, in urma declansarii mecanismelor compensatorii. Deci donarea unei cantitati de 450 mililitri de sange nu are efecte negative asupra sanatatii, daca donatorul este declarat eligibil, de catre medicul care l-a consultat.
#studiu
Un alt aspect pozitiv al donarii de sange, pe care-l intalnim in literatura de specialitate, este acela ca donatorul de sange are un risc mult mai scazut, in raport cu populatia martor, de a dezvolta boli inflamatorii, accidente vasculare cerebrale, infarct de miocard si cancer. Sunt reviste prestigioase, internationale, care publica aceste studii, si as mentiona Jurnalul American de Epidemiologie, care face referire la un studiu desfasurat pe donatorii din Finlanda, care arata ca in populatia de donatori, pe care au studiat-o, infarctul miocardic a fost de opt ori mai scazut ca prezenta, decat in populatia martor, iar incidenta bolilor cardiace in general de trei ori mai redusa.
De asemenea, un studiu efectuat pe o populatie de donatori, cu varste cuprinse intre 43 si 60 de ani, a aratat faptul ca incidenta cancerului este de doua ori mai scazuta, la grupul de donatori, si de asemenea incidenta accidentelor vasculare cerebrale.
Care este explicatia acestor aspecte pe care le-ati mentionat?
Explicatia vine din modul nostru de viata. Omul ocupat este predispus la sedentarism si la o alimentatie hipercalorica si bogata in carne. Carnea contine fier, fierul in exces, in organism, se depune la nivelul organelor, cum ar fi: ficat, inima, plamani, pancreas. Acesta creaza, in timp, disfunctii la nivelul acestor organe.
Fierul produce, de asemenea, o accelerare a oxidarii colesterolului si formarea placilor de aterom si depunerea acestora, la nivelul vaselor. Asociat cu fierul avem radicalii liberi, produsi care au o reputatie in a produce disfunctii la nivel celular, si in a favoriza bolile inflamatorii si cancerul.
De aceea, avand in vedere ca prin donarea de sange pierdem 250 de miligrame de fier, la fiecare donare, indivizii care au acest regim de viata, sedentar, care mananca multa carne, ar trebui sa se uite cu mai mult interes la donarea de sange. In aceasta categorie as include barbatii, si femeile la menopauza, poate si pe cei care consuma, chiar si moderat, alcool, pentru ca alcoolul favorizeaza absorbtia fierului la nivel intestinal si depunerea acestuia in organe.
In conditiile in care bolile cardiovasculare si cancerul reprezinta primele locuri in lista de morbiditate si mortalitate, iata ca donarea de sange poate fi luata in calcul de categoriile mentionate.
Ce trebuie sa mai stim in legatura cu donarea de sange?
Sigur ca tot studiile mentioneaza faptul ca, de fiecare data cand donam o unitate de sange, se pierd 650 de calorii. Aceste calorii sunt pierdute pentru a compensa si a favoriza refacerea organismului, dupa donare. A nu se intelege, insist, ca donarea de sange ar putea fi privita ca o componenta a regimului de slabire, sau ca ar putea sa inlocuiasca exercitiile fizice si dieta. Dar este bine de stiut ca, de fiecare data cand donam sange, pierdem 650 de calorii.
Ce facem daca donam de mai multe ori pe an? Nu cumva suntem sub risc?
Exista un risc sa pierdem depozitele noastre de fier si sa ajungem in extrema cealalta, adica sa facem anemie. Acest lucru, insa, nu se poate intampla deoarece inaintea fiecarei donari se verifica hemoglobina, iar o data pe an se face un screening cu analize tintite si specifice pentru depozitele de fier ale organismului.
Ce alte beneficii mai au donatorii?
Indivizii altruisti, dedicati actiunilor caritabile, dedicati voluntariatului, traiesc mai mult cu 4 ani, conform unui studiu publicat recent de o revista de psihologie. Iata un alt argument in favoarea donarii de sange.
In conluzie, pentru indivizii sanatosi donarea de sange are beneficii majore in raport cu riscurile, care sunt minime, iar beneficiile sunt pe termen lung. Din studiile pe care le-am mentionat reiese foarte clar ca donarea este benefica daca venim sa donam de cel putin doua ori pe an.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti a inregistrat in primul trimestru din 2018 un numar de donatori cu 5,3% mai mare, decat in aceeasi perioada din 2017. Cresterea, chiar daca pare modesta, este una constanta si se regaseste raportat la fiecare luna in parte. Cu alte cuvinte in fiecare luna, Ianuarie, Februarie si Martie, au fost cu aproximativ 250 de donatori sanguini mai multi decat in lunile corespondente din 2017.
“Acest lucru il putem pune pe seama programului “N-avem SANGE”, care este intr-adevar cel mai vizibil program pentru stimularea donarii voluntare de sange, de pana acum. Este clar si ne bucura asta, ca o parte din societate s-a trezit si constientizeaza nevoia de sange si cum aceasta ne poate pune pe toti sub risc. Totusi, pana la starea de normalitate mai avem cale lunga” a declarat Dr. Doina Gosa, Directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.
Datele colectate de centrele de transfuzie arata ca in ultimii ani, aproape 80% dintre donatorii care ajung in centru vin doar pentru o singura data, iar asta doar atunci cand au pe cineva apropiat, care are nevoie de sange. “E inca prea devreme sa vedem daca aceasta tendinta s-a schimbat in 2018 si nu intelegem pe deplin acest fenomen, dar ne dorim sincer sa schimbam statistica asta. Din acest motiv ne gandim sa pornim in lunile urmatoare o cercetare, pentru a afla cum gandesc acesti donatori ocazionali. Peste un milion de oameni sunt potential donatori in Bucuresti, iar daca doar 10% dintre acestia ar dona, am avea un numar de donatori mai mare decat dublul celui pe care-l avem in prezent”, a mai declarat d-na Gosa.
“N-avem SANGE” a fost gandit inca de la inceput ca un proiect pe termen lung, ce are ca scop schimbarea mentalitatilor si perceptilor vis-à-vis de donarea de sange. Proiectul se adreseaza tuturor, insa are in centrul atentiei tinerii. “Ne-am bazat insa de la-nceput si ne bazam in continuare pe tineri si mai ales pe cei educati, ca vor intelege mesajele noastre si ca ne vor ajuta sa ducem acest proiect mai departe, spre binele nostru, al tuturor”, spune Marian Costache, unul dintre initiatorii programului.
“Lucrez de peste 20 de ani in Publicitate si am fost implicat in tot felul de proiecte. Cu toate astea, “N-avem SANGE” reuseste inca sa ma surprinda, in fiecare saptamana. Asta pentru ca am avut ocazia sa cunosc tot felul de oameni. Unii, cum spuneam, au fost extrem de inimosi, dispusi sa ajute si sa ne ajute, inca din prima clipa. Ma refer aici atat la parteneri cat si la donatorii cu care am stat de vorba sau cu care am filmat diverse testimoniale. Sigur ca am intalnit insa si oameni aflati intr-o alta energie, oameni care bodogane fara intrerupere sistemul, si care asteapta mereu solutia de la altii, fara sa-nteleaga ca problema sangelui transfuzional nu poate fi rezolvata decat cu o mai mare solidaritate si printr-o educare sistematica”, a mai declarat dl. Costache.
Mai departe de cresterea numarului de donatori, programul are in plan sa aduca in atentia donatorilor eligibili, benefiiciile donarii regulate de sange, atat pentru starea lor de sanatate cat si pentru calitatea actului medical, a numarului mai mare de produse sanguine obtinute de la un donator consecvent.
“5,3% poate parea oricui o crestere modesta dar este una solida, pentru ca se regaseste in fiecare luna si speram ca de-acum incolo donatorii sa vina mai des. Totusi, am constatat cu parere de rau ca inca prea putina lume stie ca anumite produse sanguine nu se pot obtine decat din sangele donatorilor care vin cu regularitate in centru. La fel este si cu sangele necesar copiilor.
Nu in ultimul rand, asa cum am discutat deja in cadrul programului “N-avem SANGE”, ne dorim ca donatorii eligibili sa inteleaga la un nivel superior beneficiile donarii de sange asupra starii lor de sanatate. Mai departe de bonuri de masa, bilete la teatru sau scutiri la transport, donarea regulata de sange poate aduce donatorilor beneficii, ce nu pot fi cuantificate material in vreun fel” a declarat Corina Posea, Medic Hematolog la Centrul de Transfuzie Bucuresti.
“N-avem SANGE” este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange. Partenerii din acest program, pana in acest moment, sunt Institutul National de Hematologie Transfuzionala, Crucea Rosie Romana, Fundatia Universitara AISTEDA, MACROMEX, Smith&Smith, IQads, Universal Solution, Getica OOH, Radio Romania, Itsy Bitsy, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Smart Society si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare. In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
