În februarie 2021 am făcut 18 ani. De când am făcut 17 mi-am spus continuu ca de ziua mea, pe 10 februarie 2021, la ora 8 dimineața, ma duc la CTSB să donez. Și ce să vezi că a venit și ziua asta, prima în care aveam oficial voie să dau din sângele meu celor care au mai multă nevoie de el.
M-am trezit, afară era soare … ziua deja era buna. Am început să-mi pregătesc micul dejun, unul serios, nu glumă, că altfel nu mă primeau la donare. Am băut două căni de apă, mi-am luat vitaminele, m-am îmbrăcat și am tulit-o către Centrul de Transfuzie.
#primaincercare
După ce am calmat-o pe mama și i-am repetat pentru a 1000-a oară că mie nu mi-e frică nici de ace, nici de sânge, nici de nimic legat de acest proces, am început să-mi completez formularul. După ce am ajuns și în baza de date de la CTSB, am fost directionată către cabinet, unde mi s-a luat tensiunea, am fost cântărită și mi s-a luat puțin sânge din deget pentru hemogramă.
Totul până atunci mersese strună. Și de aceea mi-a picat lumea în cap când mi s-a spus că trombocitele mele (144) sunt sub limita inferioară (150). “Adică…îmi spuneți că nu pot sa donez?” am întrebat eu. Da, n-am putut să donez. Până la urma nu era vorba doar de mine, ci și de pacientul care primea sângele meu și care avea nevoie, evident, de unul sigur. Dar mie nu prea-mi place să renunț așa ușor.
Trebuia să fac mai multe investigații, dacă era ceva de care să mă îngrijorez cu-adevărat? Așa că am fost direcționată să mi se facă un frotiu de sânge venos, în urma căruia, doamne-ajută, totul a ieșit fix așa cum trebuie, inclusiv trombocitele (177- yaaaass!). Mă liniștisem, acum puteam să ajut, pentru că s-a adeverit că sunt 100% eligibilă.
#primadonare
Timpul a trecut de la prima mea încercare și iată-mă pe 2 martie 2021, și mai pregătită și hotărâtă să donez. Vă dați seama că a trebuit din nou s-o liniștesc pe mama. M-am bucurat că de data asta a durat mai puțin. Am trecut prin același proces de mai sus, doar că acum am reușit să-l finalizez în sala de recoltare, unde am petrecut cele mai frumoase 10 minute. Eram așa de fericită că donez încât nici nu puteam să stau locului, dar ascultam muzica de la radio și ritmul mă liniștea. Nu m-am simțit deloc amețită, ci pe deplin împlinită.
După ce mi s-a recoltat sângele, am mai stat puțin pe scaun, apoi m-am ridicat voios și am mâncat un Ferrero Rocher. Mi-am adus aminte că mai trebuie să-mi iau de la casierie și scutirea de zi, bonurile de masă și reducerea pentru transport. Am făcut și asta, iar în final am ajuns acasă cu bine, simțindu-mă, în sfârșit, ca un #bloodfluencer adevărat.
#perspectiva
Consider ca este esențial să ne informăm despre donarea de sânge și cât de mult putem ajuta prin acțiunea aceasta onorifică. Pe lângă ajutorul pe care-l oferim, noi, donatorii, avem și multe beneficii psihologice și medicale. Este foarte important și să vorbim despre asta, să educăm persoanele din jurul nostru.
Am observat o diferență de perspectivă semnificativă, în momentul în care am început să discut cu prietenii mei despre donare. Ei au devenit mult mai interesați de proces și, în final, am reușit să conving două prietene să doneze, ceea ce m-a motivat și pe mine enorm. M-a făcut sa conștientizez puterea pe care o putem transmite, prin simplul fapt că suntem încrezători în ceea ce spunem.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
V-am ajutat pentru ca am putut. Asa a-nceput Elvira Munteanu, cofondatorul Universal Solution, explicatia sa, vis-à-vis de implicarea in Programul National “N-avem SANGE?!”.
Are vreo semnificatie treaba asta cu sangele, pentru tine?
Clar ca are! Povestea a inceput in 2019, atunci cand m-ai invitat la acea dezbatere, transmisa de altfel LIVE, cu tema “De ce nu doneaza romanii?”. Acela a fost declick-ul. Stii ca pana atunci mai facusem ceva campanii pentru voi, dar atunci cand am vazut atatia oameni, medici, donatori, reprezentanti de asociatii, sefi de centre de transfuzie, oameni care, umar langa umar, au facut ditamai campania, m-am gandit ca si eu pot sa ajut mai mult, decat sa va dau niste panouri gratis.
Pe asta s-a bazat si demersul meu, atunci cand am donat impreuna cu colegii mei, de ziua mea. I-am invitat pe toti cei care vor sa-mi faca un cadou sa vina sa doneze.
Nu au fost doar colegi de-ai tai, au fost si clienti…
Da, au fost si clienti. Dupa aceea lucrurile astea s-au rostogolit. Am vazut cu ochii mei ca exista o lipsa acuta de sange, ca foarte multi oameni, din sistemul de transfuzie, facandu-si jobul, se confrunta zi de zi cu aceasta realitate. Am inteles cat de important este ca sangele, pe care esti dispus sa-l oferi, sa mearga catre alti oameni si sa-i tina in viata. Cu o singura donare poti trimite viata catre alti trei oameni! Ce poate fi mai frumos de-atat?
Asta, daca esti donator recurent.
Cumva asta e sanatos si pentru trupul tau dar si pentru suflet, cand intelegi ca in goana asta nebuna, numita viata cotidiana, ai mai avut totusi timp si pentru un astfel de gest.
E o situatie absolut paradoxala. Donarea recurenta de sange este una dintre cele mai sanatoase deprinderi, chiar si pentru cei care au un statut si o situatie deosebita. Chiar si pentru oamenii de succes, a avea zile in plus de la Dumnezeu, a trai mai sanatos, mai mult si mai bine, toate astea nu sunt la indemana. Chiar si asa, mai putini de 2% dintre romani doneaza sange.
Asta in mod clar vine si din lipsa de educatie. M-au impresionat tinerii, la acea dezbatere, transmisa LIVE. Unul dintre ei, Benyamin Saeednia, spunea acolo ca ar conta mult daca ar fi campanii in scoli, in care sa li se explice copiilor care sunt beneficiile, deoarece tinerii sunt mult mai deschisi la a schimba lumea. Eu sunt convinsa ca ar fi o dinamica mult mai buna, in a atrage tinerii spre donare.
Atat cat am inteles eu, din ce statistici am vazut, exista acest grup al donatorilor recurenti si altii relativ putini, care vin sa doneze din cand in cand, majoritatea pentru cineva apropiat, aflat in nevoie.
Mi-e clar ca una din mize ar putea fi sa-i determini, pe cei care vin o singura data, sa devina recurenti. O alta ar putea fi sa ai si mai multi donatori noi.
Merita sa atragi oameni care sa inteleaga, cu toata teama care exista vis-à-vis de sistemul romanesc de sanatate, ca a dona sange nu le pune sanatatea in pericol
Tu ai simtit ca a fost riscant pentru tine, sa donezi sange?
Nu! Absolut deloc! Mie nici nu mi-e frica absolut deloc de ace, insa am un coleg care a renuntat in ultima clipa sa vina cu noi la donare, deoarece nu a putut sa-si invinga frica de ace. A zis ca lesina, pur si simplu, si nu a vrut sa se faca de ras, in cadrul companiei. Pot fi si chestii din astea, pot fi situatii in care apare o frica organica.
Care tine de copilaria mica
In alta ordine de idei, mi-a placut mult ca majoritatea donatorilor, intalniti de mine, practica sportul de placere si au un stil de viata sanatos. Cred, prin urmare, ca ar trebui atrase cat mai multe asociatii sportive, in sustinerea demersului vostru.
Apoi, am vazut cumva ca si politistii si jandarmii, desigur si pompierii, vin adesea sa doneze in grupuri mari. Asta e un lucru extraordinar.
Intr-adevar, dar vin din alte considerente, nu ca au ei o viata sportiva, in mod special. Acestea sunt categorii profesionale suspuse riscului. Orice politist, pompier, jandarm, stie ca pleaca la munca. Nu stie daca se-ntoarce zdravan acasa, nu stie daca o sa iasa sanatos la pensie. Acesti oameni asa traiesc si implicit au un nivel de solidaritate mult mai mare.
Imi inchipui ca la anunturi umanitare, pentru astfel de oameni, ca ecourile sunt fantastice. Intotdeuna poti face lucruri bune de unul singur, insa in clipa in care te aliezi cu o comunitate, cu o organizatie care lupta pentru o anumita cauza, poti sa ai un succes mult mai mare, decat ai avea de unul singur.
Faptul ca pot sa ajut, atat cu campanii, cat si cu sangele meu, ba chiar si al apropiatilor si prietenilor mei, este extrem de motivant pentru mine. Stiu ca undeva se tine socoteala pentru astfel de lucruri!
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Uneori credem că oamenii buni și cu suflet mare au dispărut din jurul nostru. Si se-ntamplă ca exact atunci cand credem mai tare asa ceva să avem parte de o surpriză placută, care să ne probeze exact contrariul. Intr-un astfel de moment am ajuns să stau de vorbă cu Mădălina Dicu-Sava.
Mădălina are 38 de ani și este pasionată de proiecte de DIY și motociclete. Are doi copii fabuloși și energici și lucreaza în domeniul resurselor umane, “cu oameni și pentru oameni”, cum îi place ei să spună.
Am început sa donez sânge la începutul lui 2019. Cineva din cercul de prieteni avea nevoie sânge pentru o interventie chirurgicală. Îmi aduc aminte că am avut emoții, pentru ca nu știam cum mă voi simți după, dar totul a decurs foarte bine. Am fost plăcut impresionată de atenția și grija acordată de catre personalul medical de la Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, atitudine pe care o au fața de toti cei care trec pragul CTSMB.
În timpul primei proceduri, am realizat că doar o oră din timpul meu poate ajuta enorm de mult pentru că sângele donat înseamnă sanșa la VIAȚĂ.
Cum ai aflat ca ai vene bune, pentru afereză?
În mai 2020, în timpul evaluării medicale, care se face de fiecare data înainte de donare, doctorul a constatat că am “vene bune” și m-a întrebat dacă cunosc mai multe informații despre afereză. Recunosc că la momentul respectiv nu știam mai nimic. Așa am cunoscut-o pe doamna doctor Negoiță. Aceasta mi-a explicat în detaliu în ce constă procedura, către cine merge plasma și faptul ca organismul meu se reface mai repede, decât la o donare obișnuită.
A fost momentul în care am ales să devin donator de afereză pentru că pot dona mai des, chiar și la un interval de 4 săptămâni. Asta înseamnă ca pot ajuta mai mult. Anul trecut am reușit sa donez plasma de 7 ori.
Ce-ai invătat pana acum despre donarea prin afereză?
Donarea de sânge prin afereză (citafereză) se realizează cu ajutorul unui separator celular, care selectează elementele necesare (trombocite) și restituie donatorului celelalte elemente sanguine sau altfel spus sângele este centrifugat, separându-se astfel elementele, iar concentratul unitar trombocitar este colectat în punguță. Celelalte elemente care nu sunt folosite se reîntorc în organism. Procedura în sine are mai multe secvențe de recoltare, separare și apoi retur, de aceea durează între 40-50 de minute.
În momentul de fața, la CSTB majoritatea celor care aleg să ajute prin afereză sunt bărbați. Sunt dovada vie, și nu singura 😊, că și femeile pot face afereză. Este important ca, pe lângă starea de sănătate bună, donatorul să mai fi donat înainte, să aibă o stare post donare bună și musai “vene”.
De ce iti place mai mult afereza?
De multe ori am fost întrebată unde ajunge “plasma” aceasta și de ce prefer să fac aceasta procedură și nu o donare obișnuită. Acest concentrat unitar trombocitar ajunge la bolnavii din secțiile de oncologie, cei care au nevoie de transplanturi, la secțiile de hematologie sau la cei care au nivel scăzut de trombocite, din cauza unor boli, precum cele autoimune. Mai sunt și alte categorii de bolnavi, care pot beneficia, dar aceștia au nevoia cea mai mare.
La ce te gandești, in timpul unei donări?
Timpul acesta trece extrem de repede! Cred că este momentul cel mai puternic, în care conștientizez că undeva într-un spital, viața cuiva depinde de punguțele acelea, în care se colectează concentratul unitar trombocitar.
Îți aduci aminte de un caz, care te-a impresionat?
E tare greu sa spun ca o situație sau un caz m-a impresionat mai mult sau mai puțin. Toate solicitările acestea au o poveste în spate, care sensibilizează.
La finele anului trecut mi-am dorit să ajut o colega tare dragă mie. Din păcate, nu am reușit, fiind între intervalele de donare, iar când am devenit eligibilă a fost prea târziu pentru ea. De aceea, m-aș bucura tare mult ca aceia care ajung să doneze pentru prima data, pentru că cineva drag lor are nevoie, sa revina la CTS și să doneze, către acele nenumărate cazuri de care nu au auzit.
Mereu este nevoie de sânge. Chiar n-avem sânge! Donatorilor regulați le recomand ca la următoarea donare să viziteze și cabinetul de AFEREZĂ și să solicite mai multe informații.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Andreea este un om bun, este dintre acei oameni buni care nu se lasa. Si-a dorit foarte mult sa doneze si pana la urma a reusit. As putea spune ca informatia de care avea nevoie a gasit-o cumva. Gandindu-ma doar la povesti similare cu a Andreei, stau si ma-ntreb cati oameni cu Hepatita A isi doresc sa doneze, in tara asta, si nu reusesc sa o faca, datorita unei proaste si sau incomplete informari.
Sunt Andreea și lucrez de 12 ani în cercetare clinică – acel domeniu de la care lumea întreagă a așteptat, până de curând, soluția pentru ieșirea din pandemie, adică vaccin și tratament pentru Sars-cov2.
Fac voluntariat de peste 15 ani, în mai multe domenii – educație, sănătate, civic, social. Cineva m-a întrebat odată de ce fac asta, ce-i așa de extraordinar să lucrezi pro bono pentru copii defavorizați, sau pentru bolnavi de cancer. Nu mă gândisem la asta până atunci, și i-am răspuns, râzând, că așa îmi cere metabolismul.
Dorința de a ajuta și de a te implica apare pe un fond de nemulțumire. Vezi oameni afectați de boală, de nedreptate, de sărăcie, de excluziune socială, și nu te poți preface că ei nu există. Sigur că un gest mărunt n-o să rezolve niște probleme structurale ale societății. Dar el poate face diferența pentru un om aflat într-o situație de vulnerabilitate. Îi poate aduce o speranță, îi poate oferi o șansă, sau îi poate salva viața. Și atunci, acel gest contează și nu mai este unul mărunt.
Care este legatura ta cu donarea de sange?
Donarea de sânge mi se pare cel mai ușor și mai rapid mod de a salva viața cuiva. Mai ușor decât o vizită într-un salon de oncologie pediatrică sau într-un ghetou bucureștean. Și mi-am dorit enorm să pot dona sânge, încă de prin 2009. Doar că, în cazul meu…: “Ne pare rău. Ați avut hepatită A la vârsta de 17 ani, de aceea nu puteți dona sânge.” Am auzit asta de nenumărate ori, inclusiv din surse oficiale.
Ce ai simtit cand ai realizat ca de fapt esti eligibila pentru donare?
Frustrările mele au început când am început să compar sistemul de la noi cu sistemele din alte țări, realizând că, de fapt, sunt eligibilă pentru donare. Mi-am dat seama că, la noi, criteriile de eligiblitate pentru donatorii de sânge sunt neclare, expeditive și nerevizuite de nu știu câți ani. Că nu există o abordare unitară în centrele de transfuzii din țară. De pildă, greutatea minimă admisă pentru un donator oscilează între 50, 55 și 58 kg, în funcție de centru.
”Hepatita de orice tip” (deci și de tip A) e criteriu excluzionar permanent în unele locuri (inclusiv în București, pe site-ul CTSB), iar în altele se specifică „hepatită B și C”. Asta scrie pe site-urile centrelor de transfuzii. Cam câți potențiali donatori au fost pierduți, de-a lungul anilor, din cauza câtorva kilograme, sau din cauza afurisitei de hepatite A (care se vindecă fără sechele după 6 luni)? Sau câți potențiali donatori au renunțat, fiindcă ghidul donatorului e de fapt o scurtă listă cu criterii foarte generale, iar dacă ai întrebări ești trimis să consulți „legislația în vigoare”? Credeți că oamenii stau să citească texte de legi?
Cum ai reusit totusi sa donezi?
Eu am donat sânge, pentru prima oară, în luna mai a anului trecut, printr-o întâmplare. Am doi oameni mișto în lista de facebook – Delia Modrea și Andi Cârlan – care distribuiseră un apel la donare de sânge. Eram într-o pasă proastă în ziua aia, și mi-am vărsat tot oful pe ei, că uite, vreau să donez și nu pot. Mi-au cerut detalii, au promis că se interesează și revin. Spre mirarea mea, chiar au revenit, în aceeași zi, să-mi spună că ba da, poți dona sînge chiar dacă ai avut hepatită A. După ce mi-am instalat aplicația Donorium – de care am aflat tot atunci – m-am programat la prima donare pentru luni dimineață (eram într-o sâmbătă).
Unde crezi ca e problema cu lipsa donatorilor?
Cunoscând bine neajunsurile sistemului, eram (și sunt) exasperată de campaniile de „conștientizare”. Mi se par, mai degrabă, campanii de culpabilizare. „Românii nu vor să doneze sânge, din cauza asta mor oameni în spitale, n-avem sânge…” Știm!! Știm că n-aveți sânge! Și da, sunt mulți care ajung să doneze sânge doar când cineva drag are nevoie. Sau într-un moment de tragedie națională, cum a fost la Colectiv.
Dar problema cu rata mică a donatorilor nu ține doar de donatori, după cum am explicat mai sus. Comparativ cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, recompensăm cel mai bine donatorii, și îi primim într-o rată deprimant de mică.
#recompense
(Paranteză. Am mai auzit voci care cereau ca donatorii să fie recompensați mai mult. Mie, sincer, beneficiile actuale mi se par suficiente. Dacă decidenții ajung la concluzia că ar fi utile mai multe beneficii pentru donatori, am un singur amendament – fără bani cash. Mai multe tichete de masă, bilete la evenimente, vouchere, reduceri de transport, zile libere, poate chiar scutire de plata CAS pe luna respectivă – orice, dar nu bani. Nu suntem vânzători de sânge.)
Până la beneficii, însă, ar trebui atrași și încurajați donatorii, printr-un sistem mai prietenos (un ghid detaliat, de pildă, cum e cel din UK) și printr-o abordare mai coerentă, la nivelul țării. Există progrese – față de acum 10 ani, să zicem – dar mai e mult de îmbunătățit. Donatorii trebuie să găsească sprijin și răspunsuri la întrebări rapid, direct la sursă, și nu pe facebook, întâmplător, prin intermediari și după nu știu câți ani. Am putea învăța asta de la țări care au mai puține restricții și mai multe explicații. Și care au, desigur, și mai mulți donatori.
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
2020 a fost anul in care ne-am speriat cel mai tare, ca toate eforturile noastre de a convinge oamenii sanatosi sa doneze – pentru ca este benefic pentru trupul dar mai ales pentru sufletul lor – nu vor avea ecou. Cu toate acestea a fost anul in care colecta, la nivel national, a scazut cu mai putin de 20% fata de 2019 – nu stim inca cifrele oficiale – in conditiile in care nu s-au mai putut desfasura campanii de colecta mobila.
Nu in ultimul rand, 2020 a fost anul in care Programul National “N-avem SANGE?!” s-a bucurat de cea mai larga sustinere media (TV, OOH, Radio, Digital), beneficiind de o campanie continua, in valoare de aproximativ 255.000EUR (fara TVA), oferita aproape in totalitate in mod gratuit, de catre partenerii programului.
Cum a fost posibil asa ceva, cand la un moment dat totul parea fara speranta?!
Nu stim sa va spunem exact. Oameni empatici si buni au venit sa ne ajute, unul dupa altul, si credem ca merita sa va lasati inspirati de gandurile de final de an, ale catorva dintre colegii si partenerii nostri, daca vreti sa va implicati si voi. Noi, Asociatia HEM, vom avea o tot mai mare nevoie de sustinere finaciara, de suport media si nu in ultimul rand de #bloodfluenceri inimosi.
Ne dorim ca in 2021 sa lansam un eveniment sportiv propriu, ca de altfel si o aplicatie, care sa adreseze segmentat donatorii, in functie de grupa de sange, frecventa donarii si nu in ultimul rand in functie de nevoia care exista pe aceste caracteristici, intr-o anumita zona din tara. Apropiati-va, intrebati-ne si veti intelege si mai bine cum am ajuns sa asociem in mod natural curajul cu donarea de sange.
Andreea Timofte, #bloodfluencer co-fondator @ Programul National “N-avem SANGE?!”:
“Pe langa nesiguranta, temeri diverse si tot pachetul de emotii aduse de pandemia pe care o traversam, ni s-a oferit ocazia unei evaluari proprii, pentru care altfel, probabil, nu ne-am fi oferit timp sa o facem. Pentru Programul „N-avem SANGE?!” introspectia e de fapt ocazia re-evaluarii relevantei demersului, astfel ca ne-am raspuns inca o data la intrebarea legata de utilitatea lui. Nevoia de sange si a compusilor derivati din sange a ramas cel putin la fel de stringenta si mai mult de-atat, tot sangele (prin plasma colectata de la cei trecuti deja prin boala), e un element de sprijin suplimentar si-n aceasta pandemie.
Dar fara demonstratia de empatie a celor care in ciuda contextului si-au invins frica si au donat sange – dintre care unii chiar pentru prima data, altii de la zeci de km distanta de cel mai apropiat centru de transfuzie, iar altii convingand si organizand in comunitatile lor actiuni de stimulare a donarii de sange – concluzia utilitatii demersului ar fi strans doar durerea si tristetea adusa de numeroasele apeluri privind nevoia de sange. In schimb, empatia demonstrata de atatia oameni minunati, ne-a oferit bucurie si speranta. Si sigur, sansa la viata pentru cei aflati in suferinta.
Toate acestea au fost incununate de sprijinul nesperat, cu care oameni si companii au ales sa ni se alature in promovarea si incurajarea donarii de sange. Iar contextele delicate sunt cele care scot la suprafata valorile de baza, care cimenteaza oamenii si companiile, astfel ca valorile pe care le-am vazut noi in 2020 sunt cele pe care le cautam atunci cand vrem sa ne raspundem la intrebarea: chiar N-avem SANGE?!.
Asadar, anul 2020 e anul care ne-a demonstrat ca indiferent cat ne-ar fi de greu, e important sa continuam ceea ce am inceput, sa credem si sa ne sprijinim unii pe altii.”
Elena Hogaş, #bloodfluencer, Manager de Proiecte si Programe Asociatia HEM:
“Ar trebui să trag linie şi să extrag o concluzie după un 2020 pentru care nu pot găsi încă cuvintele potrivite pentru a descrie tot ce am simţit. “Linia” pe care o pot trage uneşte, de fapt, donatorii de sânge cu persoanele care s-au aflat la capătul celălalt. Iar sub această linie pentru mine nu se află nici cifre, nici statistici (extrem de importante, totuşi). Ci un mesaj extrem de simplu adresat direct fiecărui (viitor) donator de sânge în parte – atât de final, cât şi de început:
Nu știu ce îți place să faci în timpul liber. Nu știu care sunt temerile tale. Nu știu de cine îți pasă. Nu știu cât de sigur(ă) ești pe tine. Nu știu dacă îți place să te repeți. Nu știu dacă îți place să aștepți. Nu știu ce cadou ți-ai dori.
DAR îți mulțumesc că
Ți-ai făcut timp. Nu ți-a fost teamă. Ți-a păsat. Ai înțeles că este sigur. Ai fost din nou. Nu ai așteptat „altă zi”. Ai dăruit viață mergând să donezi sânge! Şi îţi mulţumesc că vei face toate aceste lucruri şi în 2021.”
Paul Varga, #bloodfluencer, Director Executiv Asociatia HEM:
„2020 a fost un an diferit, din toate punctele de vedere, a fost anul in care am invatat sa nu ne mai facem planuri, anul in care am invatat sa ne adaptam din mers, la orice situatie, si m-am bucurat ca majoritatea celor din jurul meu au inteles asta.
In 2020 am donat de 6 ori, de 3 ori trombocite, prin Citafereza, iar de 3 ori sange total. De fiecare data am reusit sa conving si alte persoane, ca se poate dona in siguranta si in Pandemie. Chiar daca “N-avem SANGE?!” este un program amplu, conteaza pentru fiecare dintre noi ce exemplu personal oferim, in cadrul micro comunitatii din care facem parte. Din mai multe astfel de gesturi mici se aduna astfel, in cascada, un efect de mare importanta.
Cea mai mare provocare a anului trecut a fost mentinerea activa a comunitatii de #bloodfluenceri, in lipsa interactiunii directe, pe care o realizam in multiple feluri. Ne-au lipsit evenimentele sportive, ne-au lipsit activarile si intalnirile cu donatorii, de la Centrele de Transfuzie. Chiar si evenimentul anului, dedicat Zilei Mondiale a Donatorului de Sange, l-am facut cu masca pe figura, si in conditii de restrictie maxima, avand in vedere Pandemia.
Poate ca in 2021 vom reusi sa recuperam din interactiuni, deoarece avem in plan sa organizam #bloodfluencer Marathon, in jurul datei de 14 Iunie 2021, un eveniment sportiv dedicat in exclusivitate donatorilor de sange.
Multumesc celor cu care interactionez in mod curent, si care ma suporta cand vorbesc atat de des, despre donarea de sange! Suntem, insa, in fata acestui continuu paradox, deoarece donarea de sange este o deprindere deosebit de sanatoasa si un gest de inalta umanitate, cu toate acestea este inca foarte putin practicata de noi, romanii.”
Delia Modrea, #bloodfluencer, Membru Asociatia HEM:
“Ma motiveaza sa sustin Programul “N-avem SANGE?!” faptul ca am vazut cat este de important orice ajutor, atunci cand esti la o rascruce in viata. Am vazut cat de neputinciosi suntem noi sau sistemul, cand nu este ACEA picatura salvatoare. Sangele nu se poate cumpara si trebuie sa intelegem ca a darui “o parte” din noi este cel mai inaltator gest.
In Aprilie 2019 am participat la Family Run, cu Tudor, fiul meu, si fiind donator de ceva timp, am selectat cauza ”N-avem SANGE?!”. Cand am mers sa ridic kit-ul, am intalnit-o pe Andreea Timofte, un om extraordinar, care mi-a vorbit cu atat de multa daruire despre program incat mi-am zis ca trebuie sa fac si eu asta!
In 2020, anul izolarii, anul suferintei, nevoia de sange si apoi nevoia de plasma covalescenta era acerba… Teama si izolarea, colectele mobile anulate, evenimentele sportive, unde ne faceam auziti, anulate. Toate acestea m-au facut sa prind curaj si sa cer ajutorul firmei, unde lucrez de 9 ani de zile. Am trimis un e-mail cerand o mica sponsorizare, pentru a sustine centrele cu de transfuzii, cu consumabile. Asa s-a nascut ideea unei colaborari mai ample, care s-a concretizat intr-o campanie minunata!”
Florentina Crușitu, #bloodfluencer, Media Relations & CSR Coordinator Digi Romania:
“În anul 2020, lipsa de sânge s-a acutizat și, în contextul sanitar dificil, am decis să ducem mai departe misiunea de sensibilizare a propriilor angajați, începută în 2019, odată cu „Digi donează viață”.
După starea de urgență, alături de Asociația HEM, ne-am implicat în campania „N-avem SANGE?!”, vrând să facem auzită nevoia de sânge din spitale. Colegii noștri au fost receptivi, au transmis mesaje de încurajare pentru cei care încă nu ajunseseră la centrele de transfuzie. Strădaniile colegilor noștri au fost recunoscute și apreciate, astfel că, la finalul anului 2020, printr-un studiu online despre responsabilitatea socială corporativă am aflat că 78% dintre respondenți au considerat Digi o companie implicată în lupta anti-COVID, iar 81% au evaluat Digi drept o companie „categoric responsabilă” și „mai degrabă responsabilă”, campaniile de donare de sânge fiind a treia cea mai cunoscută inițiativă a companiei.”
Diana Petrescu, #bloodfluencer, Membru Asociatia HEM:
”Desi anul 2020 a fost provocator, pentru mine a fost momentul in care am avut mai mult timp sa ma implic in Programul “N-avem SANGE?!”, si mi-a placut acest lucru. Am avut ocazia sa fac lucruri diferite si sa invat foarte multe, de la scriere de proiecte la promovarea programului si pana la un maraton international virtual. Am reusit sa conving actuali donatori de sange, dar si persoane care nu donasera sange pana atunci, dar care au rezonat cu cauza noastra si au vrut sa se implice. Chiar daca a fost un an greu, am reusit sa ne adaptam, sa gasim solutii si sa ne pastram motivatia.”
Dr. Doina Gosa Director @ Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti:
“Anul 2020 a fost pentru noi un an neobișnuit, cu care nu ne-am mai confruntat pana acum, iar provocarea cea mai mare, pe lângă efortul de a ne menține sănătoși la nivelul întregii echipe, a fost cea de a asigura spitalele cu sânge și componente sanguine. Aceasta în condiții de stare de urgenta sau alerta, fără colecta mobila și fără sprijinul punctelor de recoltare din spitale!
Am avut, însă, alaturi comunitatea “N-avem SANGE?!” și pe # bloodfluencerii din aceasta comunitate, care ne-au ajutat cu diverse campanii de promovare, au donat sange și prin puterea exemplului lor au adus mai mulți donatori la centru!
Astfel, am reușit in 2020 sa adunam peste 45.500 de pungi de sânge, la nivelul Bucureștiului, din care am preparat peste 100 000 de componente sanguine și în jur 1400 de unități de plasma convalescenta, pentru pacienții din spitale. Le mulțumim și speram ca, împreună să avem un an mai bun, fără virus și restricții, pentru a duce la bun sfârșit proiectele frumoase!”
#unmilion
Un pacient poate sa primească doua componente sau mai multe. Este deci foarte posibil ca in acest an sa fi salvat in jur de 45.000 de pacienți, din Bucuresti. Statisticile din tara le vom avea abia peste vreo 10 zile, dar merita reamintit ca in Romania sunt peste 40 de Centre de transfuzie. Sigur ca nu sunt la fel de mari precum cel din Bucuresti, insa va lasam pe voi sa faceti socoteala. Oare vom fi reusit ca in 2020 sa contam pentru vietile a 1.000.000 de romani?!
E foarte posibil si ar fi de-a dreptul minunat, pentru ca noi stim ca avem curaj, avem SANGE!
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
„Am 44 de ani și sunt mamă a doi băieți, aproape adolescenți. De-a lungul celor 22 de ani de când sunt profesor, am învățat de la elevii mei să mă implic și să îi implic în diferite acțiuni, să fac voluntariat, să fiu creativă, să rămân deschisă la noi posibilități, să zâmbesc, să râd cu poftă, să mă bucur de experiențele prin care trec. Cred că în timp ce ajutam la modelarea elevilor mei, ei mă formau pe mine, ca într-o simbioză.”
Așa și-a început d-na Gina Petreuș, Profesoară la Colegiul National Vasile Lucaciu, din Baia Mare, dialogul cu noi. Am rugat-o pe d-na Petreuș să ne spună care este povestea sa, legată de donarea de sânge, și cum a ajuns să reprezinte un exemplu atât de frumos, pentru elevii săi, iar astăzi chiar pentru întreaga comunitate de donatori. Printre aceștia din urmă știm sigur că sunt și profesori, despre care speram să considere povestea de mai jos inspiratională și să urmeze exemplul.
„Poveștile copilăriei încep cu ”a fost odată ca niciodată”, dar povestea mea începe cu 30 octombrie 2015, o noapte fatidică, dureroasă, noaptea tragediei de la Clubul Colectiv, care m-a marcat pentru totdeauna.
Eram diriginta unei clase de-a unsprezecea, care luni la prima oră m-a așteptat cu lacrimi în ochi. Gândindu-ne și discutând cum și cu ce am putea noi ajuta, am decis să donăm sânge. A fost pentru prima dată, atât pentru mine cât și pentru elevii mei, însă, începând cu finalul anului 2015, de 4-5 ori pe an facem campanii de donare de sânge.
Elevii colegiului nostru află de importanța acestui act din clasa a cincea, respectiv a noua. De-a lungul timpului am realizat că trebuie să construim o cultură a donării voluntare de sânge, prin cultivarea spiritului lor civic. Trebuie să creștem gradul de conștientizare a faptului că donarea de sânge, de plasmă, de celule stem sunt acțiuni altruiste, care aduc beneficii întregii societăți.
Avantajele donării de sânge includ stimularea organismului pentru a produce mai mult sânge, posibilitatea de a salva viețile oamenilor și beneficiile pentru sănătatea donatorului. Deasemenea, donarea de sânge are beneficii emoționale, deoarece oferă donatorilor un sentiment de responsabilitate, știind că sângele lor este folosit pentru a salva vieți.
Tinerii trebuie îndreptați spre donarea voluntară, anonimă și neremunerată.
Voluntariatul este unul dintre minipașii care ajută la formarea adolescenților ca adulți responsabili. Prin ei viitorul are o șansă. Donarea de sânge pornește din suflet și se răsfiră asupra beneficiarilor.
Odată cu îmbătrânirea populației, cu descoperirea de proceduri medicale mai avansate, din cauza unor accidente, pentru tratarea unor boli grave, este nevoie de tot mai mult sânge în fiecare an. Sunt în jurul nostru persoane aflate în nevoi, care necesită o mână de ajutor și pentru care acest gest poate fi esențial, poate face diferența dintre viață și moarte, dintre a fi și a nu mai fi. Donarea de sânge creează legături invizibile între persoanele care au nevoie și oamenii cărora le place să ofere.
In fața destinului suntem cu toții egali. O secundă poate să ne schimbe cursul vieții. O decizie luată într-un minut oarecare poate să ne schimbe cursul vieții. Nu vă irosiți timpul și sănătatea cu lucruri efemere!
P.S.:
Intr-o luni dimineața, într-un an oarecare, mă întâmpină un elev de-al meu.
– Bună dimineața, doamna profesoară!
– Bună dimineața, (să-i spunem) Alex!
– Sâmbătă am făcut 18 ani!
– Felicitări, Alex! La mulți ani cu sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!
– Când veniți cu mine?
– Unde?
– Să donez sânge! Abia am așteptat să devin major ca să donez sânge!
Mi-au dat lacrimile când am văzut cât de mult își dorea acest copil să-și facă datoria civică.” – Gina Petreuș, Profesoară la Colegiul National Vasile Lucaciu, din Baia Mare
Marian Raduna, Alina Predescu, Carmen Palade si Diana Maria Voicu sunt cativa dintre romanii de isprava, care au mereu curajul de a face bine.
In primavara, atunci cand pandemia ne-a speriat si ne-a bagat pe toti in casa, ei sunt dintre cei care au realizat ca sunt foarte multe persoane in varsta sau cu dizabilitati, care locuiesc singure. Asa ca au pus pe roate programul #CumparaturiLaUsaTa. Este usor de imaginat ce val de imensa recunostinta a generat acesta, accesand de fapt niste registre interioare de profunda omenie, atat in voluntari, cat si in destinatarii cumparaturilor. Acestia din urma s-au simtit astfel un pic mai bine integrati, intr-o societate care pare adesea ca uita de ei.
#implicare
In toamna, aceiasi oameni, parte din grupul Geeks For Democracy, au realizat ca odata cu valul doi al pandemiei DSP-urile vor fi inundate de apeluri telefonice de la oameni ingrijorati. Au inteles ca asta nu va trece, fara implicarea voluntarilor, asa ca au pus in functiune un call center, sub indrumarea directa a celor de la DSP.
Alte misiuni complicate asumate cu curaj, multi alti oameni ajutati!
Pentru ca astfel de activisti sunt obisnuiti sa daruiasca totul, pana la capat, era de asteptat sa-i gasiti si ca #bloodfluenceri vizibili, ai comunitatii noastre. Prin urmare, nu este deloc intamplator ca i-am regasit donand sange, acum pe final de an, cand colecta e slaba in mod traditional, datorita zilelor libere si a reorientarii atentiei oamenilor catre teme mai festive.
#bucurie
“A fost mai simplu sa donez de aceasta data. Data trecuta m-a ajutat Marian (Raduna cel mic) din copilarie, vorba lui Marian Costache. Am vazut coada (la Centrul de Transfuzie) si mi se pare fantastic, ca la doua zile inainte de Craciun oamenii stau la coada, pentru a ajuta alti oameni. Am simtit pur si simplu bucurie!
Astazi nu am dat numele cuiva, pentru care donez, pentru ca sunt foarte multi oameni care au nevoie. Fiecare caz este urgent, din punct de vedere al familiei. Vreau sa cred ca am oferit o sansa, cuiva aflat in dificultate. In plus, bonurile pe care noi le-am primit, ca donatori, sunt folosite de colega noastra Carmen Palade pentru a face cumparaturi pentru masa de Craciun, a unei familii, aflata in dificultate.
In lumea asta ideala, pe care eu o vad, in Romania mea minunata, imi doresc sa am oameni care merg la vot, ca votul nu este doar o obligatie, este si un drept. Imi doresc sa avem alegeri corecte, asta inseamna sa avem monitorizare, sa avem voluntari. Imi doresc sa avem #CumparaturiLaUsaTa, atunci cand avem situatii de criza. Oamenii sa mearga si sa-i ajute pe altii, aflati la nevoie.” – Marian Raduna, #bloodfluencer, Vicepresedinte Geeks for Democracy
Un an cu multe provocari
“Donez sange de 10 ani. Dupa ce am avut copiii, am decis sa fac asta. 2020 a fost un an cu multe provocari, in care ne-am incercat limitele. Am donat impreuna si in perioada aceea din Mai, cand era Starea de Urgenta. Cred in lucrurile facute #impreuna, cu mai mult #curaj si mai mult entuziasm, pentru ca uneori ne lipseste curajul. Cel mai mare curaj este, de fapt, sa ne recunoastem slabiciunile.
Cel mai bun gand despre acest an este ca ne-am avut aproape, eu si familia mea, un altfel de #aproape. De la 2021 sper intelepciune, iubire, liniste si sanatate.” – Alina Predescu, #bloodfluencer, Voluntar Geeks for Democracy
“Inchei 2020 cu un sentiment profund de recunostiinta. Am simtit pe pielea mea in acest an binecuvantarile unei munci de peste 5 ani de constructie de comunitati, de adus oamenii impreuna.
#impreuna
Nu exista nici un moment in vietile noastre in care a fi impreuna versus a fi de unul singur sa nu aiba un beneficiu net. Dar numai in perioadele cu cele mai mari incercari primim masura a ceea ce inseamna sa te inconjori de oameni buni, sufletisti, generosi, care lucreaza impreuna pentru teluri mai mari decat iei insisi.
Eu ma numar printre norocosi: in echipa mea profesionala si in proiectele mele civice este o abundenta de oameni altruisiti si saritori. Modul in care ei se mobilizeaza si isi utilizeaza energia si talentele de toate felurile atunci cand apare o nevoie sociala sau de grup este magistral. Si aceasta este o sursa permanenta de bucurie, putere si recunostiinta pentru mine.
O asemenea echipa minunata este echipa cu care am realizat in primavara proiectul Cumparaturi La Usa Ta sau echipa cu care, la finele lui 2020 am pus pe picioare call-centre-ul voluntari DSPB Geek for Democracy, initiat de Marian Raduna. Ni s-au alaturat 340 de voluntari.
Un dar foarte personal
O alta familie de sufletisti este comunitatea de #bloodfluenceri, oameni care se folosesc de influenta proprie, puterea de a convinge, propriul exemplu si aptitudinile de comunicatori si mobilizatori, pentru a mentine vie si a creste, in Romania, miscarea donatorilor de sange (anul acesta si a donatorilor de plasma convalescenta).
Cred ca in anul ce se incheie am reusit cu totii sa transmitem puternic acest mesaj: avem mereu nevoie de sange, fiecare dintre donatori are superputerea de a salva vieti, acest privilegiu rezervat de regula medicilor si pompierilor. Si le multumesc tuturor celor care au ascultat rugamintea unui coleg, prieten, vecin sau a unei rude si au decis in 2020 sa doneze pentru prima data sange.
Este un dar foarte personal, o particica atat de intim legata de tine. Si in acelasi timp un gest la indemana multora dintre noi care suntem sanatosi si vrem sa ne mentinem sanatatea – caci donarea regulata e o foarte buna investitie in sanatate! Ii rog pe toti cei care anul acesta au facut pentru prima data pasul de a deveni donatori sa isi cultive acest obicei binecuvantat.” – Diana Maria Voicu, #bloodfluencer, Presedinte Initiativa Romania
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Cristina Badea are 47 de ani, este soție și mamă a două fete. Totodată o persoană ambitioasă, perseverenta si organizata, care desi extrem de atentă și precauta, la inceputul lunii trecute a fost confirmata pozitiv cu virusul COVID-19, impreuna cu familia ei.
#douasaptamani
In timpul celor 2 saptamani de izolare la domiciliu, gandul ca a ajuns unul dintre cazurile pozitive a inspaimantat-o. Avand sprijinul familiei si al prietenilor a reusit sa priveasca lucrurile intr-o manieră eficientă. Dand dovadă de grijă si purtată de dorința de a ajuta, a trecut cu bine peste perioada dificilă. Aveți mai jos marturia Cristinei, sursa de inspirație pentru foarte mulți dintre noi.
„Având în vedere că fac parte din cei pe care virusul nu i-a ocolit și pentru că pot spune că acum sunt vindecata, ba mai mult am avut și posibilitatea sa donez plasma, vă împărtășesc experiența mea.
Am fost diagnosticata pozitiv pe 8.10.2020, iar pe 12 noiembrie la 8 și 30 minute am fost programată la Centrul de Transfuzii Bucuresti. In momentul in care m-am programat, mi s-a spus că este chiar indicat să mănânc inainte de donare.
Am căutat informații și am încercat să fac tot ce trebuie că sa pot sa donez.
Nu am mai luat nici un fel de supliment, cu 48 de ore înainte, și am încercat să am o alimentație bună, chiar daca nu mi-a impus nimeni asta.
Odată ajunși la Centrul de Transfuzii, pentru că am fost împreună cu soțul meu (și el cu un test pozitiv pe 8 octombrie), la recepție am completat o fisa cu un scurt istoric si am prezentat o copie a testului pozitiv și un act de identitate. Apoi am fost trimiși la un cabinet mai sus, pentru a ni se efectua câteva teste, care au presupus o mica înțepătură in deget.
După această operațiune, care a durat cam 5 minute (apreciez eu), am fost trimiși la medic pentru o consultație. Așteptând sa intrăm în cabinet, un asistent ne-a verificat venele, care la mine erau ce trebuie, pentru plasmafereză, însă soțului i s-a spus că el poate sa doneze sânge total, ceea ce s-a și întâmplat. Tot atunci am și semnat acordurile noastre.
Am intrat apoi la consultație, in urmatoarele 10 minute, și acolo am fost întrebată dacă am avut ceva boli cronice sau daca am atacuri de panică. Mi s-a măsurat tensiunea, am fost întrebată de ciclul menstrual. Am primit acordul pentru donare si un ceai cu calciu, băutură oferita tuturor celor care urma sa doneze prin plasmafereză. In jur de 9:45 am intrat în sala de donare și aproximativ în jurul orei 10 – 10 și 15 minute aparatul a pornit, în prezența și cu acordul doamnei doctor, care ne consultase mai devreme. Cam asta a fost tot.
Comportamentul cadrelor medicale a fost extraordinar, ceea ce a făcut să mă simt foarte bine.
Totul a decurs perfect. Am, ceea ce se cheamă vene ideale 😊 pentru această operațiune. Nu am amețit, nu pot sa spun că m-a durut ceva, deși am fost atenționată că e posibil sa se întâmple asta. Mi s-a explicat înainte procedeul, prin care se face aceasta separare a plasmei si că tot procesul durează intre 45-60 minute.
Acest procedeu se întâmplă printr-o singura înțepătură. Mai întâi se extrage o cantitate de sânge, se centrifughează și se obține plasma, după care sângele este reintrodus in corp, prin aceeași înțepătură. De aceea este nevoie de vene care să permită aceasta manevră, fiindcă la mine au fost 5 astfel de serii.
La ora 11 procedeul s-a terminat și m-am ridicat ușor fără nici o problemă. Nu m-am resimțit în vreun fel după asta, nici în decursul zilei. Mi-au recomandat sa ma hidratez și sa consum proteine. Soțul meu terminase mai repede, deoarece donarea totala de sânge durează în jur de 10 minute. Se poate obține plasmă și prin donarea de sânge clasic.
Sentimentul de după a fost extraordinar, poate și pentru că mi-am dorit mult să fac asta, inca din momentul in care am văzut rezultatul testului PCR.
Mergeți fara teama toți cei care doriți să faceți asta! Nici eu nu am mai donat niciodată, până acum, însă sentimentul reuşitei şi ideea de a putea ajuta persoane aflate la nevoie este înălțător!” – Cu drag, Cristina Badea
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
2020 este cu siguranta anul in care ne-am maturizat, ca program si cauza sociala. Traversand aceasta pandemie am avut parte de cate o incercare aproape in fiecare zi.
Surprizele s-au tinut lant.
Multe dintre ele au fost placute, in sensul ca multi oameni au inteles ca nu este riscant sa donezi, nici in timpul pandemiei, si chiar daca poate dura putin mai mult, merita s-o faci, pentru ca viata sa mearga mai departe pentru cei aflati in suferinta. Colega noastra Elena Hogas a si realizat un scurt video, in acest sens.
Luna Octombrie are ceva special in fiecare an, datorita principalului eveniment de alergare din Bucuresti si din Romania. In 2020 Bucharest Running Club va organiza in data de 11 octombrie evenimentul efectiv la o scara mai redusa, pentru cei 250 de alergatori de elita inscrisi in concurs.
Cursa Virtuala
Pentru noi, toti ceilalti fani ai alergarii pe distante lungi, va fi posibila parcurgerea diverselor curse, intr-un format virtual, flexibil, pe durata catorva zile. Mai exact, va puteti inscrie pentru oricare din cursele evenimentului (42km, 21km, 10km si 5 km) si le puteti parcurge oricand in perioada 11 – 18 octombrie, ghidati de aplicatia #RunRomania dezvoltata de Asociatia Bucharest RUNNING CLUB, disponibila in PlayStore si AppStore.
Participantii la eveniment au posibilitatea sa opteze inca de la inregistrare pentru una din cauzele sociale listate.
In acest context pandemic, chiar daca alergarea nu va fi posibila ca pe vremuri, pentru toata lumea, noi avem nevoie de sprijinul vostru mai mult decat oricand. Va rugam, deci, sa alergati pentru noi si sa ne alegeti drept cauza sociala la MIB 2020, ca sa faceam Programul National “N-avem SANGE?!” si mai vizibil. Nu in ultimul rand, daca veti dori sa donati suplimentar pentru noi, cu ocazia inscrierii la cursa, banii vor fi bineveniti.
Primii 100
Primilor 100 de alergatori care aleg sa sustina cauza noastra, le vom oferi cate un tricou de #bloodfluencer si asteptam sa ne trimita doua-trei poze din cursa, pe adresa contact@n-avemsange.ro.
Alergati pentru noi, alergati pentru VIATA! #bloodfluencer #nAvemSange #RunInBucharest #VirtuallyTogether
Cu doar 50.000 de donatori în plus s-ar putea rezolva problema sângelui în București, orașul către care se îndreaptă majoritatea pacienților din țară pentru intervenții și operații care le-ar putea salva viața. Pandemia COVID-19 a îndepărtat însă oamenii, nu doar unul de celălalt, ci și de Centrele de Transfuzii Sanguine, unde în lunile aprilie și mai 2020 numărul donatorilor s-a înjumătățit față de lunile corespondente din anul 2019.
Fă-ți curaj! Donează și tu!
“Fă-ți curaj! Donează și tu” este apelul pe care Grupul Digi și Asociația HEM îl adresează potențialilor donatori de sânge, în cadrul unei campanii media care debutează astăzi la Digi24, Digi FM și Pro FM.
“Campania Digi donează viață, pe care am derulat-o în cadrul grupului nostru anul trecut, ne-a arătat că printre colegii noștri se numără mulți donatori constanți. Rata mare de donatori viabili din rândurile celor înscriși este o dovadă că angajații noștri au grijă de starea lor de sănătate și înțeleg importanța actului donării de sânge. Sperăm ca aceste acțiuni de educare și sensibilizare să îi determine pe cei care nu au avut până acum curajul să doneze să facă acest pas. Este un act de voluntariat prin care ne oferim nouă șansa unei vieți sănătoase, dar și celor aflați la nevoie le insuflăm speranță și încredere că vor învinge suferința fizică”, a declarat Luiza Domnișoru, director Comunicare și CSR.
Președintele Asociației HEM și #bloodfluencer co-fondator „N-avem SANGE?!”, Marian Costache, a explicat care este obiectivul campaniei: « Programul național „N-avem SÂNGE?!”, derulat de Asociatia HEM, și-a propus întotdeauna să adreseze în mod direct frica, principala piedică în calea donării de sânge. Sigur că această frică poate fi rafinată. Poate fi vorba de teama de ac, de halat alb, de miros de spital sau de pierderea de sânge, pur și simplu. De fiecare dată, însă, ea funcționează la fel și produce un blocaj.
Parteneriatul cu Grupul Digi
Prin urmare, misiunea noastră, ca agregator de comunitate, este ca pe de-o parte să-i ajutăm pe cei sănatoși, dar încă temători, să se întâlnească cu acea parte din ei care s-a temut de ac, în copilărie, iar pe de altă parte să-i ajutăm pe adulții din prezent cu un scop mai înalt, pentru care merită să-și depașească și chiar să-și vindece teama ce vine din trecut. Acest scop înalt numit VIAȚA! În acest context, este absolut minunat parteneriatul cu Grupul Digi, ale cărui produse media au comunicat întotdeauna relevanța și echidistanța și ai cărui oameni au stat curajoși în linia întâi, chiar și în această pandemie pe care o traversăm ».
Campania invită potențialii donatori să conștientizeze momentele de curaj din cotidian și, simultan, să-și lanseze o nouă provocare – salvarea unei vieți. Spoturile radio și TV vor fi difuzate pe posturile Digi în perioada 1 iulie – 15 septembrie 2020.
Printre susținătorii campaniei se numără jurnaliștii Digi24 Carla Tănasie, realizatoarea campaniei despre sănătate “Pacient în România”, Andreea Brașovean, donatoare “de cursă lungă”, Teodora Tompea, Cosmin Prelipceanu, Marius Pancu și Ioana Ciurlea.
În FM, vocile care vor spune “Fă-ți curaj! Donează și tu”vor fi Sebastian Coțofană și Mădălina Petre (Pro FM), gazdele “Dimineții Blană”, iar de la Digi FM, Matinalul, format din Bogdan Miu, Beatrice Ghiciov și Bogdan Ciuclaru.
“Fă-ți curaj! Donează și tu” este a doua campanie de stimulare a donării de sânge organizată de Grupul Digi. Anul trecut, 677 de angajați Digi au donat sânge pentru aproximativ 1.800 de pacienți în cadrul campaniei “Digi donează viață”, proiect distins cu mențiune la Romanian CSR Awards 2020.
Despre Grupul Digi | RCS & RDS
Digi | RCS & RDS este filiala din România a Digi Communications NV, operator european de top în domeniul comunicațiilor electronice, cu operațiuni pe patru piețe – România, Ungaria, Spania și Italia. Pe parcursul celor aproape 27 de ani de existență, Digi a investit continuu în cele mai revoluționare tehnologii, ajungând să dețină, în prezent, o rețea de fibră optică extinsă care deservește milioane de clienți.
Digi a adus pe piață servicii de comunicații electronice convergente la cele mai competitive prețuri. În timp, acest avantaj competitiv s-a transformat într-un beneficiu pentru milioane de clienți care au dobândit un acces mai rapid și mai avantajos la servicii de calitate superioară, atât în domeniul comunicațiilor fixe, cât și al celor mobile. În România, Digi | RCS&RDS este cel mai mare angajator din domeniul antreprenorial local, cu aproximativ 13.000 angajați.
Grupul Digi pune la dispoziția abonaților săi și o ofertă complexă de conținuturi trans-media, prin intermediul diviziei media care cuprinde: televiziunile Digi 24, Digi Sport 1, 2, 3, 4, Digi4K, Film Now (pay-TV), Digi World, Digi Animal World, Digi Life, UTV, Music Channel și Hit Music Channel, radiourile Digi FM, Pro FM, Dance FM, Chill FM și serviciul de content Digi Online.
Despre Asociatia HEM
Asociatia HEM este un ONG ce are ca singur obiectiv derularea Programului National „N-avem SANGE?!” www.n-avemsange.ro . Acest lucru se intampla inclusiv prin intermediul unei comunitati de #bloodfluenceri, de ambasadori ai donarii voluntare, la nivel national, ce numara in prezent peste 550 de membri (https://www.facebook.com/groups/151237075453912/).
In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
