Loading....

Etichetă: serban damian

Dr. Serban Damian (Nutritionist, Superfit) – “Donarea de sange devine destul de adictiva, in sensul bun al cuvantului.”

In ultima vreme ni s-a cerut in mod repetat, pe canalele noastre de informare, un set de indrumari clare si avizate, privind pregatirea pentru donare, meniul pre si post donare, etc.. Prin urmare, ne-am adresat unui specialist, respectiv medicului Serban Damian, Nutritionist, Fondatorul Centrului Superfit. Pentru aceia dintre voi care nu-l cunosc, e important de mentionat ca Serban este maratonist cu multe performante la activ si donator de sange de peste 10 ani.

Serban Damian, Nutritionist, Fondatorul Centrului Superfit

Totodata, la Centrul Superfit fondat de el, in urma cu 14 ani a acumulat o experienta vasta privind atat performanta, cat si deprinderile curente de consum ale persoanelor preocupate de un stil de viata sanatos. Centrul Superfit este dotat cu echipamente moderne, unele dintre ele unice in Romania, iar serviciile se adreseaza oricui doreste sa isi imbunatateasca performantele fizice, de la sedentari si pana la sportivi amatori si de performanta: nutrite sportiva, medicina sportiva, recuperare medicala, fiziokinetoterapie, antrenament si teste pentru sprotivi, psihologie sportiva. Amplasat in zona centrala a Bucurestiului, pe o strada pitoreasca si linistita, echipa medicala Superfit este pregatita sa se ingrijeasca de starea de bine a oricui ii solicita sprijinul.

un interviu de Marian Costache

Cum ai descrie, din perspectiva personala, experienta donarii?

Sunt donator de peste 10 ani, am multe donari la activ in acest interval de timp. Am inceput din curiozitate dar si din convingerea ca este un gest necesar, pentru ca am facut o facultate de medicina si cunosc nevoia de a avea sange la dispozitie in spitale, in situatii critice. Cumva lucrurile astea s-au imbinat si m-au condus catre incercarea de-a pune aceasta experienta in practica.

Pana la urma, toti ne temem un pic inainte de prima donare, nu suntem confortabili cu ideea de intepatura, dar odata ce reusesti sa depasesti aceasta teama si gandurile ca ar putea sa ti se faca rau daca pierzi echivalentul unei pungi de sange, ulterior descoperi ca nu e nimic dramatic. Senzatia pe care o ai la final, gandul ca unul-doi-trei oameni vor reusi sa-si prelungeasca viata, sa depaseasca un moment critic, acest gand te face sa mai vrei. Donarea de sange devine destul de adictiva, in sensul bun al cuvantului. Iti place senzatia de dupa, gandul ca ai facut un gest frumos si faptul ca nu simti nimic. Din multele donari, pe care le-am avut de-a lungul experientei mele, niciodata nu mi s-a intamplat sa mi se faca rau sau sa am o senzatie neplacuta. Absolut nimic!

#experientapozitiva

Asta si pentru ca am stiut sa iau masurile necesare, pentru a preveni o posibila stare de rau, care poate sa apara atunci cand nu te pregatesti cum trebuie, cand nu mananci ce trebuie, cand nu te hidratezi, cand nu esti odihnit sau cand organismul tau nu-ti permite sa donezi. Exista si aceste situatii, cand oamenii sunt refuzati la donare, pentru ca analizele nu sunt asa cum trebuie, pentru ca sunt prea slabi, ca au tensiune prea mica. Atunci nu sunt apti pentru a dona. Pentru cei care ajung sa doneze experienta este una 100% pozitiva!

Cum ar trebui pregatita o donare de sange, din punct de vedere al alimentatiei?

Pregatirea pentru un episod de donare de sange, din punct de vedere al alimentatiei, as imparti-o in doua componente importante: hidratare si consumul efectiv de alimente.

Hidratarea este din punctul meu de vedere elementul principal, pentru ca sangele este mai mult de jumatate apa. Practic, odata ce pierzi acei 450 ml. de sange pierzi inclusiv apa, insa te deshidratezi doar intr-o mica masura. Daca tu deja esti deshidratat in momentul donarii, se accentueaza starea aceasta care poate fi perceputa negativ de catre organism si foarte rapid taxata. Un grad relativ mic de deshidratare poate sa-ti aduca un discomfort, care inseamna o stare generala proasta, inseamna ameteala, stare de slabiciune. Starile mai pronuntate de deshidratare pot fi chiar mult mai grav  percepute, ajungand chiar pana la colaps.

Evident, nu vorbim aici de donare, ci de deshidratare. Noi vrem sa prevenim orice situatie de genul acesta si-atunci pasul 1 este sa te hidratezi, sa bei apa in ritmul tau normal, ceea ce pentru multi inseamna sa faca un efort constient de a consuma apa. Multi oameni nu consuma apa, nu consuma lichide. Uita o zi intreaga sa se hidrateze, nu sunt atenti la acest aspect.

#apa

Poate cu ocazia donarii reusesc sa constinetizeze nevoia de a se hidrata. Trebuie sa bem minim 2 litri de lichide, apa provenind din diverse surse, nu doar apa pur si simplu. Poate fi si ceai, poate fi supa. Nu vorbim, evident, de bauturi alcoolice, de cafea. In cazul donarii nu avem nevoie de asa ceva, in organism. 2 litri de lichide, fara substante nocive sau stimulente, fara alcool.

Donarea se face, de obicei, in prima parte a zilei. Peste noapte ne deshidratam, pentru  ca timp de 8 ore nu consumam lichide, apoi dimineata urinam, deci practic dimineata suntem intr-o usoara stare de deshidratare. La prima ora a zilei trebuie sa ne hidratam. Asta e un gest pe care oricum ar trebui sa-l facem zi de zi, sa incepem ziua consumand un pahar de apa, pentru ca l-am pierdut peste noapte.

In vederea donarii e bine sa continuam cu hidratarea pana in momentul in care ajungem sa fim intinsi pe pat, pentru donare. Deci nu e nicio problema, ba chiar o recomandare, sa ne ducem catre 1 litru de lichid inainte de donare. Ne fortam un pic sa consumam ceva mai multa apa, decat am face-o in mod obisnuit. Asta ar fi primul aspect.

#alimentatie

Al doilea aspect ar fi acela al alimentatiei. La alimentatie si-aici sunt mai multe puncte de atins. E foarte posibil, daca glicemia este redusa, sa fii respins la donare, pentru ca este un risc mare sa faci o criza de hipoglicemie, pierzand acel sange, care contine si el glucoza. Deci trebuie sa mananci carbohidrati, inainte de donare. Asta inseamna paine, orez, paste, produse de patiserie.

Acestea pot fi consumate alaturi de fructe, gem de fructe. Un mic dejun, obisnuit pentru ziua donarii, poate contine un bol de cereale cu lapte sau doua-trei felii de paine cu gem sau cu branza. Nu este nimic iesit din comun dar trebuie sa existe o sursa de carbohidrati, similar oarecum cu momentul in care te duci la un antrenament si vrei sa ai glucoza in sange, ca sa consumi la efortul ce va urma. Aici avem alt obiectiv, cu aportul de carbohidrati.

Apoi, pe un termen mai lung, ne intereseaza consumul de fier. Stim bine ca sangele nostru transporta fier, si odata ce pierdem o cantitate de sange intram intr-o stare temporara de anemie. Scade cantitatea de globule rosii, care contin hemoglobina, ce are in structura ei si fier. Pentru a preveni acest aspect, deoarece organismul produce in continuare globule rosii si trebuie sa aiba la dispozitie suficient fier pentru a face acest lucru, e nevoie ca o perioada de timp inainte sa ne asiguram ca in alimentatia noastra exista suficient fier.

#sursedefier

Aceasta inseamna in principiu sa ne orientam catre surse de carne, mai ales carne rosie dar si organe. Intr-o mai mica masura carnea de pasare si de peste sau fructele de mare pot fi si ele surse de fier. Apoi surse de fier non-hem, adica cele din vegetale, mai ales frunzele verzi, clasicul spanac de care stie toata lumea dar nu numai el. In principal toate frunzele verzi dar si legumele si semintele sunt si surse de fier.

Pentru ca fierul sa se absoarba mai bine, e nevoie si de vitamina C. Daca ne facem o salata, este foarte bine sa punem si o lamaie sau orice alta legume este bogata in vitamina C, completand si favorizand astfel absorbtia fierului in organism.

De cand si cum ar trebui pregatita o sesiune de donare?

O sesiune de donare ar trebui pregatita cu cateva zile inainte de momentul in care mergem sa donam. In primul rand ar trebui sa ne asiguram ca suntem intr-o stare buna de sanatate. Daca avem orice fel de afectiune, chiar trecatoare, o raceala sau o infectie urinara, nu e cazul sa ne ducem sa donam. Organismul nostru are nevoie de sangele respectiv ca sa se vindece. Asteptam momentul in care suntem complet sanatosi si mergem sa donam. Apoi, cu cateva zile inainte ne pregatim in sensul de a fi odihniti.

Deci nu ne ducem intr-o stare de agitatie, de stres, pentru ca donarea in sine este un mic stres pentru organism. O particica din organismul nostru se pierde, apoi se reface, nu e nimic tragic in treaba asta. Nu e momentul, daca ai un proiect important si vrei sa te concentrezi asupra acelui moment, sa te duci sa faci si o donare de sange. Poti sa mai amani cateva zile, pentru ca odihna este importanta.

#fier

Pe partea de nutritie, as spune sa avem o saptamana, sau macar cateva zile, in care sa crestem usor cantitatea de alimente bogate in fier, cum spuneam inainte, si cu doua zile inainte sa crestem usor cantitatea de alimente bogate in carbohidrati, mai ales cu o seara inainte si in dimineata zilei cu donarea. Spre exemplu, ar fi indicat cu o seara inainte sa mancam o portie de paste, iar in dimineata respectiva sa avem la masa paine, o briosa sau o prajitura de casa, ceva care sa ne aduca rapid carbohidrati.

Partea de hidratare o incepem din seara de dinainte si o continuam dimineata. Nu avem neaparat un protocol anume, ci pur si simplu sunt cateva lucruri pe care trebuie sa le avem in minte, astfel incat episodul donarii sa se termine cu bine, sa fie o experienta placuta, satisfacatoare, si care sa te faca sa mai vrei sa vii si altadata. Sa nu fie un episod care sa-ti lase o trauma. Nu cred ca cineva trece prin asa ceva dar totusi, pentru a preveni, e bine sa avem grija la aceste mici aspecte.

Donarea de sange si sportul sunt parti ale unui stil de viata sanatos. Cum putem sa le comunicam impreuna, in asa fel incat tot mai multi oameni sa urmeze exemplul tau, ca donator de sange si maratonist?

Sportul si donarea se pot lega foarte frumos, in ideea ca sportul este un gest de respect pentru propriul corp. Sa fii sanatos, sa fii in forma, sa faci ceea ce este important pentru tine, ca sa-ti adaugi ani de buna calitate vietii. Pe de alta parte donarea este un gest de respect si bunavointa fata de cei din jur. Deci, in primul rand ai grija de tine si apoi faci un gest frumos si util, pentru ceilalti.

Foarte multi dintre cunoscutii mei imbina sportul si donarea de sange, din perspectiva celor mentionate anterior. Sa ai grija de propria persoana dar sa te ingrijesti si de cei din jur, prin astfel de gesturi cum ar fi donarea de sange sau prin alte acte de bunavointa. Poti sa donezi foarte multe lucruri in viata, timpul tau, poti sa donezi obiecte, poti sa donezi bani dar poti sa donezi si o particica din corpul tau, de om sanatos care face sport, respectiv sub forma sangelui pe care-l donezi cu aceasta ocazie.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, cu sprijinul Centrului de Transfuzie Sanguina BucurestiCentrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanta si al Centrului de Transfuzie Sanguina Ploiesti.

Partenerii nostri din acest program

INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

De ce nu doneaza romanii? – dezbatere LIVE

articol de Andreea Timofte

Joi 14.11.2019 a avut loc o dezbatere, organizata in cadrul programului “N-avem SANGE” si transmisa LIVE in pagina noastra, din dorinta de a afla care sunt cauzele care ne tin departe de donarea de sange. La eveniment au fost prezenti directori ai catorva centre de transfuzie, medici hematologi, reprezentanti ai diferitelor asociatii implicate in promovarea donarii, ca de altfel si un grup consistent de #bloodfluenceri.

Redam mai jos cateva dintre declaratiile importante si adaugam inregistrarea dezabaterii, care la momentul la care publicam acest articol avea aproape 10.000 de vizualizari.

Multe raspunsuri

“Imi pun intrebarea “de ce nu doneaza romanii?” de ani buni si sincer nu am gasit foarte multe raspunsuri. Apreciez insa ca numarul donatorilor de sange este atat de mic in Romania datorita lipsei de informare, sensibilizare a oamenilor, si mai ales de constientizare a populatiei de nevoia de sange. Chiar daca oamenii stiu ca exista aceasta nevoie, ca trebuie sa vina sa doneze, poate-si propun sa o faca si nu au timp sau uita sa o faca. Daca, insa, ar constientiza cat de important este acest sange, pentru bolnavii din spitale, cred ca ar deveni o obisnuinta pentru ei donarea de sange.

Este important sa ne monitorizam starea de sanatate, ca sa surprindem eventualele boli, care ar putea sa apara, si sa le surprindem in fazele initiale, pentru ca ele sunt mult mai usor de tratat atunci. In Romania nu exista inca un program national de preventie, romanii nu se investigheaza, si iata ca noi putem sa venim in intampinarea romanilor, propunandu-le sa vina sistematic la orice centru judetean sa doneze. Pentru ca donand constant nu numai ca salveaza viata pacientilor din spitale dar isi salveaza propria viata. Avem si un exemplu aici, in aceasta seara.

Este deci foarte important sa donezi sange deoarece iti controlezi astfel propria sanatate.” – Dr. Doina Gosa, Director CTS Bucuresti

Am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii

“Prahovenii nu doneaza cat ar trebui si din pacate, in ultimii ani, am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii. Rata de prezentare a donatorilor scade si cred ca asta este datorata in primul rand faptului ca dupa revolutie nu a mai existat o constanta preocupare pentru promovarea donarii de sange, intr-un mod sistematic si organizat, la nivel national.

Cu regret spun ca in epoca comunista sistemul de promovare era foarte bine gandit si foarte bine pus la punct. Noi acum traim cumva faptul ca donatorii, foarte multi dintre cei care sunt in varsta, recrutati in perioada comunista, imbatranesc si ies in mod natural la pensie din functia lor de donator. Din acest motiv noi incercam sa mergem mai aproape de oameni, pentru ca provocarile societatii de astazi sunt tot mai mari, si oamenii isi fac tot mai greu timp sa vina la centrele de transfuzie.

Pentru asta cred ca romanii ar trebui sa fie mai bine informati dar cred ca cei care au competenta ar trebui sa se uite si la un cadru legislativ, pentru ca o simpla informare nu este suficienta pentru a aduce in centre, ca sa-I asezi pe scaunul de donare. Trebuie create conditii legislative, care sa ofere donatorului un sentiment de siguranta la locul de munca, care sa nu-i pericliteze pozitia fata de colegi.

Un sistem de promovare la nivel national

Romanii nu sunt oameni mai rai, nu sunt oameni mai putin empatici dar sunt bombardati cu foarte multa informatie si nu pot face o selectie, nu pot prioritiza ceea ce le este vandut ca informatie buna: “faceti asta…”, “cumparati asta…”  Pentru acest lucru este nevoie de un sistem de promovare la nivel national, coerent si bine pus la punct, pentru ca oamenii sa aiba o informare continua si sustinuta, nu doar o stire bomba care spune “criza de sange”. O astfel de stire mai mult alarmeaza si mobilizeaza pentru maxim doua – trei zile.

Trebuie facuta o educatie constanta si asta inseamna o implicare foarte mare a intregii societati. Munca de recrutare a donatorilor nu este doar munca centrelor de sange si a asociatiilor, trebuie sa fie munca intregii societati. Noi facem acum lucruri punctuale, ne agitam foarte mult noi toti cei din centrele de transfuzie, dar faptul ca faci un lucru punctual nu are continuitate.

Noi incercam la nivelul judetelor ca stabilim niste contacte, sa mentinem niste relatii, dar asta nu este suficient. Asa cum spuneam, avem nevoie de un nou cadru legislativ si trebuie facut ceva la nivel national.” – Dr. Georgeta Hanganu, Director CTS Prahova

“Dupa 2007 ne-am confruntat cu scaderea foarte mare a numarului de donatori, serviciul militar nemaifiind obligatoriu. Personalul militar activ a scazut foarte mult in cei 12 ani, si am fost nevoiti sa ne adresam si institutiilor publice sau companiilor private, pentru a creste numarul de donatori. Asta coroborat si cu un plan de promovare a donarii de sange la nivelul unitatilor militare, la nivelul companiilor, unde am efectuat colecte mobile. Am luat masuri pentru a creste numarul de donatori si numarul de componente sanguine. Colectele mobile au un avantaj prin faptul ca atrag mai multi oameni la donare.  

Trei cauze principale

La nivel de centru am identificat trei cauze principale, pentru care romanii nu doneaza. Prima ar fi teama de achizitie de infectii, asociate actelor medicale sau asa numitele infectii nosocomiale. Mediatizarea negativa a activitatii medicale din Romania a lasat o amprenta asupra populatiei.

O a doua cauza ar fi lipsa de timp. Si asta ar trebui coroborata cu faptul ca unele firme nu permit angajatilor sa lipseasca de la program, desi este legal.

A treia ar fi generata de faptul ca oamenii au o perceptie gresita despre donarea de sange, despre consecinte, despre incidentele transfuzionale. Au impresia ca cei care doneaza sange se expun unor riscuri foarte mari. Ceea ce nu este adevarat!” – Lt. Col. Dr. Florea Vladescu, Medic Sef CTS MApN

“Sintagma “criza de sange” este excesiv utilizata in mass-media dar nu numai. Nu ii acuzam, pentru ca poate asa au fost lasati sa creada, pornind de la informatii venite din spitale. La nivel international s-au tot pus intrebari in ultimii ani, despre cum ar putea fi definita o asa zisa criza de sange. Ne confruntam si noi in Romania, fie in ansamblu, fie la nivelul anumitor regiuni, ca si toate celelalte tari, cu o reducere a numarului de donatori si implicit cu o reducere a disponibilului in anumite perioade sezoniere.

In Romania nu este o reala criza de sange

In Romania nu este o reala criza de sange, lipseste insa o gestionare a disponibilului, intr-o forma organizata, la nivel national. Astfel incat, avand in vedere ca exista zone cu o dezvoltare mult mai ridicata a serviciilor medicale: chirurgie cardiovasculara, hematologie, oncologie, deci servicii medicale mari consumatoare de tratament transfuzional, si zone care nu sunt la acelasi nivel, se creaza un dezechilibru la nivel de tara.

Sunt judete in care nu se ajunge ca interventii chirurgicale sa fie amanate, pentru ca nu se fac foarte multe, si zone precum marile centre universitare (Bucuresti, Cluj, Targu Mures, Timisoara, Constanta) in care solicitarea este mult mai mare.

Surplusul, din zonele in care utilizarea nu este la nivelul disponibilului, trebuie orientat in mod rational, fara a afecta situatia din judetele respective, catre zonele mari consumatoare. Colegele din judetele cu volum foarte mare de utilizare tin legatura cu directorii altor centre de transfuzii si in masura posibilului toti colegii ajuta. Subliniez ca este forma noastra de a ne adapta situatiei, este insa nevoie de o organizare la nivel national. De aici rezerva despre continua mentiune “criza de sange”. Avem criza poate de multe lucruri, criza de informatii corecte, cu privire la nevoia de a dona sange periodic, fara ca gestul donarii de sange sa fie legat de nevoia unei cunostinte sau a unei rude.

Intrebarea retorica adresata celor prezenti dar si celor care ne urmaresc: “oare chiar n-au sange romanii?” Au sange, e nevoie de implicarea tuturor.

In Constanta si noi ne confruntam cu o reducere a numarului de persoane care vin sa doneze in timpul saptamanii, de Luni pana Vineri. Daca in 2011-2012 media era de 50 de pungi recoltate pe zi, in acest an media e de 40. In schimb, avem confirmarea a ceea ce am sustinut de ani de zile si am si implementat, oamenii doresc o flexibilizare a programului centrului de transfuzii. De la inceputul lui 2016 am implementat programul “Ultima Sambata din luna”, in care lucram la sediu, pe langa colectele din judet.

Daca in 2016 media pentru aceasta Sambata a fost de 20 de pungi, in 2019 am ajuns la peste 50 de pungi. Ba mai mult, pentru ca oamenii citesc repede mesajul, au ramas cu impresia ca in fiecare Sambata avem program la sediu. Au fost suparati la-nceput dar le-am explicat ca aproape fiecare Sambata este prevazuta cu colecta mobila in judet si au inteles.” – Dr. Alina – Mirella Dobrota, Director Centru Regional de Transfuzii Constanta

“Exista inca nevoie de reglementare in utilizarea produselor de sange. Sunt inca cereri de sange care exced nevoia reala. Utilizarea produselor de sange nu este neaparat judicioasa si conform normelor. Uneori se cere sange sau se cer produse de sange, cand nu este neaparat nevoie. Din acest motiv putem spune ca se creaza o criza de sange, pentru anumiti pacienti care intr-adevar au nevoie de sange sau alte produse, si de aici apar poate si povestile.

Noi avem niste norme, niste standarde pe care incercam sa le utilizam.

Sunt niste limite ale parametrilor hematologici, in care noi ne incadram cand cerem produse de sange. Sunt intr-adevar medici care cer si in afara acestor situatii. Practic este o cerere nejustificata, pentru ca vor sa aiba un confort intraoperator sau pentru un pacient care este intr-adevar intr-o situatie critica.

De exemplu, limita pentru anemie este sub 7 grame de hemoglobina, in ghidurile internationale. Foarte mult timp s-a cerut sange si la 10 grame.” – Dr. Horia Bumbea, Profesor la Clinica de Hematologie a Spitalului Universitar, Vicepresedinte al Colegiului Medicilor Bucuresti.

“Medicul prescriptor are obligatia sa informeze pacientul sau apartinatorii ca este bine sa doneze sange. In niciun caz nu trebuie sa i se impuna pacientului si nu trebuie sa fie traumatizat si sa i se mai aduca inca o problema in plus, spunandu-i “nu te operez daca n-ai sange”. Nu, asta nu trebuie sa se-ntample!

Trebuie comunicat foarte frumos pentru ca este mai important ca oamenii sa-nteleaga si sa vina sa doneze, atunci cand pot, atunci cand simt s-o faca si e mult mai important sa li se spuna ca trebuie sa revina sa doneze.

Pentru noi, donatorul care revine la donare este foarte confortabil

Avand analizele bune in mod repetat este un element de siguranta pentru noi. De la acesti donatori recoltam produsele pentru pacientii foarte vulnerabili, pentru nou nascuti, chiar pentru transfuziile fetale. De asta este foarte important sa inteleaga donatorii, ca merita sa revina.

Pe de alta parte, pe langa donarea standard, care e foarte confortabila pentru ca dureaza efectiv 7-10 min., mai exista si alte tipuri de donare, cum ar fi donarea prin Afereza. Merita ca donatorii sa aiba curiozitatea ca dupa ce au donat o data sau de doua ori sa devina donatori de Afereza. Prin Afereza se recolteaza concentrate trombocitare care sunt necesare pentru pacientii din transplant, transplant de maduva, pacientii cu situatii grave care au avut chimioterapie si alte tratamente agresive, sau care prin natura bolii au devenit trombocitopedici si au nevoie de transfuzie de trombocite.

Ideea este ca acest produs salveaza viata pacientilor si donatorii merita sa fie curiosi si sa descopere si aceasta metoda de donare.” – Dr. Corina Posea, Hematolog la CTS Bucuresti   

Conceptul acesta “criza de sange” are un puternic caracter de autosabotaj

“Criza de sange este punctuala. Este ceva ce se intampla acum si este pe o perioada definita. Acoperim criza de sange, ne-am spalat pe maini am terminat povestea. Atunci sunt foarte multi oameni, spun asta din experienta proprie, care vin si fac niste eforturi ca sa doneze intr-un astfel de moment – isi iau o zi de concediu sau chiulesc cu forta, acolo unde angajatorul nu e de acord, gasesc o bona pentru copilul pe care nu au cu cine sa-l lase – tocmai ca sa ajute sa contribuie si ei la stingerea acestei crize.

Un exemplu de genul asta a fost dupa #colectiv, cand cohorte intregi de oameni au facut cozi aici. Ceea ce e foarte bine. Dar partea proasta cu aceasta “criza” este faptul ca acesti oameni, care fac aceste eforturi, asteapta urmatoarea “criza”, ca sa se implice din nou. Ei nu vor deveni in mod natural donatori recurenti de sange, pentru ca nu constientizeaza ca este o nevoie permanenta de sange, ci inteleg ca uneori se intampla sa lipseasca sange, din anumite centre.

Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical

Al doilea lucru pe care voiam sa-l spun se refera la ceea ce spunea d-na Dr. Posea, Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical, in functie de disponibilitatea pacientului sau apartinatorilor, de-a veni sa doneze sange. Nu e nicio diferenta din a-l forta pe omul asta de a veni cu grupuri intregi de donatori sau a nu-l opera, a nu-i salva viata, pentru ca nu are bani sa plateasca, legal sau illegal, cat vrea medicul respectiv. Se intampla din pacate foarte frecvent si este ceva ce trebuie rezolvat, pentru ca ne duce in zona de “criza”, cand oamenii se mobilizeaza sa salveze viata cuiva si apoi isi iau o lunga pauza ca au obosit, au facut niste sacrificii, si mai asteapta o tura, pana la urmatoarea “criza”.

Vina nu e neaparat la romani

Cred ca unul din raspunsurile la intrebarea “De ce nu doneaza romanii?” este acela ca vina nu e neaparat la romani. Nu e vorba neaparat de ignoranta sau de nepasare ci e vorba despre cum ajunge informatia la oameni si ce mesaje primesc ei de fapt. Nu sunt convins ca la nivel national exista aceasta perceptie, ca nevoia de sange este permanenta si ca merita sa luam in calcul donarea recurenta. Nu sunt convins ca la nivel national sunt suficient de multi oameni care sa stie de beneficiile donarii de sange si despre cum te poate ajuta pe tine ca donator.

Ar trebui pornit de la o campanie nationala, care sa nu sublinieze nevoia de sange in criza, ci nevoia de sange constanta, plus beneficiile care vin la pachet cu ea.” – Andi Carlan, Activist Civic, #bloodfluencer

“Este nevoie sa transmitem mesajul corect catre apartinatori si aici cred ca este o problema in spitale. Poate nu medicii, poate asistentele, nu transmit corect invitatia apartinatorilor, ca sa vina sa doneze. Eu cred ca medicii prioritizeaza punga de sange in functie de gradul de urgenta al pacientului si nu neaparat legat de numarul de donatori.” – Dr. Doina Gosa, Director CTS Bucuresti

“Sunt unul dintre beneficiarii unui DA, da donarii! Am beneficiat de un rinichi si iata ce inseamna generozitatea unui donator, indiferent ca e vorba de sange sau de organe, in scop terapeutic. As vrea sa fac referire la cultura donatorului. Trebuie promovata aceasta cultura a donatorului. Ea trebuie facuta de toate fortele implicate, nu doar de ONG-uri, de catre toate institutiile medicale.

Daca in spital exista un buletin informativ prin care pacientului i se explica foarte clar ce inseamna sa doneze sange sau un organ salvator, el va intelege. La medicul de familie de asemenea. Sa nu uitam si rolul bisericii. Un mesaj transmis catre credinciosi poate avea un efect extraordinar. Iata ce inseamna si putem face acest lucru impreuna!

Da donarii de organe, da donarii de sange!

Tari avansate, precum Spania, care este pe primul loc in ceea ce priveste transplantul, au o cultura a donatorului, pe care o promoveaza in mod constant. Noi mergem anual, cu o echipa formata din cativa voluntari, in diferite orase ale tarii. Stam de vorba cu oamenii pe strada. Mergem in policlinici, in spitale. Mergem in licee, in facultati. Stam de vorba cu toti si le ducem mesajul despre ce inseamna “Da donarii de organe, da donarii de sange!” Oamenii inteleg, oamenii sunt altruisti, oamenii vor sa ajute.

Problema nr. 1 este lipsa de informare. Nu stiu care este particularitatea legala, nu stiu cum sa procedeze, nu stiu care sunt beneficiile acestei generozitati, pe care ei pot sa o faca. Din concluziile pe care noi le-am tras, in urma unor astfel de actiuni, intr-adevar peste 80% sunt de acord cu donarea.

Avem un procentaj extraordinar dar lipsa de informatii si de accesibilitate a cetateanului duce la astfel de sincope si la astfel de situatii, care ne situeaza pe linie de donare de organe, de exemplu, pe ultimul loc din Uniunea Europeana.

#altruism

Ce poate fi mai frumos pentru un pacient decat sa primeasca viata de la un semen, prin donarea de sange, prin donarea de organe? Acest lucru se poate face numai prin caracterul altruist al semenilor nostri.

Stiinta a avansat pe toate palierele ei dar sange nu poate sa produca. Merita ca printr-un efort comun sa ne unim fortele pentru o campanie de constientizare cu privire la caracterul legal si benefic al actului donarii. Putem sa o facem!

Este tragic sa auzi ca nu poti sa fii operat, pentru ca nu exista sange. Este dureros, ca pacient, si te aduce in pragul disperarii. Medicii fac si ei tot ce pot, uneori le sunt depasite capacitatile profesionale, datorita cererilor din ce in ce mai mari. Sa nu uitam ca numarul afectiunilor cronice creste in mod alarmant.” – Gheorghe Tache, Presedintele Asociatiei Transplantatilor din Romania

“In generatiile noi, care sunt acum in liceu, in facultate, avem oameni care sunt din start mai dispusi sa contribuie la binele comunitatii. In plus avem acest carlig, donarea de sange poate sa devina “cool” pentru ei. Cam asa cum o faceti voi la “N-avem SANGE?!” Recunosc ca mi-a luat 5 luni, din momentul in care Matei a implinit 18 ani, pana sa fac declicul. De fapt a avut legatura cu faptul ca a votat pentru prima data in Mai, la europarlamentare.

80% dintre donatori sunt recurenti

Hai sa nu mai lasam lucrurile astea, care tin de setarea unui obicei nou, sa le lasam doar la latitudinea donatorului. Ma bucur ca 80% dintre donatori sunt recurenti dar ma intreb daca in statistici recurenta asta nu inseamna ca venim o data la jumatate de an, o data la un an si un sfert, un an si trei sferturi.

O prima zona in care am putea sa crestem este sa transformam asta intr-un obicei nu doar recurent dar care sa semene cu intervalul medical la care se poate dona in siguranta. Pentru ca traim in secolul 21, mi-as dori sisteme informatice eficiente pentru donatori.” – Diana Maria Voicu, #bloodfluencer, Presedinte Initiativa Romania

“Mi se pare ca tinerii nu stiu despre ce este vorba in actul donarii, fiindca la inceput nici eu nu stiam ce presupune. Am vazut un afis in autobuz, “N-avem SANGE?!”, l-am citit, m-am intrebat ce se-ntampla dar n-am vrut sa aflu mai mult, mai departe si am lasat-o asa. La un moment dat a intervenit un eveniment si m-am dus sa donez impreuna cu un prieten.

Am ramas surprins atunci de ceea ce inseamna de fapt sa donezi sange, fiindca este ceva la care nu te astepti. Pare simplu si pare ca nu e o nevoie atat de mare, eu asa am perceput-o. Daca ar fi fost mai important s-ar fi facut mai multe si s-ar fi batut la clasa la mine, la liceu, si ni s-ar fi spus sa donam.

Asa cum am auzit in seara asta, nu suntem informati. De la noi e si mai greu sa vina o initiativa in sensul asta. Cand am incercat sa conving mai multi prieteni sa doneze, unii au spus DA, si au venit sa doneze, altii au spus ca NU.

Frica de necunoscut

Mi se pare ca cei care au spus NU nu au spus asta pentru ca nu voiau sa doneze sange. Nu stiau ce presupune si aveau o frica de necunoscut, care-i impiedica sa faca acest pas. Dupa ce le-am spus ce traseu am facut la o donare si ce discutii am avut cu ocazia asta, au spus “wow, vreau sa donez si eu!”

A ajutat foarte mult si treaba asta cu Maratonul, fiindca a fost perceput de prietenii mei drept ceva greu de realizat. Cand le-am spus ca fac asta si ca sa promovez donatul de sange – fiindca am purtat tricoul asta cand am alergat, cu lacrimi cu tot – au zis ca daca eu am alergat pentru chestia asta atunci chiar e ceva important. Au vrut apoi detalii si conversia s-a realizat.” – Benyamin Saeednia, #bloodfluencer

“Cred ca scaderea numarului de donatori se incadreaza in aceasta scadere a spiritului civic, pe care o resimtim in aproape toate domeniile vietii, spre exemplu prezenta la vot, ca sa fac o paralela cu ce s-a petrecut in ultima vreme. La fel se intampla si cu donarea, cred ca romanii nu mai au acel ceva intre ei, care sa-i faca sa doneze. Mi-e foarte greu sa ma gandesc cum s-ar putea revigora acest spirit civic.

Din ceea ce s-a discutat aici, sunt de acord cu nevoia de informare, nevoia de modele – asa cum sunt bloodfluencer-ii creati de voi, prin acest program – care prin exemplul propriu pot sa disemineze ideea ca e nevoie ca oamenii sa se implice in procesul de donare.  

Pe segmentul nostru de varsta, avand in vedere ca suntem cam ocupati, este o idee foarte buna sa putem dona Sambata, in restul saptamanii pur si simplu nu avem timp.

Am 10 ani de cand donez constant si m-a ajutat foarte mult ca la Federatia de Rugby Dr. Alin Popescu a organizat periodic, de 4 ori pe an, actiune de donare. Pentru mine acelea au fost niste repere in calendar, puse de la inceputul anului. N-am reusit sa ma duc de 4 ori pe an dar in medie cam de 2 ori am reusit.

Altii nu au acest privilegiu, le e greu sa plece de la serviciu, asa ca weekend-ul poate reprezenta o solutie.” – Serban Damian, Medic, Nutritionist Sportiv, #bloodfluencer

De 20 de ani asteptam de la Stat sa faca promovare si e promovarea pe care o vedeti.

“Am zis ce putem sa facem noi si am pornit o aplicatie. Am strans programatori voluntari, ca sa putem face Donorium. Apoi am fost la directorii centrelor si cu ajutorul lor am putut sa-i dam o insemnatate si o legatura aplicatiei cu centrele.

Noi de fapt vrem sa ajutam centrele si donatorii sa se gaseasca unii pe altii, lucru care nu se-ntampla inca asa cum am vrea. Am in continuare acelasi sfat, pentru cine vrea sa doneze, veniti la 12:00 la donare.

Pana cand guvernarea Boc a taiat donarea de Sambata, donam de fiecare data Sambata. 5 ani de zile am venit numai Sambata, desi lucram.” – Horia Bugner, bloodfluencer, fondator Donorium

“Avem la Pharma Nord niste evenimente, la care stam de vorba cu specialistii despre preventie. La evenimentul de astazi chiar mi-am permis sa includ donarea de sange in preventie. Astazi am vorbit despre preventie din doua puncte de vedere. O data pentru a ajuta societatea sa devina din ce in ce mai sanatoasa. Sunt convins ca prin actul de donare exact la asta contribuim, intr-un fel sau altul.

Am citit undeva ca donand salvezi 3 vieti, donand de 4-5 ori pe an salvam pana la 15 vieti. Asta inseamna ca putem avea o societate mai sanatoasa si tot progresul asta pe termen lung poate fi influentat de donarea de sange.

Al doilea punct de vedere atins astazi a fost cel legat de persoana donatorului, pentru ca donarea ajuta, donatorul avand foarte multe beneficii de sanatate. In acest context, personal cred ca este nevoie ca firmele sa se implice in promovarea donarii de sange. Sper sa convingem si alte companii sa se alature acestui demers.

Ca o nota funny la final, nu suntem o companie mare, n-avem multi colegi, dar din 10 cati suntem 8 deja doneaza. Am profitat ca exista acea zi libera si am convenit cu totii ca putem avea o saptamana de concediu in plus pe an, pe care si-o va lua fiecare cum considera” – Lucian Blaga, Director Comercial Pharma Nord  

Legatura cea mai importanta este omenia

“Sangele nu are religie, este acelasi pentru toti, nevoile sunt pentru toti cei care trec printr-o situatie delicata. Ceea ce incercam sa facem noi cu “Picatura de Viata” este sa incercam sa-i educam pe tineri, pe studenti si nu numai, sa iasa din zona lor de confort si sa faca ceva pentru cei din jurul lor.

Am inceput “Picatura de Viata” in Targu Mures si apoi am continuat-o in Bucuresti. O facem in prezent de doua ori pe an si incercam sa ajungem la trei editii pe an. Este organizata Duminica, in centru, la Sala Dalles. La ultima editie au fost 103 oameni care au dorit sa doneze sange, dintre care au reusit sa doneze 78. Ceea ce a fost foarte bine pentru 4 ore.  

Sesizez doua aspecte care au legatura cu lipsa sangelui. Intalnesc studenti care habar n-au avut de asa ceva, n-au auzit ca pot sa faca lucrul asta. Ei vin din provincie in Bucuresti si nu stiu despre treaba asta si-atunci cred ca o solutie este educarea lor inca din liceu, chiar daca ei nu sunt eligibili pentru moment. Daca educatia incepe de la final de gimnaziu, daca un profesor ar aminti de oportunitatea asta, ar fi foarte bine.

Cred ca trebuie facut un plan de informare si in licee si facultati, cu seminarii bine puse la punct. Poate chiar vorbim si il implementam, cu traineri, cu voluntari. 

Al doilea aspect pe care il sesizez are legatura cu sistemul medical, care este putred undeva. Chiar daca spunem ca e rar intalnit faptul, de multe ori am vorbit cu oameni care aveau nevoie de sange pentru o interventie, carora li s-a transmis raspicat ca nu se poate daca nu e cineva sa doneze pentru ei. Atunci omul se mobilizeaza, in comunitatea noastra oamenii merg si doneaza, iar apoi omul respectiv si apartinatorii au o atitudine de delasare.

Daca am reusi sa devenim acea comunitate functionala de care am vorbit, in care sa ne implicam noi activistii, cat si medicii, cred ca am putea face din sistemul asta ceva util.” – Costi Gogoneata, Pastor Biserica Adventista de Ziua a Saptea / Capelan AMiCUS Bucuresti

#tinerii

“Cred ca noi tinerii avem un rol foarte important in campaniile de donare de sange, in primul rand cu ideea de campanii in licee si in scoli. Stiu ca la noi, in special in clasa a XI-a, se tot fac campanii pe diferite subiecte. Ceea ce observ eu cu stupoare este ca elevii vin doar ca sa scape de anumite ore, fara sa ia absente, dar nu sunt deloc atenti la cee ace se prezinta.

Importanta donarii sangelui ar putea sa ajunga mai repede la ei daca alaturi de specialistii care vin sa faca prezentarile sa fie si tineri ca mine si prietenii mei, ca prin exemplele noastre sa ii convingem si pe ei si sa le aratam ca se poate, ca sunt foarte multe beneficii de sanatate.” – Alexandra Boboc, #bloodfluencer

“In seara asta toata lumea a vorbit de centralizarea lucrurilor si asta este ceea ce am incercat sa facem prin aplicatia Donorium. Am incercat cumva sa ajungem la cat mai multa lume si am incercat sa facem proiectul acesta national. Una dintre cele mai mari probleme a fost ca ne-am facut un set de informatii disponibile in aplicatie si am avut surpriza ca in alte localitati decat Bucuresti donatorii au fost respinsi cu criteriile de eligibilitate, pe care noi le-am pus in aplicatie.

In Bucuresti sunt donatori admisi la donare cu 50kg, in tara am avut donatori respinsi cu mai putin de 60kg. Ne-am pus problema ce-ar trebui sa facem si n-am ajuns inca la o concluzie. Probabil aici ajungem exact la ce spunea dl. Dr. Vladescu, in sensul ca ar trebui sa vina de undeva de mai sus informatiile astea si sa fie foarte clare. “ – Dragos Mutascu, fondator Donorium

Concluziile dezbaterii

Pentru a dona mai mult si mai eficient ar trebui sa avem o informare sustinuta a donatorilor, cu un continut general agreat, sa avem comunicare in favoarea donarii inca de la varste mai fragede, sa o adresam adaptat si sa fim atenti la comunicarea biunivoca. Merita sa implicam companiile si sa deschidem cumva poarta catre un astfel de suport, sa digitalizam actiunile noastre si sa avem acelasi mod de lucru peste tot. E o ocazie buna sa comunicam un stil de viata sanatos, sa avem o comunitate functionala si nu in ultimul rand sa avem incredere in noi insine.

Multumim inca o data companiei Blitz Technology, care a facut posibila transmisia LIVE a dezbaterii noastre, precum si companiei Nutrivita, care ne-a oferit gustarile sanatoase. Speram sa revenim curand cu alte editii la fel de interesante.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, Fundatia Universitara AISTEDA, MACROMEX, Smith&Smith, Deutsche Leasing, Victron Energy, CertSIGN, Gerocossen, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Radio Romania, Itsy Bitsy, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Smart Society si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare.

In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

“Din perspectiva de alergator am avut la un moment dat gandul ca m-ar putea ajuta donarea, pentru cresterea performantelor sportive.” – Serban Damian, Medic, Nutritionist Sportiv, Presedinte RO Club Maraton

Am stat de vorba zilele trecute despre donare cu Serban Damian, dintr-o perspectiva multipla. Va invit sa parcurgeti materialul, deoarece rareori se intalnesc la o persoana atatea lucruri care sa aiba legatura cu donarea de sange.

un interviu de Marian Costache

Esti donator vechi, constant. Ce anume te-a determinat sa donezi prima data?

Sunt donator de sange de aproape 10 ani, nu mai tin minte exact de cand donez, deoarece s-au adunat multe donari de-a lungul timpului. Am donat prima data din curiozitate, desi ca medic stiam ca donarea, pe langa a fi un gest foarte frumos, care poate ajuta si salva vieti, are si beneficii pentru sanatate. Combinatia de factori m-a dus catre a face acest gest si a merge la o caravana mobila, ce umbla pe la noi prin sector. Am avut atunci ocazia sa experimentez prima donare de sange.

Practici alergarea pe distante lungi. Din perspectiva asta cum privesti donarea?

Din perspectiva de alergator am avut la un moment dat gandul ca m-ar putea ajuta donarea, pentru cresterea performantelor sportive. Apoi am gasit si date in acest sens. Practic, asa cum se stie, noi functionam in regim aerob pentru ca eritrocitele noastre, care contin hemoglobina, transporta oxigenul catre muschi, muschi care folosesc oxigenul pentru a genera energie, din resursele noastre interne.

Cu cat ai o masa eritrocitara mai bine reprezentata, cu-atat poti sa functionezi mai bine. Practic, una dintre adaptarile organismului la efortul aerob este inclusiv cresterea masei eritrocitare, cresterea cantitatii de hemoglobina si capacitatea de extractie a oxigenului din celulele rosii, din hematii.

Deci si din perspectiva de alergator m-am gandit ca ma poate ajuta aceasta reinnoire a masei eritrocitare, prin donare. Practic, noi dam la fiecare donare 450 ml. de sange, ceea ce inseamna ca organismul trebuie sa compenseze si sa puna la loc eritrocitele si plasma pe care le-am donat. Acesta este un moment in care se regenereaza, apar celulele tinere si fortam intr-o oarecare masura, dar intr-un sens benefic, reinnoirea sangelui nostru.

Esti nutritionist sportiv. Exista vreun pericol pentru sportivii care doneaza sange sau dimpotriva, printr-o nutritie adecvata efortul asupra organismului, generat de donare, poate fi acoperit imediat?

Ca medic si ca nutritionist sportiv pot spune ca beneficiile exista. Vorbim de mult mai multe beneficii si nu de riscuri. Evident ca o persoana care face sport ar trebui sa se afle intr-o stare buna de sanatate si doar atunci poate dona.

Se intampla insa uneori ca alergatorii pe distante lungi sa sufere de anemie. Un pacient anemic, un sportiv anemic nu va dona. Atunci donarea ii poate reduce capacitatea de performanta. Insa un sportiv sanatos va avea beneficii. 

Normal ca atunci cand ai donat, nu te duci in aceeasi zi si poate nici a doua zi sa faci un efort de lunga durata, pentru ca e posibil sa experimentezi o stare de slabiciune, ameteala, de la caz la caz. E bine sa lasam o perioada de timp, ca organismul sa se refaca. Atat pierderea de eritrocite, cat si de plasma, nu este atat de mare incat sa puna in vreun fel in pericol sanatatea. Daca ne hidratam bine in ziua respectiva, daca mancam, problemele nu vor exista.

Exista nutrienti care ar trebui introdusi imediat in organism, pentru a stimula refacerea sangelui, din punct de vedere al compozitiei?

Nu putem vorbi de ceva anume, de care organismul are nevoie strict dupa donare, in afara de hidratare. Hidratarea e practic singura problema care apare, pentru ca ai pierdut 450ml. de sange si te-ai si deshidratat in felul acesta, intr-o oarecare masura.

Din punct de vedere alimentar, imediat nu trebuie sa mananci ceva anume. Insa, la modul general, pentru a sustine capacitatea organismului de a genera noi eritrocite e bine sa avem o alimentatie care contine suficient fier, fier care se gaseste intr-o multime de alimente: carne, organe, galbenusul de ou, frunze verzi. Spanacul, salatele, toate frunzele verzi contin o cantitate de fier, fier non-hem, care nu se asimileaza la fel de bine ca fierul din surse de origine animala.

De asemenea, o alimentatie care contine o cantitate optima de proteina este importanta, pentru ca toate structurile celulare, inclusiv hematiile, sunt structuri care au proteine in compozitie. Daca alimentatia, per total, este multumitoare din punct de vedere al cantitatii de proteine atunci si hematopoeza, acest proces de nastere a noilor celule rosii, se va desfasura in limite normale.

Esti presedinte de ong. Cum privesti din aceasta perspectiva misiunea sociala pe care si-a asumat-o programul nostru, anume aceea de a stimula donarea voluntara de sange? Ce ai invatat in anii acestia despre oameni si cum crezi ca o tema asa de mare va putea fi rezolvata intr-un timp rezonabil?

Experienta mea de om care a lucrat intr-un ong si a condus campanii umanitare mi-a aratat ca nu este foarte simplu. Ceea ce-si propune aceasta campanie este o misiune dificila si o misiune care ar trebui sa fie sustinuta si la nivel guvernamental, pentru ca este nevoie de educatie, in primul rand.

Se stie faptul ca este un mare deficit de sange, nu se doneaza atat cat ar trebui si bancile de sange nu sunt suficiente pentru toate cazurile care apar. De aceea educatia ar trebui facuta la nivel macro, nu doar de catre un ong sau izolat. E foarte bine ca exista asa ceva dar e o lupta lunga si oamenii trebuie invatati. Trebuie sa li se explice de ce donarea face bine societatii, celor care au nevoie urgenta de sange dar face bine si persoanelor care doneaza, pentru ca este si acest lucru binecunoscut.

Donarea este un gest de normalitate dar exista si o teama. Teama de a pierde sange e un element firesc in natura noastra, pe care oamenii trebuie sa si-l depaseasca si acest lucru se poate intampla educand si explicand, ca nu exista niciun risc pentru sanatate, ba din contra.

Campaniile trebuie promovate, oamenii trebuie batuti la cap, pentru ca se misca destul de greu. Trebuie mers destul de mult pe partea emotionala, sensibilizanta. De multe ori asta functioneaza mult mai bine decat argumentele logice, stiintifice, cand oamenii se simt cumva, vibreaza la un anumit mesaj, sunt mai dornici de a face un gest, decat doar pentru sanatatea lor. E treaba celor care se ocupa de promovarea acestor campanii, sa stie cum sa transmita mesajul, in asa fel incat sa-i sensibilizeze pe oameni.

Din acest an Programul “N-avem SANGE” reprezinta una din cauzele sociale partenere, din lista celor sustinute de Asociatia Bucharest Running Club. Vom fi practic prezenti la principalele evenimente de alergare din Bucuresti. Incercam sa adunam, inclusiv pentru evenimentul din 7 Aprilie, 250 de alergatori-donatori. Din perspectiva presedintelui de ong, specializat pe alergare, crezi ca vom putea aduna acest grup de 250 de oameni, care sa petreaca o zi, o cursa, alaturi de noi? 

Ideea de-a aduna oameni care sa alerge si sa sensibilizeze alti alergatori sau persoanele din jur, catre aceasta problema a donarii de sange, este foarte binevenita. Se asociaza aici mai multe lucruri, placerea de a alerga, oamenii oricum alearga pentru propria lor placere, dar si dorinta si placerea de a transmite un mesaj prin intermediul unui lucru care oricum iti face placere si pe care oricum l-ai face.

Daca se vor aduna 250 de oameni sau nu, nu mi se pare ca ar trebui sa va cramponati de un numar anume, ci pur si simplu sa incepeti cu cat se poate si apoi sa cresteti.Pentru ca vazand exemplul, daca se aduna un grup de 50 de oameni oricum este suficient si este vizibil, anul viitor vor fi 100 si asa mai departe.

Poate ar trebui facut un eveniment in jurul acestei campanii, niste comunicari, materiale de marketing, cumva oamenii sa fie motivati sa posteze in social media si sa-si spuna experienta lor si ca donator si ca alergator. Toate acestea vor crea astfel un efect de unda si va duce mai departe mesajul pe care vi-l doriti.

Back To Top