Loading....

Etichetă: plasma covid

Home / Etichetă: plasma covid

Vlad Roșca: “Toată această poveste nu ar fi avut loc fără un articol răzleț de pe internet, singura sursă din care m-am putut informa corect”

Este absolut minunat cand vin catre noi asemenea povesti. Vlad Roșca a avut in copilarie Hepatita A si credea ca nu va putea dona niciodata. Din fericire, si-a dorit foarte mult sa faca asta, a dat de noi, i-am explicat ce e de facut si a donat fara probleme.

Acum, pe final de 2020, un an plin de suferinte si constrangeri, Vlad poate face bilantul mai multor vieti salvate, printr-un gest profund uman, acela al donarii de sange. Aveti mai jos povestea lui Vlad, cu siguranta inspirationala, pentru foarte multi dintre voi, care nu ati donat pana acum, desi sunteti perfect sanatosi. Un mare multumesc si pentru Alexei Rus, a carui poveste a dus la intalnirea noastra cu Vlad!

un articol de Marian Costache

M-am gândit că aș putea ajuta donând sânge.

Vlad Roșca

“La începutul lunii noiembrie am fost diagnosticat pozitiv cu „noul coronavirus” SARS-COV-2. După ce am trecut prin boală cu simptome ușoare, știind faptul că alte persoane bolnave nu au avut norocul meu și se află în spital, în stare gravă, precum și că, din studiile efectuate până în prezent, plasma convalescentă ar fi o ultimă speranță pentru aceste persoane, m-am gândit că aș putea ajuta donând sânge.

Problema era că nu donasem niciodată, pentru că în copilărie, acum 15 ani, am avut hepatita A și știam că din acest motiv nu voi mai putea dona vreodată sânge. Totuși, având la dispoziție internetul, am căutat informații în acest sens și înafara unui articol de pe n-avemsange.ro, în care era prezentată experiența unei persoane asemeni mie, peste tot se preciza că hepatita, de orice tip, este criteriu de excludere.

Atunci, i-am căutat pe Facebook pe cei de la n-avemsange.ro, le-am trimis un mesaj în care ceream lămuriri cu privire la situația mea și în scurt timp am aflat că pot dona sânge!

Polițist fiind, am vrut să știu „unde scrie” asta, pentru a fi pregătit pentru orice situație. Astfel, am aflat că în OMS 1193/2007 sunt prevăzute criteriile de excludere – iar hepatita A reprezintă criteriu de excludere TEMPORARĂ, doar pentru 3 luni de la vindecare.

Așadar, bucuros că pot face acest lucru, m-am prezentat înainte de Crăciun la Centrul de transfuzii Botoșani pentru a dona, pentru prima oară, sânge. Și nu m-am dus singur, ci am mai invitat cu mine câțiva colegi care trecuseră, de asemenea, prin boală. Am putut dona fără probleme, angajații centrului de transfuzii au fost foarte atenți și au făcut ca experiența să nu fie deloc neplăcută, dimpotrivă. Voi reveni, cu siguranță!

Dar toată această poveste nu ar fi avut loc fără un articol răzleț de pe internet, singura sursă din care m-am putut informa corect, articol pentru care vă mulțumesc!” – Vlad Roșca

“Mă bucur că cineva undeva a donat acel sânge, că acesta era pe stoc și a ajuns la fetele mele.” – Alexei Rus

PS – Poate că nu ar strica o campanie de informare a Ministerului Sănătății în acest sens, pentru ca și alte persoane aflate în situația mea să afle că… Există donare și după hepatită!

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt:

INHT, MACROMEX, H.Essers, CertSIGN, IQads, Grupul Digi | RCS & RDS,Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, AMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRing, Nutrivita, Getica OOH, Paco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way Media, Fairway Media, Blitz Technology, Expodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview Advertising, City Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Sorin Boica (din Sibiu, pacient Covid): “Vocea celor dragi este motivatia care te va ajuta sa doresti sa lupti, sa mergi mai departe si sa invingi acest virus.”

L-am intrebat recent pe dl. Sorin Boica, din Sibiu, pacient Covid, despre trecerea sa prin boala si merita sa va redam mai jos povestea sa, deoarece este deopotriva plina de emotie si invataminte profunde.

un interviu de Delia Modrea

 “Vreau sa va spun ca a fost foarte greu si foarte frumos in acelasi timp.


A fost greu pentru ca am fost singur si nu am putut fi vizitat absolut deloc, dar a fost si frumos pentru ca am avut ocazia sa vad cu ochii mei si sa simt literarmente pe pielea mea empatia, profesionalismul si dedicarea cadrelor medicale, din spitalul judetean Sibiu, incepand cu Urgenta, Clinica de Boli Infectioase si sectia ATI 1.


Umbra deznadejdii incerca sa vina peste mine, ori de cate ori observam ca inca un pacient a pierdut lupta, aici, la ATI. Ceea ce mi-a dat speranta sa lupt in continuare a fost credinta in Dumnezeu, familia care ma astepta acasa, prietenii si vecinii care imi trimiteau mesaje de incurajare, mesaje vocale, spuneau ca se roaga pentru mine si imi transmit ganduri bune.


Nu am avut asteptari, pentru ca nu stiam ce inseamna sa lupti cu acest virus.

Odata devenit pacient la ATI am observat, pe parcursul celor saptesprezece zile, cat de mult efort depun cadrele medicale sa trateze pacientii, in mod egal. Asta cu toate ca sunt insuficiente cadre medicale, iar resursele medicale deasemenea sunt insuficiente.


Dupa 4 zile de la internare, in sectia  de boli infectioase, am fost mutat la ATI 1 Sibiu si acolo am realizat, pacient fiind, ca autoritatile sunt preocupate mai mult sa faca planuri de viitor, in loc sa se ocupe si sa rezolve problemele din prezent. Prima procedura medicala, care mi s-a aplicat la instalarea in patul ATI, a fost instalarea mastii CPAP, legata la ventilatorul mecanic, care a inceput sa pompeze 100 l/min de oxigen in corpul meu.


Doamna doctor mi-a explicat cu multa rabdare si claritate procedura, mi-a spus ca se numeste oxigenoterapie si corpul meu are nevoie de acest surplus de oxigen, iar in functie de evolutia mea aceasta poate dura trei sau patru zile. Mi-a spus ca se va schimba masca si mi se va da o masca care se numeste highflow, ca voi fi trecut de la un debit de 100l/min. de oxigen, la 50 l/min de oxygen, urmand ca in continuare, pe masura ce starea plamanilor mei se imbunatateste, debitul de oxigen sa fie diminuat, pe masura ce schema de tratament da rezultate.

Am avut un moment de panica

Am avut un moment de panica, atunci cand am fost instalat in patul ATI, fiind adus de la Sectia de infectioase, desi mi s-a explicat, cand mi s-a aplicat acea masca CPAP pe fata. Mi s-a spus, cu claritate, ca este oxigenoterapie si ca oxigenul acela ma va ajuta ca sa se vindece plamanii mei si sunt 100 l/min.. Creierul meu a inteles, a zis da, e ok, insa in sufletul meu, in inima mea asa o frica a venit peste mine…

Auzeam la stiri ca se ia curentul, ca nu merg generatoarele la spitale si am zis: “Dom’le, ce sa intampla cu mine si cu ceilalti unsprezece pacienti de la ATI 1, daca se ia curentul?”


Un alt moment dificil a fost in aceeasi zi, atunci cand a venit infirmiera cu masa si mi-a spus asa: “Domnu’ Boica, pe perioada cat veti fi internat la ATI 1 trebuie sa intelegeti ca nu aveti voie absolut deloc sa indepartati masca de la gura. Eu am sa va invat, va ajut ca sa mancati, ca si pe ceilalti pacienti, si trebuie sa aveti rabdare si sa urmati cu strictete instructiunile mele.”

Mi-a spus asa: “va desfaceti de pe o parte masca, masca e prinsa foarte, foarte bine si o desfaceti de pe o parte, cand eu sunt pregatita cu lingurita, cu o imbucatura de mancare, dumneavoastra o indepartati in lateral o secunda, eu va dau imbucatura de mancare si deschideti gura larg, dupa care puneti repede masca la loc si apasati dumneavoastra, sa fie etans. Mestecati apoi pana se trasforma in pasta. Nu lasati mancarea intreaga, mestecati foarte, foarte bine si in acelasi timp lasati aparatul sa respire pentru dumneavoastra.”

Al treilea moment de panica


Al treilea moment de panica, pentru mine, din prima zi, a fost momentul in care a venit doamna asistenta, sa vada daca totul e ok. Am spus ca am mancat, ca e foarte bine, multumesc, dar am o intrebare. “Daca cumva ma simt rau, ma inec sau ceva, unde este butonul de panica? Zic, trebuie sa fie un buton aici, unde eu sa pot apasa, sa fie la dumneavoastra acolo o luminita, sa vedeti ca la salonul 12, unde era meu, e o problema.”


Cred ca a zambit asistenta, pentru ca mi-a spus, “noi nu avem asa ceva instalat la paturi, nu exista asa ceva.” Am intrebat-o, de ce nu exista asa ceva, nu credeti ca e bine ca pacientul sa poata sa semnalizeze ca are o problema? Ca noi nu avem suflu, ca eu nu am cum invinge 100 l de oxygen si sa strig.

A zis “ne pare rau, atat avem  si lucram cu ce avem. Noi va verificam, de aceea este usa deschisa, avem grija sa venim pe la dumneavoastra.”

As vrea sa multumesc din suflet cadrelor medicale de la Urgenta Infectioase si ATI 1, din Spitalul Judetean de Urgenta Sibiu!

Va multumesc pentru ca, am beneficiat de atentia si ingrijirea dumneavoastra, va multumesc ca m-ati ingrijit, mi-ati oferit tratamentul cu plasma care mi-a salvat viata si m-ati incurajat de fiecare data cand ati venit la patul meu pentru tratament cu o vorba buna. Asta a facut pentru mine diferenta dintre viata si moarte!

Va multumesc!

Pacientilor care se lupta cu virusul Covid le sugerez sa comunice cu familia, cu cei dragi, prin mesaje vocale. Vocea celor dragi este motivatia care te va ajuta sa doresti sa lupti, sa mergi mai departe si sa invingi acest virus.


As avea si o rugaminte, odata ce sunteti vindecati, va rog, faceti un gest de solidaritate si mergeti sa donati plasma pentru a salva viata altor oameni, din Romania, care asteapta plasma salvatoare de vieti.

Rog Societatea Civila din Romania sa faca presiuni asupra autoritatilor pentru ca acestea sa deblocheze posturile libere din sistemul sanitar din Romania. Daca stim clar, toti, Guvernul spune ca sunt insuficiente cadre medicale, nu inteleg atunci cum gasesc oamenii bani pentru tot felul de lucruri, dar nu gasesc bani pentru angajarea cadrelor medicale care lupta sa salveze vietile fratilor, surorilor, parintilor, bunicilor nostri.”

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt:

INHT, MACROMEX, H.Essers, CertSIGN, IQads, Grupul Digi | RCS & RDS,Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, AMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRing, Nutrivita, Getica OOH, Paco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way Media, Fairway Media, Blitz Technology, Expodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview Advertising, City Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Ana Albu (Donator Plasma COVID): „Frica a dispărut după primii 100 ml., tot timpul a stat cineva cu mine, am povestit si mi s-a mulțumit de 1000 de ori.”

Urmatorul act de curaj vine din Baia Mare, de la Ana Albu, 45 ani, inginer de profesie si o mare pasionata de sport. Ana ne-a povestit ca pana acum nu a mai donat, de frica sa nu lesine. De acum, insa, ne-a marturisit ca si-a depasit frica si va mai dona cu siguranta.

Ce a determinat-o sa-si depaseasca frica? Ceva pe cat de simplu, pe-atat de profund, anume gandul la parintii ei. Lasam mai jos povestea Anei exact pentru voi, pentru cei care ati trecut prin boala, ati trecut prin ce era cel mai greu, si inca ezitati in a-i ajuta pe altii sa treaca si ei cu bine.

un interviu de Delia Modrea

“M-am decis să vă împărtășesc experiența mea, în ceea ce priveste donarea de plasmă, cu speranța că povestea mea vă va ajuta pe voi, cei indeciși sa o faceti, pentru ca este mare nevoie de această plasmă.

Ca sa ma prezint asa pe scurt …. un om mai fricos decât mine, rar exista. Imi este frica, de exemplu, sa fiu întinsă pe spate. Am senzatia de amețeala puternică și de leșin, asta ca sa descriu doar fobia, care are cat de cat o legătură cu donatul plasmei.

În data de 07.10 am fost si m-am testat COVID, pentru ca deja aveam aproape toate simptomele bolii. Pe timpul convalescentei a încolțit în mine dorința de a dona plasmă. După cele 14 zile, insa, am dat-o in alte boli si a fost necesar sa iau din nou antibiotic, dar am facut o vizită la Centrul de recoltare, pentru o evaluare inițială.

Mi s-a spus clar ca donarea prin plasmafereza se poate face doar după 28 zile de la testul pozitiv, 14 zile de la administrarea antibioticului si 7 zile de la incheiarea CM (ptr. femei). Mi-au verificat venele si m-au programat pentru data de 16.11 la donare, cu rugămintea de-a aduce rezultatul pozitiv al testului COVID si analizele care mi s-au făcut atunci, cand am fost depistată, analize care nu sunt neaparat obligatorii. Pentru a putea dona e nevoie ori de test pozitiv ori de test de anticorpi. De asemenea mi s a mai spus cu 2-3 zile inainte sa nu mănânc gras si sa nu consum alcool. Ce nu mi-au spus, e foarte important  consumul de lichide sa fie cat mai mare.

A venit si dimineata donarii. Nu stiam daca am voie să mănânc sau nu. I-am scris repede unei cunostinte care lucrează acolo si mi-a dat acceptul. Da, trebuie sa mâncăm ceva usor înainte, si bineteles sa ne hidratatam.

Am ajuns la Centrul de Transfuzie, am fost rugată să completez niste hârtii, cum ca imi dau acordul, un mic istoric medical si o mica ancheta COVID. După aceea am intrat la doctorul care supraveghează centrul, care m-a intrebat cum ma simt, daca mai am simptome, daca ma doare ceva. Acest medic mi-a dat apoi acceptul pentru donare.

Ajunsă în sala de recoltare, mi s a luat din deget putin sânge, pentru a vedea ce grupa de sânge am si probabil nivelul de Ca, pentru ca ulterior mi-au dat sa beau un pahar cu Ca, si mi-au luat tensiunea. Am aflat atunci ca procedura se numeste Plasmafereza. Am mai asteptat cca. 5 minute, pana au pregătit robotelul. Mi se uscase gura de frica deja…si m-au chemat sa ma asez. M am așezat, vena mi-au gasit o repede si au pornit aparatul.

In total se doneaza 600 ml., care se impart in trei, deci plasma donata ajunge la trei bolnavi. După primii 100 ml. aparatul se opreste, separă plasma de restul sângelui, pe care ti-l duce inapoi, prin acelasi ac. De aceea trebuie sa stai bine cu venele, pentru ca o face cu o anumita presiune. După aceea o ia iarasi de la capat si tot asa. La mine a durat o oră jumate, si a durut putin la început. Sângele meu a fost si foarte gros pentru ca nu ma hidratatasem suficient.

Cand nu poate sa scoată sângele din vena, robotelul te atenționează că trebue sa masezi mingiuta, ca sa pornești presiunea. Tot din acelasi ac, înainte de toata procedura trage asistenta si putin sânge, care ajunge la București, pentru analize, anticorpi etc. Mi-au spus că în doua saptamani au sa ma sune, sa-mi spuna cat de „buna” e plasma mea. Daca e buna, ma mai asteapta la donare. Dacă nu am anticorpi, oricum plasma poate fi folosita, în alte afecțiuni.

Frica a dispărut după primii 100 ml, tot timpul a stat cineva cu mine, am povestit si mi s-a mulțumit de 1000 de ori, deja eram stingheră de la atatea mulțumiri. Am rugat-o pe asistenta sa imi faca si o poza. Am sa o atasez aici, sper sa nu deranjeze pe nimeni.

Trebuie sa va spun ca in orice moment procedura se poate opri si se poate face o pauza, de exemplu. Mie imi amortise mana, dar daca ceva nu e in regula, se opreste de tot. Sunt ok si 200ml. si 400 ml..

Cand am terminat, am avut asa o stare de bine si am fost atât de mândră că am reușit. Acum abia astept sa vina rezultatul, iar daca toate sunt in regula ma duc sa mai donez. Sper ca randurile mele sa va dea curaj celor care v-ati însănătoșit si sunteti apți pentru donare “ – Cu drag, Ana Albu

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt: INHT, MACROMEX, H.Essers, CertSIGN, IQads, Grupul Digi | RCS & RDS,Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, AMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRing, Nutrivita, Getica OOH, Paco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way Media, Fairway Media, Blitz Technology, Expodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview Advertising, City Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Cristina Badea (Donator Plasma COVID): “Sentimentul de după a fost extraordinar, poate și pentru că mi-am dorit mult să fac asta, inca din momentul in care am văzut rezultatul testului PCR.”

articol de Delia Modrea

Cristina Badea are 47 de ani, este soție și mamă a două fete. Totodată o persoană ambitioasă, perseverenta si organizata, care desi extrem de atentă și precauta, la inceputul lunii trecute a fost confirmata pozitiv cu virusul COVID-19, impreuna cu familia ei.

#douasaptamani

In timpul celor 2 saptamani de izolare la domiciliu, gandul ca a ajuns unul dintre cazurile pozitive a inspaimantat-o. Avand sprijinul familiei si al prietenilor a reusit sa priveasca lucrurile intr-o manieră eficientă. Dand dovadă de grijă si purtată de dorința de a ajuta, a trecut cu bine peste perioada dificilă. Aveți mai jos marturia Cristinei, sursa de inspirație pentru foarte mulți dintre noi.

„Având în vedere că fac parte din cei pe care virusul nu i-a ocolit și pentru că pot spune că acum sunt vindecata, ba mai mult am avut și posibilitatea sa donez plasma, vă împărtășesc experiența mea.

Am fost diagnosticata pozitiv pe 8.10.2020, iar pe 12 noiembrie  la 8 și 30 minute am fost programată la Centrul de Transfuzii Bucuresti. In momentul in care m-am programat, mi s-a spus că este chiar indicat să mănânc inainte de donare.

Am căutat informații și am încercat să fac tot ce trebuie că sa pot sa donez.

Nu am mai luat nici un fel de supliment, cu 48 de ore înainte, și am încercat să am o alimentație bună, chiar daca nu mi-a impus nimeni asta.

Odată ajunși la Centrul de Transfuzii, pentru că am fost împreună cu soțul meu (și el cu un test pozitiv pe 8 octombrie), la recepție am completat o fisa cu un scurt istoric si am prezentat o copie a testului pozitiv și un act de identitate. Apoi am fost trimiși la un cabinet mai sus, pentru a ni se efectua câteva teste, care au presupus o mica înțepătură in deget.

După această operațiune, care a durat cam 5 minute (apreciez eu), am fost trimiși la medic pentru o consultație. Așteptând sa intrăm în cabinet, un asistent ne-a verificat venele, care la mine erau ce trebuie, pentru plasmafereză, însă soțului i s-a spus că el poate sa doneze sânge total, ceea ce s-a și întâmplat. Tot atunci am și semnat acordurile noastre.

Am intrat apoi la consultație, in urmatoarele 10 minute, și acolo am fost întrebată dacă am avut ceva boli cronice sau daca am atacuri de panică. Mi s-a măsurat tensiunea, am fost întrebată de ciclul menstrual. Am primit acordul pentru donare si un ceai cu calciu, băutură oferita tuturor celor care urma sa doneze prin plasmafereză. In jur de 9:45 am intrat în sala de donare și aproximativ în jurul orei 10 – 10 și 15 minute aparatul a pornit, în prezența și cu acordul doamnei doctor, care ne consultase mai devreme. Cam asta a fost tot. 

Comportamentul cadrelor medicale a fost extraordinar, ceea ce a făcut să mă simt foarte bine.

Totul a decurs perfect. Am, ceea ce se cheamă vene ideale 😊 pentru această operațiune. Nu am amețit, nu pot sa spun că m-a durut ceva, deși am fost atenționată că e posibil sa se întâmple asta. Mi s-a explicat înainte procedeul, prin care se face aceasta separare a plasmei si că tot procesul durează intre 45-60 minute.

Acest procedeu se întâmplă printr-o singura înțepătură. Mai întâi se extrage o cantitate de sânge, se centrifughează și se obține plasma, după care sângele este reintrodus in corp, prin aceeași înțepătură. De aceea este nevoie de vene care să permită aceasta manevră, fiindcă la mine au fost 5 astfel de serii.

La ora 11 procedeul s-a terminat și m-am ridicat ușor fără nici o problemă. Nu m-am resimțit în vreun fel după asta, nici în decursul zilei. Mi-au recomandat sa ma hidratez și sa consum proteine. Soțul meu terminase mai repede, deoarece donarea totala de sânge durează în jur de 10 minute. Se poate obține plasmă și prin donarea de sânge clasic.

Sentimentul de după a fost extraordinar, poate și pentru că mi-am dorit mult să fac asta, inca din momentul in care am văzut rezultatul testului PCR.

Mergeți fara teama toți cei care doriți să faceți asta! Nici eu nu am mai donat niciodată, până acum, însă sentimentul reuşitei şi ideea de a putea ajuta persoane aflate la nevoie este înălțător!” – Cu drag, Cristina Badea

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt, pana in acest moment: INHT, MACROMEX, H.Essers, CertSIGN, IQads, Grupul Digi | RCS & RDS,Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, AMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRing, Nutrivita, Getica OOH, Paco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way Media, Fairway Media, Blitz Technology, Expodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview Advertising, City Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

Donarea de sânge este și trebuie să rămână un act umanitar

Comunicat al Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională
„Prof.dr. C.T.Nicolau” Bucuresti

Donatorii își doresc sa doneze sange din compasiune și ca gest umanitar, nu pentru remunerații și beneficii. Beneficiile pe care HG nr. 1364/2006 le prevede pentru donatorii de sânge nu sunt de natură să determine donatorii să doneze sânge și componente sanguine, ci reprezintă, mai degrabă, un minim de recunoștință pentru gestul umanitar al acestora.A fost nevoie de foarte mult timp și implicare din partea instituțiilor statului pentru a promova ideea că donarea de sânge și componente sanguine este un act voluntar de maximă importanță, neremunerat și complet lipsit de intenția de a obține bani sau alte importante beneficii de pe urma acestuia.


O situație excepțională

În această perioadă, în care ne confruntăm cu o situație excepțională cauzată de pandemie, cu siguranță cei care au depășit cu bine infectarea cu SARS-COV-2, au șansa de a-și ajuta semenii cu forme grave de boală care se luptă să supraviețuiască, donand plasmă convalescentă.


Potrivit prevederilor HG nr. 1364/2006, orice cetățean român cu domiciliul in Romania și orice cetățean al Uniunii Europene care are reședința în Romania are dreptul de a deveni donator de sânge, beneficiind de următoarele drepturi:


• 7 tichete de masă pentru produse alimentare, eliberate de instituţia de profil;
• o zi liberă de la locul de muncă, în ziua donării, în cazul donatorilor de sânge salariaţi; o zi scutire de frecvenţă, în ziua donării, în cazul elevilor, studenţilor şi militarilor;
• decontarea cheltuielilor de transport în comun din ziua donării între localitatea de domiciliu/reşedinţă înscrisă în actul de identitate şi localitatea unde îşi are sediul instituţia la care se efectuează donarea de sânge; în cazul în care donarea se face la instituţia de profil din localitatea de domiciliu sau din localitatea în care este angajat, donatorul are dreptul la abonament cu reducere de 50% pentru transportul în comun, pe baza actelor doveditoare, pentru o perioadă de o lună.


Facilitățile donatorilor

In cazul donatorilor de sange cu donări regulate, legislația în domeniu oferă mai multe facilități. Astfel, aceștia au dreptul să efectueze anual, gratuit, un examen radiologic pulmonar și un examen biologic extins, la recomandarea instituției de profil unde sunt înregistrați ca donatori, în baza documentelor care atestă statutul de donator de sânge cu donări regulate. De asemenea, aceștia au dreptul să efectueze anual și în alte ocazii justificate medical un examen cardiologic în vederea depistării unor eventuale afecțiuni care ar contraindica donarea de sânge, la recomandarea instituției de profil la care persoana este înregistrată ca donator, în baza documentelor care atestă statutul de donator de sânge.

De asemenea, aceștia pot beneficia de tratament substitutiv cu fier, gratuit, la recomandarea medicului de colectă, în cazul depistării unui deficit de fier sau unui sindrom anemic secundar donărilor repetate de sânge. Acordarea de sume de bani donatorilor de plasmă convalescentă ar putea crea premisele unei discriminări, având în vedere faptul că donatorii de sânge total sau compente sanguine nu primesc aceste beneficii.

Legea nr.282/2005

În România, activitatea de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană este reglementată de Legea nr.282/2005, cu modificările și completările ulterioare, care prevede la art.4, pct.c) faptul că ,,donarea de sânge este un act voluntar, anonim și neremunerat”, iar donatorul de sânge este definit ca ,,orice persoană sănătoasă care acceptă să i se preleveze 450 ml de sânge, în mod voluntar, anonim și neremunerat”, fiind interzisă orice formă de plată a donatorului de sânge.


De asemenea, statul român are obligația de a respecta reglementarile la nivel european referitoare la donarea de sange, inclusiv respectarea principiilor etice în comerțul cu substanțe terapeutice de origine umană. Consiliul Europei promovează donările gratuite și voluntare de sânge și plasmă. Prin urmare, acordarea unei recompense financiare, în vouchere, pentru donatorii de plasmă convalescentă, contravine Directivei 98/2002 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine și de modificare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001, de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.

Directivele europene

Statul român, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația să implementeze Directivele europene în termenele și condițiile stabilite de Parlamentul European. Incălcarea acestor reglementări ar putea atrage răspunderea statului român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu toate consecințele legale care decurg din acest fapt.


Acordarea de stimulente pentru donatorii de plasmă convalescentă COVID este un gest discriminatoriu față de donatorii fidelizați de sânge și componente sanguine, care, prin gestul lor necondiționat, salvează zilnic multe vieți.


Biroul de presa INHT

Primii donatori de Plasma COVID

comunicat

In aceasta saptamana au inceput, la Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti, primele recoltari de Plasma COVID, de la cei care au trecut deja prin boala.

Andrei Tanase (donator de Plasma COVID): Procedura in sine este total nedureroasa, recomand tuturor celor care au posibilitatea si sunt eligibili sa se duca sa faca asta, pentru ca pot sa salveze vieti.

Nu exista nicio scuza! Nici durerea, nici disconfortul, nimic!

Alexandru Marin (medic, donator de Plasma COVID): Recomand donarea de Plasma COVID tuturor celor care au trecut prin boala si sunt eligibili. Dupa cum se stie trebuie sa indeplinesti anumite calitati. Trebuie   sa fi fost donator inainte, vena trebuie sa fie mai groasa, peretii trebuie sa fie mai grosi, pentru ca sunt anumite presiuni, care trebuie respectate.

Faptul ca am vazut acei pacienti in stare grava, si cel mai mult m-a impresionat evolutia rapida, catre un prognostic nefavorabil, n-a umbrit cumva faptul de a dona. Nu m-a speriat durerea, determinarea a fost mare.

Donarea de Plasma COVID e foarte importanta, ar putea fi cumva unica resursa stiintifica, pentru tratament. In momentul in care nu mai ai resurse terapeutice, asta ar putea fi salvarea. Nu e o certitudine dar nu cred ca isi poate asuma nimeni un joc ca asta. Daca se poate face ceva pentru acesti pacienti, trebuie sa se faca.

Nu exista nicio scuza! Nici durerea, nici disconfortul, nimic! Trebuie sa vii acolo sa-ti faci datoria!

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, MACROMEX, CertSIGN, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare.

In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

Back To Top