Pandemia generata de COVID-19, a impus si in cadrul programului “N-avem SANGE?!” schimbarea abordarii in privinta comunicarii nevoii de sange. Am inteles ca e important sa insistam pe masurile de siguranta luate de Centrele de Transfuzie, astfel ca am pregatit atat materiale care raspund eventualelor temeri ale donatorilor, dar am inceput si demersurile pentru sustinerea centrelor in acest sens. De utilitatea pasilor nostri, ne-au convins si cuvintele de multumire primite de la Centre, multumiri pe care le transmitem si noi mai departe partenerilor nostri, Macromex si H.Essers Romania.
„Martie, aprilie, mai, iunie…?…2020. Luni de incercari pentru noi toti, inclusiv pentru centrele de transfuzie sanguina. Actiuni de colecta mobila suspendate, donatori putini, masuri si nevoi identificate din mers, de la o zi la alta, in timp ce ne-am straduit sa mentinem rutina.
Achizitionarea de echipamente de protectie si dezinfectanti
Pe langa presiunea continua generata de stocurile mici de componente sanguine si scaderea ingrijoratoare a celor care au continuat sa se gandeasca la nevoile pacientilor, donand sange, o alta mare presiune ne-a marcat: competitia cu celelalte institutii medicale in achizitionarea de echipamente de protectie si dezinfectanti, incadrarea in resursele financiare alocate, obligatia manageriala si morala de a ne proteja angajatii, donatorii, pacientii, mentinand in acelasi timp continuitatea activitatii.
#bloodfluencerii
Si totusi, in toata aceasta perioada, in ciuda dificultatilor individuale, au continuat sa ne fie alaturi voluntarii #bloodfluenceri, initiatori, sustinatori si sponsori ai proiectului „N-avem sange?!”. Prezenta lor s-a facut simtita de la distanta si in Constanta, ca si in multe alte judete din tara.
Le multumim pentru sprijinul neconditionat si prompt oferit ca raspuns la noile noastre nevoi: masti si halate de unica folosinta pentru protectia angajatilor, distantiere, materiale promotionale pentru promovarea outdoor si online a donarii de sange, facilitarea comunicarii informatiilor despre donarea de sange catre populatie, si pentru cate altele! …Oameni deschisi catre oameni…
Desigur, fara contributia esentiala a sponsorilor, asigurarea de echipamente de protectie si alte materiale pentru CRTS Constanta si alte centre de transfuzie sanguina nu ar fi fost posibila. Le multumim din suflet tuturor, #bloodfluenceri si sponsori, pentru ca ne-au insotit cu empatie in aceasta perioada!
fotoCentrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta
Implicarea face diferenta
„Implicarea face diferenta intre vorbe si fapte! Suntem indatorati prietenilornostri de la “N-avem sange?!” pentru sustinerea oferita intr-o perioada dificila! Multumim pentru grija fata de donatori si de noi! Echipamentele de protectie sunt de mare folos! Siguranta noastra si a donatorilor este importanta pentru intreaga societate! Multi constientizeaza aceasta importanta, putini participa la realizarea ei! Printre acestia si prietenii ”N-avem sange?!”. Va multumim!” – Dr. Georgeta Hanganu, Director Centrul de Transfuzie Sanguina Ploiesti
fotoCentrul de Transfuzie Sanguina Ploiesti
“Multumim programului “N-avem SANGE?!” pentru ajutorul acordat – constand in echipamente de protectie pentru personalul nostru si benzi autocolante pentru marcarea distantei de siguranta pentru donatori – si transmitem recunostinta noastra pentru faptul ca promoveaza constant donarea de sange in Romania, comunicarea eficienta cu oamenii care vor sa devina donatori si sustin reteaua de transfuzie, de multe ori aflata in impas!” – Iulia Stanciu, director Centrul de Transfuzie Sanguina Dambovita
fotoCentrul de Transfuzie Sanguina Dambovita
Echipamentele oferite Centrelor de Transfuzie
In luna aprilie am obtinut viziere si signalistica de pastrarea distantei de siguranta pentru Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti, oferite de Paco Media si City Park Mall, iar in a doua jumatate a lunii mai, am reusit sa trimitem in cateva dintre Centrele de Transfuzie din tara, masti FFP2, halate si signalistica de pastrare a distantei, pentru achizitia carora le multumim partenerilor nostri de la Macromex si H.Essers Romania.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Este o perioada grea pentru cadrele medicale aflate in “Linia intai”, in lupta cu noul Coronavirus. Daca va ganditi ca aceasta linie intai ii include doar pe cei care lucreaza in sectiile de infectioase, atunci va inselati. Bolnavii cronici nu au disparut ca prin farmec, dupa declararea starii de urgenta. Nevoi exista, accidente se intampla, cu alte cuvinte nevoia de sange exista, chiar daca foarte multe spitale au devenit intre timp spitale COVID.
Peste toate aceste adevaruri exista si trairile complexe ale oamenilor dispusi sa doneze, chiar si in aceste imprejurari ultra speciale. Donatorii nu sunt de piatra, sunt oameni, sunt oameni adevarati care au reusit sa-si depaseasca temerile si sa se tina in continuare de acest gest nobil, pe care-l reprezinta donarea de sange. In acest context, i-am adresat cateva intrebari d-nei Dr. Alina Dobrota, Director @ Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta.
Ce-a adus nou pentru Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta pandemia si implicit aceasta stare de urgenta?
Preocuparea fata de posibilul impact pe care infectia cu SARS CoV 2l-ar putea aveaasupra activitatii noastrea aparut inca din luna ianuarie a acestui an, deci dinainte de declararea pandemiei. Inca de atunci am inceput sa achizitionam echipamente de protectie si sa crestem cantitatile de materiale necesare dezinfectiei.
Perspectiva extinderii infectiei in Romania si a riscului de a se atinge la un moment dat stadiul de transmitere locala/comunitara, ne-a determinat sa gandim diverse scenarii cel putin teoretic posibile si sa anticipam masurile care vor trebui luate, avand in vedere dispozitiile existente la momentul respectiv si pe cele actualizate in functie de evolutia infectiei.
Deci perspectiva pandemiei a impus din timp reactii proactive, iesirea din rutina a intregii echipe si adaptarea din mers a activitatilor de recoltare sange, in paralel cu mentinerea capacitatii de a aproviziona cu componente sanguine cele 14 spitale din judet cu care avem contracte.
Practic, echipa aflata la conducerea institutiei este inca din luna februarie in stare de veghe si alerta, pentru a reactiona rapid, iar din 19.03.2020 a fost desemnat Comitetul pentru situatii speciale/de urgenta la nivelul institutiei, cu atributii si responsabilitati delegate fiecarui membru. Obiectivele noastre sunt mentinerea continuitatii activitatii, securitatea angajatilor, donatorilor si, indirect, a pacientilor, prin cantitatea, calitatea si diversitatea componentelor sanguine pe care le asiguram spitalelor.
Dar in ceea ce priveste doua dintre aceste obiective, depindem de donatorii de sange, fara de care nu am avea cum sa asiguram pacientilor componentele sanguine. Ca intotdeauna, dar mai ales in astfel de perioade, este nevoie de intelegere, solidaritate, sinceritate si colaborare. Suntem toti responsabili de ceea ce facem pentru a depasi aceasta perioada: angajati, donatori, medici clinicieni din spitale.
Ce s-ar intampla daca un membru al personalului dvs. ar fi infectat cu noul Coronavirus?
Riscul potential fata de care solutiile implementabile sunt limitate il reprezinta infectarea unui angajat cu SARS CoV 2; daca ar aparea aceasta situatie, ar fi foarte probabil necesara carantinarea intregului personal aflat in activitate in perioada respectiva si implicit in contact cu acea persoana. Speram ca masurile luate, discutiile si instructajele periodice cu angajatii sa ne ajute sa nu ne confruntam cu aceasta situatie.
Care a fost comportamentul donatorilor, dupa declararea pandemiei?
Declararea pandemiei si introducerea primelor restrictii de deplasare pentru populatie a creat in general la nivelul comunitatii o reactie fireasca de retinere fata de venirea la centrul de transfuzie sanguina. In a doua jumatate a lunii martie au fost vreo 2 saptamani de reducere cu 50-60% a numarului de persoane care au venit sa doneze la sediu, situatie cu care noi, in Constanta, ne intalnim anual in sezonul estival, doar ca de aceasta data nu au mai fost posibile deplasarile in judet pentru colecte mobile, pentru compensare.
Aceasta situatie, aparuta in mai toate judetele, nu a afectat insa in Constanta asigurarea tratamentului transfuzional pentru pacienti, donatorii raspunzand apelurilor noastre telefonice, mesajelor transmise prin mijloacele de comunicare Fb, emisiuni TV, radio, presa.
Deosebit de importante pentru populatia potential donatoare de sange au fost doua momente: confirmarea faptului ca donarea de sange este necesara si permisa, deci oamenii pot veni la centrele de transfuzie sanguina, apoi includerea in ordonanta ca exceptie de la regulile de restrictionare, a deplasarii la centrul de transfuzie sanguina pentru donare de sange.
S-au modificat in vreun fel procedurile, avand in vedere contextul?
Desigur, asa cum am mentionat, a fost necesara adaptarea modului de organizare si desfasurare a activitatilor medicale si administrative la noile realitati, initial anticipandu-le intuitiv, din experienta, apoi pe baza analizei riscurilor potentiale si inerente (de exemplu reducerea numarului de donatori , reducerea cererilor spitalelor), pe masura ce diseminarea infectiei a evoluat trecand de la cazurile de import la transmiterea locala/comunitara.
Astfel, am introdus reguli stricte de acces in institutie pentru diferitele categorii de persoane, inclusiv pentru potentialii donatori. Procesul de selectie a acestora a fost adaptat nevoii de identificare a celor care ar fi putut fi infectati asimptomatici, iesiti din izolare, contacti la risc; au fost introduse doua etape suplimentare de autoselectie si selectie, inainte de a se intra pe circuitul obisnuit de evaluare in vederea admiterii la donare.
Accesul in centrul de transfuzie se face doar dupa citirea informatiile afisate la avizier si completarea unei declaratii pe propria raspundere; in functie de raspunsuri, potentialul donator va putea sau nu sa intre pe circuitul de selectie si donare.
O alta masura necesara in contextul pandemiei
O alta masura identificata ca fiind necesara in contextul pandemiei a vizat personalul medical si administrativ: prin rotatie, mentinand continuitatea tuturor activitatilor, au fost programati in zile de recuperari/concediu, astfel incat, in limita posibilului, macar cate o persoana pentru fiecare activitate critica sa fie disponibila daca cea in activitate trebuie izolata. Suntem o echipa redusa numeric, este dificil de gestionat, dar pana la un punct, nu imposibil. Desigur, eu nu am intrat in aceasta schema.
In ceea ce priveste relatia cu spitalele carora le furnizam componente sanguine, acestea au fost informate cu privire la situatia colectei de sange, le-au fost propuse masuri suplimentare de gestionare a stocului disponibil, de prioritizare a cazurilor si de relationare cu noi, astfel incat impreuna sa reusim sa depasim aceasta perioada fara consecinte negative asupra pacientilor cu nevoi transfuzionale.
Ce s-a intamplat cu cererea de sange venita din partea spitalelor, in ultimele doua saptamani?
Dupa aparitia ordinului de reducere a interventiilor programate, a cazurilor care nu constituie urgente, s-a inregistrat o scadere brusca, abrupta a solicitarilor de componente sanguine; timp de vreo doua saptamani nici cel mai sensibil produs, concentratul trombocitar, solicitat in cantitati mari la un moment dat, nu a mai fost luat, in ciuda cererilor facute in prealabil.
Cereri zilnice reduse au continuat sa vina de la 4-5 spitale din 14. Am anticipat insa aceasta situatie si inca din martie urmaresc personal stocurile de componente sanguine, valabilitatea lor, astfel incat sa evitam expirarea.
Am estimat atunci ca in maxim 2 saptamani vor creste cererile de concentrate trombocitare, existand in judet pacienti cu boli oncologice, hematologice, etc. dependenti de acest tratament; din pacate, nu ni se transmite din partea spitalelor unde acestia se interneaza periodic, deci sunt cunoscuti, monitorizati de un medic, nici o estimare a necesarului, nu exista o predictibilitate a necesarului posibil pentru acest tip de component sanguin a carui valabilitate este de doar 5 zile.
Nu este deloc usor sa pastrezi balanta intre cereri, stocuri existente prea mari sau prea mici
Faptul ca cererile de componente sanguine au scazut impune masuri proactive permanente de supraveghere a ceea ce exista deja in stocuri, de colaborare cu alte centre de transfuzie sanguina, dar nu ne permite o relaxare in ceea ce priveste activitate de recoltare, intrucat oricand se pot produce accidente rutiere, casnice, orice alt incident sau agravare brusca a starii de sanatate a unor persoane, nasteri cu complicatii, cazuri in care, pe langa interventiile terapeutice specifice, tratamentul transfuzional poate salva sau contribui la salvarea, ameliorarea situatiei pacientului; acest lucru devine posibil doar atunci cand componentele sanguine exista deja in centrele de transfuzie sanguina, gata de administrat.
Nu este deloc usor sa pastrezi balanta intre cereri, stocuri existente prea mari sau prea mici, persoane dornice sa doneze in numar prea mare sau prea mic, riscul de a expira, dar nu este imposibil atat timp cat intelegem toti ca trebuie sa functionam ca o echipa: centru de transfuzie sanguina- potential donator- spital. Donatorul fidelizat, cel care doneaza periodic, obisnuit cu procedura, va intelege mai usor aceasta necesitate, anume aceea de a-si programa venirea la donare si in functie de nevoile anuntate de centrul de transfuzie sanguina. Aici mai este de lucrat cu fiecare dintre membrii “echipei”. Este un proces de maturizare in timp la nivelul comunitatii careia ii apartinem toti.
Cum au reactionat donatorii la noua realitate?
Dupa cum am mentionat mai sus, a fost o perioada de vreo doua saptamani in martie, in care oamenii nu au mai venit sa doneze in ritmul obisnuit; era de asteptat, teama de a se infecta, nesiguranta cu privire la dreptul de a se deplasa pentru donarea de sange, cresterea preocuparilor fata de problemele de interes personal, toate acestea sunt motive care probabil i-au determinat sa renunte sau sa amane donarea de sange. O mare parte dintre cei contactati de noi au raspuns insa pozitiv.
Noua procedura de selectie
Noua procedura de selectie, cu etapele preliminare introduse, a nemultumit unele persoane, din cauza cresterii timpului de asteptare; in alte cazuri, nemultumirile au fost de fapt generate de constatarea ca nu sunt eligibili temporar din cauza revenirii recente din strainatate sau alte cauze din aceeasi categorie. Am avut o persoana care nu a declarat faptul ca a fost in izolare, dar a fost identificat in lista persoanelor din aceasta categorie si nu i s-a permis accesul in centru. O alta persoana a incercat de doua ori sa treaca de filtrele introduse. Acestea sunt insa doar cazuri izolate. Nu intra in discutie negocierea criteriilor de selectie atata vreme cat compromisul ar putea avea consecinte asupra sanatatii cuiva.
Zilnic vin oameni sa doneze, numarul situandu-se undeva la 50% fata de cel obisnuit; pentru aceasta perioada in care sunt restrictionate internarile, este suficient, cu conditia ca printre cei care doneaza, cel putin 2/3 sa fie donatori fidelizati, astfel incat sa putem pregati concentrate trombocitare.
Amintesc faptul ca o femeie poate dona de maxim 4 ori/an, iar un barbat de maxim 5 ori/an, prin metoda obisnuita de donare; pentru donatorii care doneaza si prin afereza, numarul total permis de donari pe an este mai mare.
Cum credeti ca va fi luna urmatoare la Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta?
Da, dificil de raspuns la aceasta intrebare. Inca de la sfarsitul lui februarie incerc sa gandesc in perspectiva, la aceasta viitoare luna anuntata ca fiind cu mare risc de a atinge varful extinderii comunitare. Un risc ce poate oricand sa atinga si activitatea noastra, in ciuda masurilor preventive luate. Am apreciat inca din februarie, empiric, ca mai devreme de sfarsitul lui iunie nu prea sunt sanse sa intram in ritmul “normal” de activitate, astfel incat s-au achizitionat/comandat materiale , echipamente de protectie care sa acopere necesarul pana la 15 iulie 2020.
Variabilele care nu sunt insa sub controlul nostru sunt, pe de o parte, numarul persoanelor care doresc si vin sa doneze sange, iar pe de alta parte, nevoile transfuzionale si numarul pacientilor spitalizati. Daca asupra numarului donatorilor de sange putem interveni prin comunicarea directa cu dumnealor, prin mesaje sustinute de mass-media si autoritati nationale si locale (in limita restrictiilor impuse prin ordonante la un moment dat), asupra necesarului de componente sanguine transmis de spitale nu putem interveni decat, cel mult, cu recomandari.
Un anumit grad de predictibilitate pentru pacientii cu nevoi transfuzionale cronice ar fi de asteptat sa existe la nivelul spitalelor
Cum am spus deja, un anumit grad de predictibilitate pentru pacientii cu nevoi transfuzionale cronice ar fi de asteptat sa existe la nivelul spitalelor si, pe baza acestuia, sa ne fie transmise anticipat solicitarile. Componentele sanguine sa astepte pacientul si nu invers, cel putin pentru cazurile prioritizate de clinicieni. Un deziderat al oricarui sistem de sanatate!
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
Joi 14.11.2019 a avut loc o dezbatere, organizata in cadrul programului “N-avem SANGE” si transmisa LIVE in pagina noastra, din dorinta de a afla care sunt cauzele care ne tin departe de donarea de sange. La eveniment au fost prezenti directori ai catorva centre de transfuzie, medici hematologi, reprezentanti ai diferitelor asociatii implicate in promovarea donarii, ca de altfel si un grup consistent de #bloodfluenceri.
Redam mai jos cateva dintre declaratiile importante si adaugam inregistrarea dezabaterii, care la momentul la care publicam acest articol avea aproape 10.000 de vizualizari.
Multe raspunsuri
“Imi pun intrebarea “de ce nu doneaza romanii?” de ani buni si sincer nu am gasit foarte multe raspunsuri. Apreciez insa ca numarul donatorilor de sange este atat de mic in Romania datorita lipsei de informare, sensibilizare a oamenilor, si mai ales de constientizare a populatiei de nevoia de sange. Chiar daca oamenii stiu ca exista aceasta nevoie, ca trebuie sa vina sa doneze, poate-si propun sa o faca si nu au timp sau uita sa o faca. Daca, insa, ar constientiza cat de important este acest sange, pentru bolnavii din spitale, cred ca ar deveni o obisnuinta pentru ei donarea de sange.
Este important sa ne monitorizam starea de sanatate, ca sa
surprindem eventualele boli, care ar putea sa apara, si sa le surprindem in
fazele initiale, pentru ca ele sunt mult mai usor de tratat atunci. In Romania nu exista inca un
program national de preventie, romanii nu se investigheaza, si iata ca noi
putem sa venim in intampinarea romanilor, propunandu-le sa vina sistematic la
orice centru judetean sa doneze. Pentru ca donand constant nu numai ca salveaza
viata pacientilor din spitale dar isi salveaza propria viata. Avem si un
exemplu aici, in aceasta seara.
Este deci foarte important sa donezi sange deoarece iti
controlezi astfel propria sanatate.” – Dr.
Doina Gosa, Director CTS Bucuresti
Am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii
“Prahovenii nu doneaza cat ar trebui si din pacate, in ultimii ani, am constatat o scadere a numarului donatorilor care se prezinta in mod spontan in centrele de transfuzii. Rata de prezentare a donatorilor scade si cred ca asta este datorata in primul rand faptului ca dupa revolutie nu a mai existat o constanta preocupare pentru promovarea donarii de sange, intr-un mod sistematic si organizat, la nivel national.
Cu regret spun ca in epoca comunista sistemul de promovare era foarte bine gandit si foarte bine pus la punct. Noi acum traim cumva faptul ca donatorii, foarte multi dintre cei care sunt in varsta, recrutati in perioada comunista, imbatranesc si ies in mod natural la pensie din functia lor de donator. Din acest motiv noi incercam sa mergem mai aproape de oameni, pentru ca provocarile societatii de astazi sunt tot mai mari, si oamenii isi fac tot mai greu timp sa vina la centrele de transfuzie.
Pentru asta cred ca romanii ar trebui sa fie mai bine informati dar cred ca cei care au competenta ar trebui sa se uite si la un cadru legislativ, pentru ca o simpla informare nu este suficienta pentru a aduce in centre, ca sa-I asezi pe scaunul de donare. Trebuie create conditii legislative, care sa ofere donatorului un sentiment de siguranta la locul de munca, care sa nu-i pericliteze pozitia fata de colegi.
Un sistem de promovare la nivel national
Romanii nu sunt oameni mai rai, nu sunt oameni mai putin empatici dar sunt bombardati cu foarte multa informatie si nu pot face o selectie, nu pot prioritiza ceea ce le este vandut ca informatie buna: “faceti asta…”, “cumparati asta…” Pentru acest lucru este nevoie de un sistem de promovare la nivel national, coerent si bine pus la punct, pentru ca oamenii sa aiba o informare continua si sustinuta, nu doar o stire bomba care spune “criza de sange”. O astfel de stire mai mult alarmeaza si mobilizeaza pentru maxim doua – trei zile.
Trebuie facuta o educatie constanta si asta inseamna o
implicare foarte mare a intregii societati. Munca de recrutare a donatorilor nu
este doar munca centrelor de sange si a asociatiilor, trebuie sa fie munca
intregii societati. Noi facem acum lucruri punctuale, ne agitam foarte mult noi
toti cei din centrele de transfuzie, dar faptul ca faci un lucru punctual nu
are continuitate.
Noi incercam la nivelul judetelor ca stabilim niste contacte,
sa mentinem niste relatii, dar asta nu este suficient. Asa cum spuneam, avem
nevoie de un nou cadru legislativ si trebuie facut ceva la nivel national.” – Dr. Georgeta Hanganu, Director CTS Prahova
“Dupa 2007 ne-am confruntat cu scaderea foarte mare a
numarului de donatori, serviciul militar nemaifiind obligatoriu. Personalul
militar activ a scazut foarte mult in cei 12 ani, si am fost nevoiti sa ne
adresam si institutiilor publice sau companiilor private, pentru a creste
numarul de donatori. Asta coroborat si cu un plan de promovare a donarii de
sange la nivelul unitatilor militare, la nivelul companiilor, unde am efectuat
colecte mobile. Am luat masuri pentru a creste numarul de donatori si numarul
de componente sanguine. Colectele mobile au un avantaj prin faptul ca atrag mai
multi oameni la donare.
Trei cauze principale
La nivel de centru am identificat trei cauze principale, pentru care romanii nu doneaza. Prima ar fi teama de achizitie de infectii, asociate actelor medicale sau asa numitele infectii nosocomiale. Mediatizarea negativa a activitatii medicale din Romania a lasat o amprenta asupra populatiei.
O a doua cauza ar fi
lipsa de timp. Si asta ar trebui coroborata cu faptul ca unele firme nu permit
angajatilor sa lipseasca de la program, desi este legal.
A treia ar fi generata
de faptul ca oamenii au o perceptie gresita despre donarea de sange, despre
consecinte, despre incidentele transfuzionale. Au impresia ca cei care doneaza sange se expun unor
riscuri foarte mari. Ceea ce nu este adevarat!” – Lt. Col. Dr. Florea Vladescu, Medic Sef CTS MApN
“Sintagma “criza de sange” este excesiv utilizata in
mass-media dar nu numai. Nu ii acuzam, pentru ca poate asa au fost lasati sa
creada, pornind de la informatii venite din spitale. La nivel international
s-au tot pus intrebari in ultimii ani, despre cum ar putea fi definita o asa
zisa criza de sange. Ne confruntam si noi in Romania, fie in ansamblu, fie la
nivelul anumitor regiuni, ca si toate celelalte tari, cu o reducere a numarului
de donatori si implicit cu o reducere a disponibilului in anumite perioade
sezoniere.
In Romania nu este o reala criza de sange
In Romania nu este o reala criza de sange, lipseste insa o gestionare a disponibilului, intr-o forma organizata, la nivel national. Astfel incat, avand in vedere ca exista zone cu o dezvoltare mult mai ridicata a serviciilor medicale: chirurgie cardiovasculara, hematologie, oncologie, deci servicii medicale mari consumatoare de tratament transfuzional, si zone care nu sunt la acelasi nivel, se creaza un dezechilibru la nivel de tara.
Sunt judete in care nu se ajunge ca interventii chirurgicale
sa fie amanate, pentru ca nu se fac foarte multe, si zone precum marile centre
universitare (Bucuresti, Cluj, Targu Mures, Timisoara, Constanta) in care
solicitarea este mult mai mare.
Surplusul, din zonele in care utilizarea nu este la nivelul
disponibilului, trebuie orientat in mod rational, fara a afecta situatia din judetele
respective, catre zonele mari consumatoare. Colegele din judetele cu volum
foarte mare de utilizare tin legatura cu directorii altor centre de transfuzii
si in masura posibilului toti colegii ajuta. Subliniez ca este forma noastra de
a ne adapta situatiei, este insa nevoie de o organizare la nivel national. De
aici rezerva despre continua mentiune “criza de sange”. Avem criza poate de
multe lucruri, criza de informatii corecte, cu privire la nevoia de a dona
sange periodic, fara ca gestul donarii de sange sa fie legat de nevoia unei
cunostinte sau a unei rude.
Intrebarea retorica adresata celor prezenti dar si celor care ne urmaresc: “oare chiar n-au sange romanii?” Au sange, e nevoie de implicarea tuturor.
In Constanta si noi ne confruntam cu o reducere a numarului de persoane care vin sa doneze in timpul saptamanii, de Luni pana Vineri. Daca in 2011-2012 media era de 50 de pungi recoltate pe zi, in acest an media e de 40. In schimb, avem confirmarea a ceea ce am sustinut de ani de zile si am si implementat, oamenii doresc o flexibilizare a programului centrului de transfuzii. De la inceputul lui 2016 am implementat programul “Ultima Sambata din luna”, in care lucram la sediu, pe langa colectele din judet.
Daca in 2016 media pentru aceasta Sambata a fost de 20 de pungi, in 2019 am ajuns la peste 50 de pungi. Ba mai mult, pentru ca oamenii citesc repede mesajul, au ramas cu impresia ca in fiecare Sambata avem program la sediu. Au fost suparati la-nceput dar le-am explicat ca aproape fiecare Sambata este prevazuta cu colecta mobila in judet si au inteles.” – Dr. Alina – Mirella Dobrota, Director Centru Regional de Transfuzii Constanta
“Exista
inca nevoie de reglementare in utilizarea produselor de sange. Sunt inca cereri
de sange care exced nevoia reala. Utilizarea produselor de sange nu este
neaparat judicioasa si conform normelor. Uneori se cere sange sau se cer
produse de sange, cand nu este neaparat nevoie. Din acest motiv putem spune ca
se creaza o criza de sange, pentru anumiti pacienti care intr-adevar au nevoie
de sange sau alte produse, si de aici apar poate si povestile.
Noi avem niste norme, niste standarde pe care incercam sa le utilizam.
Sunt niste limite ale parametrilor hematologici, in care noi ne incadram cand cerem produse de sange. Sunt intr-adevar medici care cer si in afara acestor situatii. Practic este o cerere nejustificata, pentru ca vor sa aiba un confort intraoperator sau pentru un pacient care este intr-adevar intr-o situatie critica.
De exemplu, limita pentru anemie este sub 7 grame de
hemoglobina, in ghidurile internationale. Foarte mult timp s-a cerut sange si
la 10 grame.” – Dr. Horia Bumbea,
Profesor la Clinica de Hematologie a Spitalului Universitar, Vicepresedinte al
Colegiului Medicilor Bucuresti.
“Medicul
prescriptor are obligatia sa informeze pacientul sau apartinatorii ca este bine
sa doneze sange. In niciun caz nu trebuie sa i se impuna pacientului si nu
trebuie sa fie traumatizat si sa i se mai aduca inca o problema in plus,
spunandu-i “nu te operez daca n-ai sange”. Nu, asta nu trebuie sa se-ntample!
Trebuie comunicat foarte frumos pentru ca este mai important
ca oamenii sa-nteleaga si sa vina sa doneze, atunci cand pot, atunci cand simt
s-o faca si e mult mai important sa li se spuna ca trebuie sa revina sa doneze.
Pentru noi, donatorul care revine la donare este foarte confortabil
Avand analizele bune in mod repetat este un element de siguranta pentru noi. De la acesti donatori recoltam produsele pentru pacientii foarte vulnerabili, pentru nou nascuti, chiar pentru transfuziile fetale. De asta este foarte important sa inteleaga donatorii, ca merita sa revina.
Pe de alta parte, pe langa donarea standard, care e foarte
confortabila pentru ca dureaza efectiv 7-10 min., mai exista si alte tipuri de
donare, cum ar fi donarea prin Afereza. Merita ca donatorii sa aiba
curiozitatea ca dupa ce au donat o data sau de doua ori sa devina donatori de
Afereza. Prin Afereza se recolteaza concentrate trombocitare care sunt necesare
pentru pacientii din transplant, transplant de maduva, pacientii cu situatii
grave care au avut chimioterapie si alte tratamente agresive, sau care prin
natura bolii au devenit trombocitopedici si au nevoie de transfuzie de
trombocite.
Ideea este ca acest produs salveaza viata pacientilor si donatorii
merita sa fie curiosi si sa descopere si aceasta metoda de donare.” – Dr. Corina Posea, Hematolog la CTS
Bucuresti
Conceptul acesta “criza de sange” are un puternic caracter de autosabotaj
„Criza de sange este punctuala. Este ceva ce se intampla acum si este pe o perioada definita. Acoperim criza de sange, ne-am spalat pe maini am terminat povestea. Atunci sunt foarte multi oameni, spun asta din experienta proprie, care vin si fac niste eforturi ca sa doneze intr-un astfel de moment – isi iau o zi de concediu sau chiulesc cu forta, acolo unde angajatorul nu e de acord, gasesc o bona pentru copilul pe care nu au cu cine sa-l lase – tocmai ca sa ajute sa contribuie si ei la stingerea acestei crize.
Un exemplu de genul asta a fost dupa #colectiv, cand cohorte
intregi de oameni au facut cozi aici. Ceea ce e foarte bine. Dar partea proasta
cu aceasta “criza” este faptul ca acesti oameni, care fac aceste eforturi,
asteapta urmatoarea “criza”, ca sa se implice din nou. Ei nu vor deveni in mod
natural donatori recurenti de sange, pentru ca nu constientizeaza ca este o
nevoie permanenta de sange, ci inteleg ca uneori se intampla sa lipseasca
sange, din anumite centre.
Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical
Al doilea lucru pe care voiam sa-l spun se refera la ceea ce spunea d-na Dr. Posea, Este inadmisibil ca medicii sa conditioneze actul medical, in functie de disponibilitatea pacientului sau apartinatorilor, de-a veni sa doneze sange. Nu e nicio diferenta din a-l forta pe omul asta de a veni cu grupuri intregi de donatori sau a nu-l opera, a nu-i salva viata, pentru ca nu are bani sa plateasca, legal sau illegal, cat vrea medicul respectiv. Se intampla din pacate foarte frecvent si este ceva ce trebuie rezolvat, pentru ca ne duce in zona de “criza”, cand oamenii se mobilizeaza sa salveze viata cuiva si apoi isi iau o lunga pauza ca au obosit, au facut niste sacrificii, si mai asteapta o tura, pana la urmatoarea “criza”.
Vina nu e neaparat la romani
Cred ca unul din raspunsurile la intrebarea “De ce nu doneaza romanii?” este acela ca vina nu e neaparat la romani. Nu e vorba neaparat de ignoranta sau de nepasare ci e vorba despre cum ajunge informatia la oameni si ce mesaje primesc ei de fapt. Nu sunt convins ca la nivel national exista aceasta perceptie, ca nevoia de sange este permanenta si ca merita sa luam in calcul donarea recurenta. Nu sunt convins ca la nivel national sunt suficient de multi oameni care sa stie de beneficiile donarii de sange si despre cum te poate ajuta pe tine ca donator.
Ar trebui pornit de la o campanie nationala, care sa nu
sublinieze nevoia de sange in criza, ci nevoia de sange constanta, plus
beneficiile care vin la pachet cu ea.” – Andi
Carlan, Activist Civic, #bloodfluencer
“Este nevoie sa transmitem mesajul corect catre apartinatori
si aici cred ca este o problema in spitale. Poate nu medicii, poate
asistentele, nu transmit corect invitatia apartinatorilor, ca sa vina sa
doneze. Eu cred ca medicii prioritizeaza punga de sange in functie de gradul de
urgenta al pacientului si nu neaparat legat de numarul de donatori.” – Dr. Doina Gosa, Director CTS Bucuresti
“Sunt unul dintre beneficiarii unui DA, da donarii! Am
beneficiat de un rinichi si iata ce inseamna generozitatea unui donator,
indiferent ca e vorba de sange sau de organe, in scop terapeutic. As vrea sa
fac referire la cultura donatorului. Trebuie promovata aceasta cultura a
donatorului. Ea trebuie facuta de toate fortele implicate, nu doar de ONG-uri,
de catre toate institutiile medicale.
Daca in spital exista
un buletin informativ prin care pacientului i se explica foarte clar ce inseamna
sa doneze sange sau un organ salvator, el va intelege. La medicul de familie de
asemenea. Sa nu uitam si rolul bisericii. Un mesaj transmis catre credinciosi
poate avea un efect extraordinar. Iata ce inseamna si putem face acest lucru
impreuna!
Da donarii de organe, da donarii de sange!
Tari avansate, precum Spania, care este pe primul loc in ceea ce priveste transplantul, au o cultura a donatorului, pe care o promoveaza in mod constant. Noi mergem anual, cu o echipa formata din cativa voluntari, in diferite orase ale tarii. Stam de vorba cu oamenii pe strada. Mergem in policlinici, in spitale. Mergem in licee, in facultati. Stam de vorba cu toti si le ducem mesajul despre ce inseamna “Da donarii de organe, da donarii de sange!” Oamenii inteleg, oamenii sunt altruisti, oamenii vor sa ajute.
Problema nr. 1 este lipsa de informare. Nu stiu care este
particularitatea legala, nu stiu cum sa procedeze, nu stiu care sunt
beneficiile acestei generozitati, pe care ei pot sa o faca. Din concluziile pe
care noi le-am tras, in urma unor astfel de actiuni, intr-adevar peste 80% sunt
de acord cu donarea.
Avem un procentaj extraordinar dar lipsa de informatii si de
accesibilitate a cetateanului duce la astfel de sincope si la astfel de
situatii, care ne situeaza pe linie de donare de organe, de exemplu, pe ultimul
loc din Uniunea Europeana.
#altruism
Ce poate fi mai frumos pentru un pacient decat sa primeasca viata de la un semen, prin donarea de sange, prin donarea de organe? Acest lucru se poate face numai prin caracterul altruist al semenilor nostri.
Stiinta a avansat pe toate palierele ei dar sange nu poate sa
produca. Merita ca printr-un efort comun sa ne unim fortele pentru o campanie
de constientizare cu privire la caracterul legal si benefic al actului donarii.
Putem sa o facem!
Este tragic sa auzi ca nu poti sa fii operat, pentru ca nu
exista sange. Este dureros, ca pacient, si te aduce in pragul disperarii.
Medicii fac si ei tot ce pot, uneori le sunt depasite capacitatile
profesionale, datorita cererilor din ce in ce mai mari. Sa nu uitam ca numarul
afectiunilor cronice creste in mod alarmant.” – Gheorghe Tache, Presedintele Asociatiei Transplantatilor din Romania
“In
generatiile noi, care sunt acum in liceu, in facultate, avem oameni care sunt
din start mai dispusi sa contribuie la binele comunitatii. In plus avem acest
carlig, donarea de sange poate sa devina “cool” pentru ei. Cam asa cum o faceti
voi la “N-avem SANGE?!” Recunosc ca mi-a luat 5 luni, din momentul in care
Matei a implinit 18 ani, pana sa fac declicul. De fapt a avut legatura cu
faptul ca a votat pentru prima data in Mai, la europarlamentare.
80% dintre donatori sunt recurenti
Hai sa nu mai lasam lucrurile astea, care tin de setarea unui obicei nou, sa le lasam doar la latitudinea donatorului. Ma bucur ca 80% dintre donatori sunt recurenti dar ma intreb daca in statistici recurenta asta nu inseamna ca venim o data la jumatate de an, o data la un an si un sfert, un an si trei sferturi.
O prima zona in care am putea sa crestem este sa transformam asta intr-un obicei nu doar recurent dar care sa semene cu intervalul medical la care se poate dona in siguranta. Pentru ca traim in secolul 21, mi-as dori sisteme informatice eficiente pentru donatori.” – Diana Maria Voicu, #bloodfluencer, Presedinte Initiativa Romania
“Mi se pare ca tinerii nu stiu despre ce este vorba in actul
donarii, fiindca la inceput nici eu nu stiam ce presupune. Am vazut un afis in
autobuz, “N-avem SANGE?!”, l-am citit, m-am intrebat ce se-ntampla dar n-am
vrut sa aflu mai mult, mai departe si am lasat-o asa. La un moment dat a
intervenit un eveniment si m-am dus sa donez impreuna cu un prieten.
Am ramas surprins atunci de ceea ce inseamna de fapt sa
donezi sange, fiindca este ceva la care nu te astepti. Pare simplu si pare ca
nu e o nevoie atat de mare, eu asa am perceput-o. Daca ar fi fost mai important
s-ar fi facut mai multe si s-ar fi batut la clasa la mine, la liceu, si ni s-ar
fi spus sa donam.
Asa cum am auzit in seara asta, nu suntem informati. De la
noi e si mai greu sa vina o initiativa in sensul asta. Cand am incercat sa
conving mai multi prieteni sa doneze, unii au spus DA, si au venit sa doneze,
altii au spus ca NU.
Frica de necunoscut
Mi se pare ca cei care au spus NU nu au spus asta pentru ca nu voiau sa doneze sange. Nu stiau ce presupune si aveau o frica de necunoscut, care-i impiedica sa faca acest pas. Dupa ce le-am spus ce traseu am facut la o donare si ce discutii am avut cu ocazia asta, au spus “wow, vreau sa donez si eu!”
A ajutat foarte mult
si treaba asta cu Maratonul, fiindca a fost perceput de prietenii mei drept
ceva greu de realizat. Cand le-am spus ca fac asta si ca sa promovez donatul de
sange – fiindca am purtat tricoul asta cand am alergat, cu lacrimi cu tot – au
zis ca daca eu am alergat pentru chestia asta atunci chiar e ceva important. Au
vrut apoi detalii si conversia s-a realizat.” – Benyamin Saeednia, #bloodfluencer
“Cred ca
scaderea numarului de donatori se incadreaza in aceasta scadere a spiritului
civic, pe care o resimtim in aproape toate domeniile vietii, spre exemplu
prezenta la vot, ca sa fac o paralela cu ce s-a petrecut in ultima vreme. La
fel se intampla si cu donarea, cred ca romanii nu mai au acel ceva intre ei,
care sa-i faca sa doneze. Mi-e foarte greu sa ma gandesc cum s-ar putea
revigora acest spirit civic.
Din ceea ce s-a discutat aici, sunt de acord cu nevoia de
informare, nevoia de modele – asa cum sunt bloodfluencer-ii creati de voi, prin
acest program – care prin exemplul propriu pot sa disemineze ideea ca e nevoie
ca oamenii sa se implice in procesul de donare.
Pe segmentul nostru de varsta, avand in vedere ca suntem cam
ocupati, este o idee foarte buna sa putem dona Sambata, in restul saptamanii
pur si simplu nu avem timp.
Am 10 ani de cand donez constant si m-a ajutat foarte mult ca
la Federatia de Rugby Dr. Alin Popescu a organizat periodic, de 4 ori pe an,
actiune de donare. Pentru mine acelea au fost niste repere in calendar, puse de
la inceputul anului. N-am reusit sa ma duc de 4 ori pe an dar in medie cam de 2
ori am reusit.
Altii nu au acest privilegiu, le e greu sa plece de la
serviciu, asa ca weekend-ul poate reprezenta o solutie.” – Serban Damian, Medic, Nutritionist Sportiv, #bloodfluencer
De 20 de ani asteptam de la Stat sa faca promovare si e promovarea pe care o vedeti.
„Am zis ce putem sa facem noi si am pornit o aplicatie. Am strans programatori voluntari, ca sa putem face Donorium. Apoi am fost la directorii centrelor si cu ajutorul lor am putut sa-i dam o insemnatate si o legatura aplicatiei cu centrele.
Noi de fapt vrem sa ajutam centrele si donatorii sa se
gaseasca unii pe altii, lucru care nu se-ntampla inca asa cum am vrea. Am in
continuare acelasi sfat, pentru cine vrea sa doneze, veniti la 12:00 la donare.
Pana cand guvernarea Boc a taiat donarea de Sambata, donam de
fiecare data Sambata. 5 ani de zile am venit numai Sambata, desi lucram.” – Horia Bugner, bloodfluencer, fondator
Donorium
“Avem la
Pharma Nord niste evenimente, la care stam de vorba cu specialistii despre
preventie. La evenimentul de astazi chiar mi-am permis sa includ donarea de
sange in preventie. Astazi am vorbit despre preventie din doua puncte de vedere.
O data pentru a ajuta societatea sa devina din ce in ce mai sanatoasa.
Sunt convins ca prin actul de donare exact la asta contribuim, intr-un fel sau
altul.
Am citit undeva ca donand salvezi 3 vieti, donand de 4-5 ori
pe an salvam pana la 15 vieti. Asta inseamna ca putem avea o societate mai
sanatoasa si tot progresul asta pe termen lung poate fi influentat de donarea
de sange.
Al doilea punct de
vedere atins astazi a fost cel legat de persoana donatorului, pentru ca donarea
ajuta, donatorul avand foarte multe beneficii de sanatate. In acest context,
personal cred ca este nevoie ca firmele sa se implice in promovarea donarii de
sange. Sper sa convingem
si alte companii sa se alature acestui demers.
Ca o nota funny la final, nu suntem o companie mare, n-avem
multi colegi, dar din 10 cati suntem 8 deja doneaza. Am profitat ca exista acea
zi libera si am convenit cu totii ca putem avea o saptamana de concediu in plus
pe an, pe care si-o va lua fiecare cum considera” – Lucian Blaga, Director Comercial Pharma Nord
Legatura cea mai importanta este omenia
„Sangele nu are religie, este acelasi pentru toti, nevoile sunt pentru toti cei care trec printr-o situatie delicata. Ceea ce incercam sa facem noi cu “Picatura de Viata” este sa incercam sa-i educam pe tineri, pe studenti si nu numai, sa iasa din zona lor de confort si sa faca ceva pentru cei din jurul lor.
Am inceput “Picatura de Viata” in Targu Mures si apoi am
continuat-o in Bucuresti. O facem in prezent de doua ori pe an si incercam sa
ajungem la trei editii pe an. Este organizata Duminica, in centru, la Sala
Dalles. La ultima editie au fost 103 oameni care au dorit sa doneze sange,
dintre care au reusit sa doneze 78. Ceea ce a fost foarte bine pentru 4 ore.
Sesizez doua aspecte care au legatura cu lipsa sangelui.
Intalnesc studenti care habar n-au avut de asa ceva, n-au auzit ca pot sa faca
lucrul asta. Ei vin din provincie in Bucuresti si nu stiu despre treaba asta
si-atunci cred ca o solutie este educarea lor inca din liceu, chiar daca ei nu
sunt eligibili pentru moment. Daca educatia incepe de la final de gimnaziu,
daca un profesor ar aminti de oportunitatea asta, ar fi foarte bine.
Cred ca trebuie facut un plan de informare si in licee si
facultati, cu seminarii bine puse la punct. Poate chiar vorbim si il
implementam, cu traineri, cu voluntari.
Al doilea aspect pe care il sesizez are legatura cu sistemul
medical, care este putred undeva. Chiar daca spunem ca e rar intalnit faptul,
de multe ori am vorbit cu oameni care aveau nevoie de sange pentru o
interventie, carora li s-a transmis raspicat ca nu se poate daca nu e cineva sa
doneze pentru ei. Atunci omul se mobilizeaza, in comunitatea noastra oamenii
merg si doneaza, iar apoi omul respectiv si apartinatorii au o atitudine de
delasare.
Daca am reusi sa devenim acea comunitate functionala de care
am vorbit, in care sa ne implicam noi activistii, cat si medicii, cred ca am
putea face din sistemul asta ceva util.” – Costi
Gogoneata, Pastor Biserica Adventista de Ziua a Saptea / Capelan AMiCUS
Bucuresti
#tinerii
“Cred ca noi tinerii avem un rol foarte important in campaniile de donare de sange, in primul rand cu ideea de campanii in licee si in scoli. Stiu ca la noi, in special in clasa a XI-a, se tot fac campanii pe diferite subiecte. Ceea ce observ eu cu stupoare este ca elevii vin doar ca sa scape de anumite ore, fara sa ia absente, dar nu sunt deloc atenti la cee ace se prezinta.
Importanta donarii
sangelui ar putea sa ajunga mai repede la ei daca alaturi de specialistii care
vin sa faca prezentarile sa fie si tineri ca mine si prietenii mei, ca prin
exemplele noastre sa ii convingem si pe ei si sa le aratam ca se poate, ca sunt
foarte multe beneficii de sanatate.” – Alexandra
Boboc, #bloodfluencer
“In
seara asta toata lumea a vorbit de centralizarea lucrurilor si asta este ceea ce
am incercat sa facem prin aplicatia Donorium. Am incercat cumva sa ajungem la
cat mai multa lume si am incercat sa facem proiectul acesta national. Una
dintre cele mai mari probleme a fost ca ne-am facut un set de informatii
disponibile in aplicatie si am avut surpriza ca in alte localitati decat
Bucuresti donatorii au fost respinsi cu criteriile de eligibilitate, pe care
noi le-am pus in aplicatie.
In Bucuresti sunt donatori admisi la donare cu 50kg, in tara
am avut donatori respinsi cu mai putin de 60kg. Ne-am pus problema ce-ar trebui
sa facem si n-am ajuns inca la o concluzie. Probabil aici ajungem exact la ce
spunea dl. Dr. Vladescu, in sensul ca ar trebui sa vina de undeva de mai sus
informatiile astea si sa fie foarte clare. “ – Dragos Mutascu, fondator Donorium
Concluziile dezbaterii
Pentru a dona mai mult si mai eficient ar trebui sa avem o informare sustinuta a donatorilor, cu un continut general agreat, sa avem comunicare in favoarea donarii inca de la varste mai fragede, sa o adresam adaptat si sa fim atenti la comunicarea biunivoca. Merita sa implicam companiile si sa deschidem cumva poarta catre un astfel de suport, sa digitalizam actiunile noastre si sa avem acelasi mod de lucru peste tot. E o ocazie buna sa comunicam un stil de viata sanatos, sa avem o comunitate functionala si nu in ultimul rand sa avem incredere in noi insine.
Multumim inca o data companiei Blitz Technology, care a facut posibila transmisia LIVE a dezbaterii noastre, precum si companiei Nutrivita, care ne-a oferit gustarile sanatoase. Speram sa revenim curand cu alte editii la fel de interesante.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
In prima parte a
acestei luni, mai exact Miercuri 10 Iulie 2019, a fost demarata o campanie de
stimulare a donarii de sange in Municipiul Constanta, in cadrul Programului
National “N-avem SANGE?!”. Cu aceasta ocazie am stat de vorba cu mai multi
donatori, ca de altfel si cu personalul Centrului de Transfuzie, precum si cu
d-na Dr. Alina-Mirella Dobrota, Directorul Centrului, care ne-a acordat un amplu
interviu.
Campania dureaza pana la finalul lunii August si este sustinuta local de CertSign. Parteneri locali sunt Seaview Media, Radio Constanta, precum si Primaria Municipiului Constanta.
un interviu de Marian Costache
De cata vreme lucrati
in domeniul transfuziei sanguine si ce-ati invatat despre oameni in toata
aceasta perioada?
Lucrez in domeniul transfuziei sanguine din 1991. In toata
aceasta perioada a trebuit sa invat sa ma apropii de oameni, dintr-o noua
perspectiva, aceea a medicului specialist in acest domeniu. Am invatat ca o
parte dintre oameni ar fi dispusi sa doneze sange daca inteleg esenta acestui
gest. Am invatat ca Centrul de Transfuzie trebuie sa ofere oamenilor un ambient
placut, o atmosfera cu totul diferita decat cea dintr-o institutie medicala
obisnuita, in special in zona de asteptare.
Am invatat de asemenea ca zambetul angajatilor este esential,
si aici avem inca mult de lucrat, chiar daca avem o echipa foarte buna si
dedicata. Zambetul lipseste de multe ori, fara a fi vorba de suparare.
Care sunt problemele cu
care va confruntati in mod curent, in privinta transfuziei sanguine, in judetul
Constanta?
Problemele cu care noi, ca institutie unica in judet, ne
confruntam vizeaza mai multe aspecte ale activitatii noastre. Daca ne gandim in
primul rand la capacitatea de a raspunde solicitarii spitalelor, in componente
sanguine, numarul de donatori ar trebui sa fie mai mare. Nu vorbim despre o criza
de sange. Ne luptam sa anticipam momentul in care se poate produce o criza de
componente sanguine, la nivelul judetului, si facem asta de peste 20 de ani. Am
avea, insa, nevoie de o crestere a numarului de persoane, care vin zilnic sa doneze,
cu 20-30%.
Practic, problema care apare este variabilitatea, imposibil de prevazut, a numarului de persoane care vin in fiecare zi la donare. Aceasta variabilitate afecteaza posibilitatea de a asigura diversitatea de produse sanguine pe care noi o pregatim si pe care spitalele le solicita. Nu a fost afectata capacitatea de tratare a pacientilor, dar exista situatii in care unele interventii sunt amanate o zi sau doua. In repetate randuri, mesajul nostru catre populatie este acela de a-i ruga sa vina de Luni pana Vineri.
O a doua problema cu care ne confruntam este aceea a timpului
de asteptare. Pentru a reduce acest timp avem nevoie de un numar mai mare de
angajati si de un alt spatiu. Spatiul pe care-l avem la dispozitie, inca de la
constructia cladirii in 1960, nu permite cresterea numarului de cabinete
medicale, dublarea numarului de pozitii de fotolii de recoltare, si in aceste
conditii inevitabil apar si nemultumiri.
Daca as continua la capitolul nevoi, de 20 de ani, de cand reprezint aceasta institutie, mi-am dorit foarte mult ca Centrul de Transfuzie sa fie cunoscut si recunoscut drept o institutie medicala performanta, la nivelul judetului si nu numai, si in acest context sa intre in atentia comunitatii dar si a autoritatilor locale. Oricat de bun specialist ar fi directorul Centrului, oricat de bun manager, de la un punct incolo institutia nu se mai poate dezvolta fara sprijinul autoritatilor locale. Aceasta este o activitate care depinde, dincolo de aspectele medicale, de sprijinul autoritatilor locale si al populatiei.
Trebuie sa spun ca in ultimii doi ani situatia, in ceea ce
priveste relationarea cu autoritatile locale, s-a imbunatatit. Am primit deja
sprijinul Consiliului Judetean si al Primariei Municipiului Constanta. Avem protocoale
de colaborare cu diverse primarii din judet, deci lucrurile se misca. Mai incet
decat ne-am dori, dar avem semnale pozitive.
Observ cu mare bucurie, in ultimii ani, ca a crescut numarul
tinerilor si a persoanelor de varsta medie, care vin sa doneze. A crescut
numarul persoanelor cu studii superioare, care vin sa doneze, si bucuria mea sporeste
atunci cand vad familii, cupluri, parinti cu copii care au implinit 18 ani, si
care vin impreuna sa doneze. Vad si tineri care isi aniverseaza majoratul, in
ziua in care au implinit 18 ani sau la scurt timp dupa aceea vin sa doneze,
unii dintre ei marturisind “mama nu ma lasa dar totusi am venit”. Se intampla
lucruri bune dar este nevoie de mai multa solidaritate.
Nu adresez aceasta chemare la solidaritate doar populatiei, ci intregului personal medical, din toate institutiile, in special din unitatile spitalicesti in care tratamentul transfuzional este folosit. Am dori sa vedem implicare macar de suflet si nu numai si din partea medicilor si a managerilor acestor institutii. Exista reprezentanti ai personalului medical, care doneaza in mod individual. La nivelul judetului, insa, au fost prea putine actiuni organizate in ultimii 20 de ani, de catre spitalele din judet, care sa arate ca recunosc contributia institutiei noastre, ca recunosc nevoia, si ca se implica direct in satisfacerea nevoii terapeutice, a pacientilor de care se-ngrijesc.
Ce simtiti ca ati
reusit in toti acesti ani, de cand lucrati in domeniul transfuziei sanguine?
In toti acesti ani, din 2001, de cand reprezint Centrul de
Transfuzie Constanta, m-am straduit sa dezvolt institutia si sa formez o
echipa. Cred ca am reusit cu aceasta echipa sa transformam Centrul de
Transfuzie, asa cum era el pana in 2001, intr-o institutie reper pentru serviciile
medicale din judetul Constanta. Tot ce-am facut in ultimii ani, toate sutele de
ore suplimentare lucrate in weekend nu ar fi fost posibile fara acordul
angajatilor. Avem numeroase actiuni derulate in weekend sau de sarbatori,
pentru ca atunci doresc oamenii sa doneze.
Pentru urmatorii 10-15 ani mi-as dori, insa, un nou sediu,
pentru Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanta. De aceea am spus mai
devreme, ca de la un anumit moment, indiferent de cat de mult te-ai stradui si
de cat de bine pregatit ai fi, singur nu poti trage institutia mai departe, n-o
mai poti dezvolta.
Sper ca in cadrul reformei sistemului de transfuzie, pe care Ministerul Sanatatii o preconizeaza, in timp sa se realizeze si acest obiectiv, asa cum Dobrogea si zona Constantei o merita. Sa existe un nou centru, un spatiu care sa permita dezvoltarea multor altor activitati, precum cercetare in domeniu si implicare in transplantul de celule stem. Mi-as dori totodata, ceva ce ar fi realizarea mea de suflet, sa facem din aceasta institutie un centru de referinta in formarea profesionala, in domeniul medicinei tranfuzionale.
Ce credeti ca s-ar
putea face mai bine in privinta comunicarii despre donarea de sange?
In ceea ce priveste informarea populatiei cu privire la
donarea de sange si actiunile de recrutare de noi donatori si de fidelizare a
donatorilor care au donat o data mai este mult de facut. Si aici spun in primul
rand ca noi, personalul medical, mai avem inca multe de facut. Nu avem, in
general, pregatire speciala pentru a comunica cu oamenii. De multe ori, chiar
daca intentiile sunt bune, poate nu am identificat cuvintele potrivite.
Ce ne-a lipsit noua in Constanta, din experienta mea, a fost
sprijinul unor voluntari. Poate ca eu sunt prea tehnica de multe ori, in
mesajele mele. Personalul fiind in numar redus, chiar daca am implicat
asistentele mai tinere in actiunile acestea de promovare, poate ca lucrurile nu
s-au facut la nivelul la care oamenii asteptau. De aceea apreciez foarte mult aceasta
campanie, deoarece campania “N-avem SANGE?!”, cu acel semn de intrebare esential,
intentioneaza pana la urma sa arate populatiei faptul ca nici nu ar aparea
sintagma “criza de sange”, utilizata uneori excesiv de mult in mass-media, daca
oamenii ar intelege caracterul indispensabil al sangelui donat.
Cred eu ca doar cu sprijinul ambasadorilor donarii de sange (#bloodfluencerilor – n.r.), numai cu oameni din afara institutiilor noastre, dar care au inteles ei insisi acest lucru si au donat sange, putem convinge populatia, cel putin acea parte din populatie care este inca rezistenta.
Pot sa va dau un exemplu de astazi, relatat de echipa de la
recoltare. Astazi a venit un tanar sa doneze, insotit de mama sa. Mama din
anumite motive nu a putut dona dar in etapa premergatoare donarii efective si-a
exprimat, in prezenta uneia dintre asistentele noastre, temerile numeroase fata
de riscurile donarii de sange, de fapt fata de prezenta intr-o institutie
medicala de stat. A dorit sa vada cum arata sala de recoltare, daca nu exista
risc pentru fiul ei de a se infecta. I-a fost aratata sala de recoltare, fiul a
donat.
Exista insa inca in randul populatiei, chiar printre cei mai
tineri, aceasta teama de a nu lua vreo boala. Cum putem convinge mai usor
aceasta categorie a populatiei, daca nu cu ajutorul celor care au donat, au trait
o experienta, poate si neplacuta, dar dupa ce le-a trecut supararea au inteles
ca nu se putea altfel.
Daca noi venim cu explicatii, cu justificari, se poate considera ca nu incercam decat sa ne scuzam. De aceea, fara nicio rezerva spun, ca orice initiativa, orice campanie organizata in parteneriat cu publicul, cu oameni care nu au alta implicare decat aceea de a fi donator de sange, este binevenita si poate conduce la rezultate foarte bune si sustenabile in timp.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.
