Valentin Titilina este unul dintre #bloodfluencerii a cărui poveste merită să fie știută, făcând parte din categoria de #bunepractici și exemple.
În acest sens, am fost curioși să aflăm ce se află în spatele poveștii sale cu donarea de sânge și ce îl motivează să se implice în promovarea acestei cauze.
,, Încerc zilnic să mă ghidez după ceea ce spune fabula pasării colibri. Aceasta fabula menționează că la un moment dat într-o pădure a izbucnit un incediu foarte foarte mare, iar toate animalele alergau să-și salveze viața, mai puțin pasărea colibri, care tot aducea apă în cioc, ca să stingă focul. La un moment dat, un tigru, conștient de inutilitatea demersului, s-a oprit să-i atragă atenția:
– Ești nebună? Tu crezi că poți să stingi focul asta imens cu stropul de apă pe care-l aduci tu? Pasărea colibri i-a răspuns foarte simplu:
– Eu îmi fac partea mea.
Donator de sânge solitar
Din punctul meu de vedere, toate probleme din țara noastră sunt cauzate de lipsa educației (sau de educația precară). Acesta este motivul pentru care eu nu am conștientizat problema generată de lipsa donatorilor de sânge, astfel că prima donare de sânge am făcut-o în anul 2008-2009 (nu rețin data exactă) la Centrul de Transfuzie Sanguină, București.
Interacțiunea cu angajații Centrului de Transfuzie Sanguină a fost neplăcută pentru mine, astfel că am luat o pauză de câțiva ani. Ulterior, am primit referințe foarte bune despre Centrul de Transfuzie Sanguină col.prof.dr. ”Nicolae Nestorescu”, iar începând din 2014 până în prezent am finalizat 25 de donări.
Donator de sânge însoțit de prieteni/ colegi/ amici
Am promovat frecvent donarea de sânge, iar mai mulți prieteni/ colegi/ amici mi-au spus că apreciază gestul meu de a dona sânge, dar să le spun când merg eu pentru că nu vor/ nu știu/ uită să meargă singuri.
Totodată, experiențele pe care le-am trăit la Centrul de Transfuzie Sanguină col.prof.dr. ”Nicolae Nestorescu” m-au convins să fac mai mult. Cele pe care nu le voi uita niciodată sunt:
- O persoana avea nevoie de donatori pentru o rudă care trebuia operată. S-a prezentat cu aproximativ 10 persoane la Centrul de Donare, dar doar unul sau doi au putut dona (din motive obiective). Eu i-am spus că pot dona pentru ea, iar la auzul cuvintelor mele, aceasta a început să plângă și să-mi mulțumească pentru acel gest, cu mențiunea că nu a donat sânge niciodată și nu s-a gândit până atunci să facă acest gest;
- O altă persoană care dona pentru un membru al familie era disperată să găsească și alte persoane la Centrul de Donare. I-am spus că pot dona eu pentru ea, și a încercat să-mi puna bani în buzunar în semn de „mulțumire”, dar am refuzat categoric și i-am spus să doneze acei bani către un ONG care ajută alți oameni;
- Mai mulți colegi/ prieteni/ amici care m-au rugat să donez sânge pentru rude care trebuiau să fie operate, și am ajutat de fiecare dată în mod direct sau indirect.
Suplimentar, estimez că în anul 2016 am văzut pe Youtube campania lansată în anul 2014 de către Antena 1-„Donează roșu pentru România”, ocazie prin care am aflat multe informații utile, inclusiv că există oameni bolnavi de talasemie sau hemofilie, care în lipsa transfuziilor pot muri oricând, astfel că am început să „propovăduiesc” nevoia de donatori de sânge și avantajele pe care le pot avea donatorii.
#bloodfluencer
Începând din anul 2018 am conștientizat că pot să ajut mai mult (m-a motivat inclusiv povestea lui Andi Cârlan), astfel că am insistat printre colegi/ prieteni/ amici să organizeze campanii de donare de sânge la sediul companiilor sau să promoveze/ încurajeze mai multe persoane să doneze sânge. În felul acesta, am ajutat la organizarea unor campanii de donare de sânge de către:
- Asociația Casa Bună – 1 campanie
- Asociația The Social Incubator – 1 campanie
- Raiffeisen Property International GmbH – 5 sau 6 campanii
- Hotel Novotel – 1 campanie
- Raiffeisen Bank – 4 campanii (două în 2018 și două în 2023) și urmează încă 4 în acest an.
Implicare civică constantă
Împreună cu un prieten, am sesizat autoritățile (Ministerul Sănătății) cu privire la probleme pe care le-am întâmpinat și le-am identificat în sistem (ex: faptul că nu se poate dona sânge în weekend și faptul că au fost închise punctele de recoltare de sânge din cadrul Spitalului Floreasca, Spitalului Fundeni și Spitalului Universitar).
Donez și voi continua să fac acest lucru, întrucât consider că:
- este cel mai simplu mod de a salva aproximtiv 3 vieți;
- acest gest include și o doză de egoism, prin faptul că mă asigur că sunt sănătos, fiind acceptat la donare;
- este o datorie a fiecărui cetățean român (care este eligibil) să doneze sânge.”
Cuvintele lui Valentin, precum și actele acestuia, pun foarte bine accentul pe importanța contribuției fiecăruia dintre noi la mai binele comunității în care trăim. Ține de responsabilitatea fiecăruia de a ne îngriji de societatea și bunele practici în care trăim.
Cea mai bună lecție de educație pe care o putem oferi este chiar propriul exemplu. Dacă fiecare dintre noi își face partea și vorbește despre acest lucru, picătură cu picătură, în timp și cu răbdare, visul frumos al oceanului schimbării va putea fi realizat, iar cauza pentru care cu toții luptăm – viața – și beneficiile unui stil de viață sănătos, vor fi cu fiecare zi mai aproape de îndeplinire!