Povestea mea de donator de sange nu incepe deloc eroic sau demn dar daca nu se intampla asa poate ca acum nu (mai) aveam atatea donari la activ, 14 la momentul acesta.
Am inceput sa donez prin anul 2011. La acel moment lucram intr-o companie unde nu prea se ingaduia efectuarea de zile de concediu, oricand si oricum. Astfel ca, fiind determinat sa imi iau o zi libera am gasit aceasta varianta, avand in vedere obligatia angajatorului, prin lege, de a acorda zi libera angajatului care doneaza sange (solutie nedemna, cum spuneam…).
Cum Karma lucreaza, am ajuns la CTS Constanta unde erau cam 25-30 persoane in fata mea. Ziua mea libera parea ca va fi petrecuta acolo. Si asa a si fost, dar a meritat pe deplin.
Dupa parcurgerea procedurii de inscriere, a urmat perioada de asteptare la rand. Timp berechet de pierdut. Pe atunci nu aveam cont de Facebook, nici macar smartphone. Cat sa joc „snake” pe vechiul meu Nokia 6310i? Limitat… Astfel ca am inceput sa citesc cartile si brosurile gasite prin CTS, evident despre beneficiile donarii de sange (atat morale cat si fizice). O lectura care m-a luminat si mi-a schimbat perceptia despre aceasta activitate.
Apoi am intrat in vorba cu donatorii vechi si am sesizat satisfactia si bucuria cu care vorbeau despre tot ceea ce inseamna donarea de sange. Sunt aceleasi sentimente si trairi pe care le incerc eu acum, dupa 14 donari.
Momentul primei donari a trecut ca prin minune, neavand nicio emotie, in mare parte si datorita personalului CTS Constanta, profesionist si mereu in preajma donatorului pentru monitorizare.
De atunci am donat in fiecare an de 2-3 ori, uneori pentru persoane care aveau nevoie urgenta, alteori doar penru ca am simtit nevoia, la CTS Constanta, Mangalia si Tulcea, cu exceptia anilor 2014 si 2016. In perioadele mentionate nu am putut dona din cauza unor interventii chirurgicale si nu am mai fost eligibil pentru o perioada determinata.
Mai mult, acum donez doar in zile libere sau concediu, la actualul loc de munca nefiind nevoie de artificiul care m-a determinat sa pornesc pe acest drum. De asemenea, usor-usor, mi-am convins sotia si doi prieteni sa doneze si ei cateodata. Tot ce imi doresc in acest sens este sa fiu sanatos si sa pot dona cat mai mult, pentru ca este o actiune care ma implineste moral, imi ofera beneficii fizice si mai ales pentru ca N-AVEM SANGE!
N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.
Partenerii din acest program sunt, pana in acest moment, Institutul National de Hematologie Transfuzionala, Fundatia Universitara AISTEDA, MACROMEX, Smith&Smith, Deutsche Leasing, Victron Energy, IQads, Universal Solution, X2 Adventure, Radio Romania, Itsy Bitsy, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, Smart Society si Motion Vision Communication, care se ocupa si de strategia de comunicare.
In Bucuresti, proiectul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.