Andreea Borza: „Dorinta de a ajuta si de a te implica apare pe un fond de nemultumire. Vezi oameni afectati de boala, de nedreptate, de saracie, de excluziune sociala, si nu te poti preface ca ei nu exista.”

Andreea este un om bun, este dintre acei oameni buni care nu se lasa. Si-a dorit foarte mult sa doneze si pana la urma a reusit. As putea spune ca informatia de care avea nevoie a gasit-o cumva. Gandindu-ma doar la povesti similare cu a Andreei, stau si ma-ntreb cati oameni cu Hepatita A isi doresc sa doneze, in tara asta, si nu reusesc sa o faca, datorita unei proaste si sau incomplete informari.

un interviu de Delia Modrea

Care sunt lucrurile care conteaza pentru tine?

Sunt Andreea și lucrez de 12 ani în cercetare clinică – acel domeniu de la care lumea întreagă a așteptat, până de curând, soluția pentru ieșirea din pandemie, adică vaccin și tratament pentru Sars-cov2.

Fac voluntariat de peste 15 ani, în mai multe domenii –  educație, sănătate, civic, social. Cineva m-a întrebat odată de ce fac asta, ce-i așa de extraordinar să lucrezi pro bono pentru copii defavorizați, sau pentru bolnavi de cancer. Nu mă gândisem la asta până atunci, și i-am răspuns, râzând, că așa îmi cere metabolismul.

Dorința de a ajuta și de a te implica apare pe un fond de nemulțumire. Vezi oameni afectați de boală, de nedreptate, de sărăcie, de excluziune socială, și nu te poți preface că ei nu există. Sigur că un gest mărunt n-o să rezolve niște probleme structurale ale societății. Dar el poate face diferența pentru un om aflat într-o situație de vulnerabilitate. Îi poate aduce o speranță, îi poate oferi o șansă, sau îi poate salva viața. Și atunci, acel gest contează și nu mai este unul mărunt.

Care este legatura ta cu donarea de sange?

Donarea de sânge mi se pare cel mai ușor și mai rapid mod de a salva viața cuiva. Mai ușor decât o vizită într-un salon de oncologie pediatrică sau într-un ghetou bucureștean. Și mi-am dorit enorm să pot dona sânge, încă de prin 2009. Doar că, în cazul meu…: “Ne pare rău. Ați avut hepatită A la vârsta de 17 ani, de aceea nu puteți dona sânge.” Am auzit asta de nenumărate ori, inclusiv din surse oficiale.

Ce ai simtit cand ai realizat ca de fapt esti eligibila pentru donare?

Frustrările mele au început când am început să compar sistemul de la noi cu sistemele din alte țări, realizând că, de fapt, sunt eligibilă pentru donare. Mi-am dat seama că, la noi, criteriile de eligiblitate pentru donatorii de sânge sunt neclare, expeditive și nerevizuite de nu știu câți ani. Că nu există o abordare unitară în centrele de transfuzii din țară. De pildă, greutatea minimă admisă pentru un donator oscilează între 50, 55 și 58 kg, în funcție de centru.

”Hepatita de orice tip” (deci și de tip A) e criteriu excluzionar permanent în unele locuri (inclusiv în București, pe site-ul CTSB), iar în altele se specifică „hepatită B și C”. Asta scrie pe site-urile centrelor de transfuzii. Cam câți potențiali donatori au fost pierduți, de-a lungul anilor, din cauza câtorva kilograme, sau din cauza afurisitei de hepatite A (care se vindecă fără sechele după 6 luni)? Sau câți potențiali donatori au renunțat, fiindcă ghidul donatorului e de fapt o scurtă listă cu criterii foarte generale, iar dacă ai întrebări ești trimis să consulți „legislația în vigoare”? Credeți că oamenii stau să citească texte de legi?

Cum ai reusit totusi sa donezi?

Eu am donat sânge, pentru prima oară, în luna mai a anului trecut, printr-o întâmplare. Am doi oameni mișto în lista de facebook – Delia Modrea și Andi Cârlan – care distribuiseră un apel la donare de sânge. Eram într-o pasă proastă în ziua aia, și mi-am vărsat tot oful pe ei, că uite, vreau să donez și nu pot. Mi-au cerut detalii, au promis că se interesează și revin. Spre mirarea mea, chiar au revenit, în aceeași zi, să-mi spună că ba da, poți dona sînge chiar dacă ai avut hepatită A. După ce mi-am instalat aplicația Donorium – de care am aflat tot atunci – m-am programat la prima donare pentru luni dimineață (eram într-o sâmbătă).

Unde crezi ca e problema cu lipsa donatorilor?

Cunoscând bine neajunsurile sistemului, eram (și sunt) exasperată de campaniile de „conștientizare”. Mi se par, mai degrabă, campanii de culpabilizare. „Românii nu vor să doneze sânge, din cauza asta mor oameni în spitale, n-avem sânge…” Știm!! Știm că n-aveți sânge! Și da, sunt mulți care ajung să doneze sânge doar când cineva drag are nevoie. Sau într-un moment de tragedie națională, cum a fost la Colectiv.

Dar problema cu rata mică a donatorilor nu ține doar de donatori, după cum am explicat mai sus. Comparativ cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, recompensăm cel mai bine donatorii, și îi primim într-o rată deprimant de mică.

#recompense

(Paranteză. Am mai auzit voci care cereau ca donatorii să fie recompensați mai mult. Mie, sincer, beneficiile actuale mi se par suficiente. Dacă decidenții ajung la concluzia că ar fi utile mai multe beneficii pentru donatori, am un singur amendament – fără bani cash. Mai multe tichete de masă, bilete la evenimente, vouchere, reduceri de transport, zile libere, poate chiar scutire de plata CAS pe luna respectivă – orice, dar nu bani. Nu suntem vânzători de sânge.)

Până la beneficii, însă, ar trebui atrași și încurajați donatorii, printr-un sistem mai prietenos (un ghid detaliat, de pildă, cum e cel din UK) și printr-o abordare mai coerentă, la nivelul țării. Există progrese – față de acum 10 ani, să zicem – dar mai e mult de îmbunătățit. Donatorii trebuie să găsească sprijin și răspunsuri la întrebări rapid, direct la sursă, și nu pe facebook, întâmplător, prin intermediari și după nu știu câți ani. Am putea învăța asta de la țări care au mai puține restricții și mai multe explicații. Și care au, desigur, și mai mulți donatori.

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt:

INHT, MACROMEX, H.Essers, CertSIGN, IQads, Grupul Digi | RCS & RDS,Universal Solution, X2 Adventure, Bucharest Running Club, Itsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange, AMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRing, Nutrivita, Getica OOH, Paco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way Media, Fairway Media, Blitz Technology, Expodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview Advertising, City Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.