Loading....

Etichetă: donator

Ana Albu (Donator Plasma COVID): „Frica a dispărut după primii 100 ml., tot timpul a stat cineva cu mine, am povestit si mi s-a mulțumit de 1000 de ori.”

Urmatorul act de curaj vine din Baia Mare, de la Ana Albu, 45 ani, inginer de profesie si o mare pasionata de sport. Ana ne-a povestit ca pana acum nu a mai donat, de frica sa nu lesine. De acum, insa, ne-a marturisit ca si-a depasit frica si va mai dona cu siguranta.

Ce a determinat-o sa-si depaseasca frica? Ceva pe cat de simplu, pe-atat de profund, anume gandul la parintii ei. Lasam mai jos povestea Anei exact pentru voi, pentru cei care ati trecut prin boala, ati trecut prin ce era cel mai greu, si inca ezitati in a-i ajuta pe altii sa treaca si ei cu bine.

un interviu de Delia Modrea

“M-am decis să vă împărtășesc experiența mea, în ceea ce priveste donarea de plasmă, cu speranța că povestea mea vă va ajuta pe voi, cei indeciși sa o faceti, pentru ca este mare nevoie de această plasmă.

Ca sa ma prezint asa pe scurt …. un om mai fricos decât mine, rar exista. Imi este frica, de exemplu, sa fiu întinsă pe spate. Am senzatia de amețeala puternică și de leșin, asta ca sa descriu doar fobia, care are cat de cat o legătură cu donatul plasmei.

În data de 07.10 am fost si m-am testat COVID, pentru ca deja aveam aproape toate simptomele bolii. Pe timpul convalescentei a încolțit în mine dorința de a dona plasmă. După cele 14 zile, insa, am dat-o in alte boli si a fost necesar sa iau din nou antibiotic, dar am facut o vizită la Centrul de recoltare, pentru o evaluare inițială.

Mi s-a spus clar ca donarea prin plasmafereza se poate face doar după 28 zile de la testul pozitiv, 14 zile de la administrarea antibioticului si 7 zile de la incheiarea CM (ptr. femei). Mi-au verificat venele si m-au programat pentru data de 16.11 la donare, cu rugămintea de-a aduce rezultatul pozitiv al testului COVID si analizele care mi s-au făcut atunci, cand am fost depistată, analize care nu sunt neaparat obligatorii. Pentru a putea dona e nevoie ori de test pozitiv ori de test de anticorpi. De asemenea mi s a mai spus cu 2-3 zile inainte sa nu mănânc gras si sa nu consum alcool. Ce nu mi-au spus, e foarte important  consumul de lichide sa fie cat mai mare.

A venit si dimineata donarii. Nu stiam daca am voie să mănânc sau nu. I-am scris repede unei cunostinte care lucrează acolo si mi-a dat acceptul. Da, trebuie sa mâncăm ceva usor înainte, si bineteles sa ne hidratatam.

Am ajuns la Centrul de Transfuzie, am fost rugată să completez niste hârtii, cum ca imi dau acordul, un mic istoric medical si o mica ancheta COVID. După aceea am intrat la doctorul care supraveghează centrul, care m-a intrebat cum ma simt, daca mai am simptome, daca ma doare ceva. Acest medic mi-a dat apoi acceptul pentru donare.

Ajunsă în sala de recoltare, mi s a luat din deget putin sânge, pentru a vedea ce grupa de sânge am si probabil nivelul de Ca, pentru ca ulterior mi-au dat sa beau un pahar cu Ca, si mi-au luat tensiunea. Am aflat atunci ca procedura se numeste Plasmafereza. Am mai asteptat cca. 5 minute, pana au pregătit robotelul. Mi se uscase gura de frica deja…si m-au chemat sa ma asez. M am așezat, vena mi-au gasit o repede si au pornit aparatul.

In total se doneaza 600 ml., care se impart in trei, deci plasma donata ajunge la trei bolnavi. După primii 100 ml. aparatul se opreste, separă plasma de restul sângelui, pe care ti-l duce inapoi, prin acelasi ac. De aceea trebuie sa stai bine cu venele, pentru ca o face cu o anumita presiune. După aceea o ia iarasi de la capat si tot asa. La mine a durat o oră jumate, si a durut putin la început. Sângele meu a fost si foarte gros pentru ca nu ma hidratatasem suficient.

Cand nu poate sa scoată sângele din vena, robotelul te atenționează că trebue sa masezi mingiuta, ca sa pornești presiunea. Tot din acelasi ac, înainte de toata procedura trage asistenta si putin sânge, care ajunge la București, pentru analize, anticorpi etc. Mi-au spus că în doua saptamani au sa ma sune, sa-mi spuna cat de „buna” e plasma mea. Daca e buna, ma mai asteapta la donare. Dacă nu am anticorpi, oricum plasma poate fi folosita, în alte afecțiuni.

Frica a dispărut după primii 100 ml, tot timpul a stat cineva cu mine, am povestit si mi s-a mulțumit de 1000 de ori, deja eram stingheră de la atatea mulțumiri. Am rugat-o pe asistenta sa imi faca si o poza. Am sa o atasez aici, sper sa nu deranjeze pe nimeni.

Trebuie sa va spun ca in orice moment procedura se poate opri si se poate face o pauza, de exemplu. Mie imi amortise mana, dar daca ceva nu e in regula, se opreste de tot. Sunt ok si 200ml. si 400 ml..

Cand am terminat, am avut asa o stare de bine si am fost atât de mândră că am reușit. Acum abia astept sa vina rezultatul, iar daca toate sunt in regula ma duc sa mai donez. Sper ca randurile mele sa va dea curaj celor care v-ati însănătoșit si sunteti apți pentru donare “ – Cu drag, Ana Albu

N-avem SANGE este un program national de stimulare a donarii voluntare de sange, gestionat de Asociatia HEM, iar in capitala acesta se desfasoara pentru si sub coordonarea Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Partenerii nostri din acest program sunt: INHT, MACROMEXH.EssersCertSIGNIQadsGrupul Digi | RCS & RDS,Universal SolutionX2 AdventureBucharest Running ClubItsy Bitsy, Fundatia Universitara AISTEDA, Fundatia Donatorilor Benevoli de SangeAMiCUS Bucuresti, Activator HUB, RingRingNutrivitaGetica OOHPaco Media, TOI Innovative Media, Joint Media, Way MediaFairway MediaBlitz TechnologyExpodom si Motion Vision Communication.

In Bucuresti, programul este sustinut din Decembrie 2017 si de Primaria Capitalei, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, care pune la dispozitie spatii de afisaj in spitale, licee, teatre si mijloace de transport in comun.

In Constanta, programul este sustinut local de Seaview AdvertisingCity Park Mall, Magazinele Brick si Radio Constanta.

“Din perspectiva de alergator am avut la un moment dat gandul ca m-ar putea ajuta donarea, pentru cresterea performantelor sportive.” – Serban Damian, Medic, Nutritionist Sportiv, Presedinte RO Club Maraton

Am stat de vorba zilele trecute despre donare cu Serban Damian, dintr-o perspectiva multipla. Va invit sa parcurgeti materialul, deoarece rareori se intalnesc la o persoana atatea lucruri care sa aiba legatura cu donarea de sange.

un interviu de Marian Costache

Esti donator vechi, constant. Ce anume te-a determinat sa donezi prima data?

Sunt donator de sange de aproape 10 ani, nu mai tin minte exact de cand donez, deoarece s-au adunat multe donari de-a lungul timpului. Am donat prima data din curiozitate, desi ca medic stiam ca donarea, pe langa a fi un gest foarte frumos, care poate ajuta si salva vieti, are si beneficii pentru sanatate. Combinatia de factori m-a dus catre a face acest gest si a merge la o caravana mobila, ce umbla pe la noi prin sector. Am avut atunci ocazia sa experimentez prima donare de sange.

Practici alergarea pe distante lungi. Din perspectiva asta cum privesti donarea?

Din perspectiva de alergator am avut la un moment dat gandul ca m-ar putea ajuta donarea, pentru cresterea performantelor sportive. Apoi am gasit si date in acest sens. Practic, asa cum se stie, noi functionam in regim aerob pentru ca eritrocitele noastre, care contin hemoglobina, transporta oxigenul catre muschi, muschi care folosesc oxigenul pentru a genera energie, din resursele noastre interne.

Cu cat ai o masa eritrocitara mai bine reprezentata, cu-atat poti sa functionezi mai bine. Practic, una dintre adaptarile organismului la efortul aerob este inclusiv cresterea masei eritrocitare, cresterea cantitatii de hemoglobina si capacitatea de extractie a oxigenului din celulele rosii, din hematii.

Deci si din perspectiva de alergator m-am gandit ca ma poate ajuta aceasta reinnoire a masei eritrocitare, prin donare. Practic, noi dam la fiecare donare 450 ml. de sange, ceea ce inseamna ca organismul trebuie sa compenseze si sa puna la loc eritrocitele si plasma pe care le-am donat. Acesta este un moment in care se regenereaza, apar celulele tinere si fortam intr-o oarecare masura, dar intr-un sens benefic, reinnoirea sangelui nostru.

Esti nutritionist sportiv. Exista vreun pericol pentru sportivii care doneaza sange sau dimpotriva, printr-o nutritie adecvata efortul asupra organismului, generat de donare, poate fi acoperit imediat?

Ca medic si ca nutritionist sportiv pot spune ca beneficiile exista. Vorbim de mult mai multe beneficii si nu de riscuri. Evident ca o persoana care face sport ar trebui sa se afle intr-o stare buna de sanatate si doar atunci poate dona.

Se intampla insa uneori ca alergatorii pe distante lungi sa sufere de anemie. Un pacient anemic, un sportiv anemic nu va dona. Atunci donarea ii poate reduce capacitatea de performanta. Insa un sportiv sanatos va avea beneficii. 

Normal ca atunci cand ai donat, nu te duci in aceeasi zi si poate nici a doua zi sa faci un efort de lunga durata, pentru ca e posibil sa experimentezi o stare de slabiciune, ameteala, de la caz la caz. E bine sa lasam o perioada de timp, ca organismul sa se refaca. Atat pierderea de eritrocite, cat si de plasma, nu este atat de mare incat sa puna in vreun fel in pericol sanatatea. Daca ne hidratam bine in ziua respectiva, daca mancam, problemele nu vor exista.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=EVwytgUUnQc&feature=youtu.be ]

Exista nutrienti care ar trebui introdusi imediat in organism, pentru a stimula refacerea sangelui, din punct de vedere al compozitiei?

Nu putem vorbi de ceva anume, de care organismul are nevoie strict dupa donare, in afara de hidratare. Hidratarea e practic singura problema care apare, pentru ca ai pierdut 450ml. de sange si te-ai si deshidratat in felul acesta, intr-o oarecare masura.

Din punct de vedere alimentar, imediat nu trebuie sa mananci ceva anume. Insa, la modul general, pentru a sustine capacitatea organismului de a genera noi eritrocite e bine sa avem o alimentatie care contine suficient fier, fier care se gaseste intr-o multime de alimente: carne, organe, galbenusul de ou, frunze verzi. Spanacul, salatele, toate frunzele verzi contin o cantitate de fier, fier non-hem, care nu se asimileaza la fel de bine ca fierul din surse de origine animala.

De asemenea, o alimentatie care contine o cantitate optima de proteina este importanta, pentru ca toate structurile celulare, inclusiv hematiile, sunt structuri care au proteine in compozitie. Daca alimentatia, per total, este multumitoare din punct de vedere al cantitatii de proteine atunci si hematopoeza, acest proces de nastere a noilor celule rosii, se va desfasura in limite normale.

Esti presedinte de ong. Cum privesti din aceasta perspectiva misiunea sociala pe care si-a asumat-o programul nostru, anume aceea de a stimula donarea voluntara de sange? Ce ai invatat in anii acestia despre oameni si cum crezi ca o tema asa de mare va putea fi rezolvata intr-un timp rezonabil?

Experienta mea de om care a lucrat intr-un ong si a condus campanii umanitare mi-a aratat ca nu este foarte simplu. Ceea ce-si propune aceasta campanie este o misiune dificila si o misiune care ar trebui sa fie sustinuta si la nivel guvernamental, pentru ca este nevoie de educatie, in primul rand.

Se stie faptul ca este un mare deficit de sange, nu se doneaza atat cat ar trebui si bancile de sange nu sunt suficiente pentru toate cazurile care apar. De aceea educatia ar trebui facuta la nivel macro, nu doar de catre un ong sau izolat. E foarte bine ca exista asa ceva dar e o lupta lunga si oamenii trebuie invatati. Trebuie sa li se explice de ce donarea face bine societatii, celor care au nevoie urgenta de sange dar face bine si persoanelor care doneaza, pentru ca este si acest lucru binecunoscut.

Donarea este un gest de normalitate dar exista si o teama. Teama de a pierde sange e un element firesc in natura noastra, pe care oamenii trebuie sa si-l depaseasca si acest lucru se poate intampla educand si explicand, ca nu exista niciun risc pentru sanatate, ba din contra.

Campaniile trebuie promovate, oamenii trebuie batuti la cap, pentru ca se misca destul de greu. Trebuie mers destul de mult pe partea emotionala, sensibilizanta. De multe ori asta functioneaza mult mai bine decat argumentele logice, stiintifice, cand oamenii se simt cumva, vibreaza la un anumit mesaj, sunt mai dornici de a face un gest, decat doar pentru sanatatea lor. E treaba celor care se ocupa de promovarea acestor campanii, sa stie cum sa transmita mesajul, in asa fel incat sa-i sensibilizeze pe oameni.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=CCUI94GIjdU&feature=youtu.be ]

Din acest an Programul “N-avem SANGE” reprezinta una din cauzele sociale partenere, din lista celor sustinute de Asociatia Bucharest Running Club. Vom fi practic prezenti la principalele evenimente de alergare din Bucuresti. Incercam sa adunam, inclusiv pentru evenimentul din 7 Aprilie, 250 de alergatori-donatori. Din perspectiva presedintelui de ong, specializat pe alergare, crezi ca vom putea aduna acest grup de 250 de oameni, care sa petreaca o zi, o cursa, alaturi de noi? 

Ideea de-a aduna oameni care sa alerge si sa sensibilizeze alti alergatori sau persoanele din jur, catre aceasta problema a donarii de sange, este foarte binevenita. Se asociaza aici mai multe lucruri, placerea de a alerga, oamenii oricum alearga pentru propria lor placere, dar si dorinta si placerea de a transmite un mesaj prin intermediul unui lucru care oricum iti face placere si pe care oricum l-ai face.

Daca se vor aduna 250 de oameni sau nu, nu mi se pare ca ar trebui sa va cramponati de un numar anume, ci pur si simplu sa incepeti cu cat se poate si apoi sa cresteti.Pentru ca vazand exemplul, daca se aduna un grup de 50 de oameni oricum este suficient si este vizibil, anul viitor vor fi 100 si asa mai departe.

Poate ar trebui facut un eveniment in jurul acestei campanii, niste comunicari, materiale de marketing, cumva oamenii sa fie motivati sa posteze in social media si sa-si spuna experienta lor si ca donator si ca alergator. Toate acestea vor crea astfel un efect de unda si va duce mai departe mesajul pe care vi-l doriti.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=8HjvKGCwDXc&feature=youtu.be ]
Back To Top